743 matches
-
acum acareturile sale, o gospodărie înfloritoare în mijlocul comunei și cinci copii, patru băieți și o fată: Păun, Dragu, Dumitru, Stoica și Neaga. Palmele bătrânului erau bătătorite ca pământul din fața casei, de cât a strâns coarnele plugului, sau coada sapei, la arat sau la prășitul culturilor agricole. Când a hotărât să rămână definitiv pe pământ dobrogean, a înțeles că trebuie să-și schimbe preocupările. Nu mai hălăduia cu turma printre dealurile și văile din Dobrogea sau printre munții din Mărginime, ci trebuia
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
primeau ei, când venea coana preoteasă și se plângea, că iar au venit nepregătiți la școală. De multe ori nu erau copiii vinovați, ci moș Constantin care îi lua cu el la munca câmpului, să țină caii de dârlogi la arat sau la prășitoare, sau cine mai știe ce alte treburi putea să facă și un copil mai răsărit ca vârstă, însă necopt pentru muncile mai serioase ale câmpului. Seara de sfârșit de octombrie se lăsă peste satul dobrogean, așa că și
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
cără împreună cu canapelele în chiler. Se adunară cu toții în odăi, sub lumina chioară a lămpilor care mai mereu afumau sticla. Merseră cu toții la culcare. A doua zi trebuiau să o ia de la capăt. Unii cu munca prin gospodărie, sau cu aratul pământului și pregătirea ogorului pentru semănat, alții cu școala. Trebuia semănat grâul de toamnă. Și așa i se părea bătrânului că a cam întârziat cu aceasta. Intrară cu toții obosiți sub țoalele de pe paturi și adormiră fiecare cu gândul la alte
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
Ediția nr. 1569 din 18 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Din norii cei mari se pornește furtună Ce-n grabă pe oameni prin case-i adună. Stârnită pe seară când lumea-i în sat, La ceasul când plugu-i oprit din arat. Cad picurii parcă grăbiți să pătrunză Pământu-nverzit de potopul de frunză. În bălți se așează aproape cu frică, Tot colbul ce vântul în aer ridică. Par uliți sub neguri aproape strivite Când fulgere cerul spre ele trimite. Cu ochii-n
DIN NORII CEI MARI ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1569 din 18 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353903_a_355232]
-
țigară. Tac crâncen și doar mai privesc pe sub ploaie, Pârâul din poartă umflat de șuvoaie. În urmă îngână un Doamne ferește! Aproape de ziuă când tihna sporește, Se-ntorc pe la case, se bagă în pat, Pe haturi muiate nu-i loc de arat. Abia mai târziu vor ieși prin ogradă, Cătând pe la grajduri și șură să vadă, De-n timpul urgiei ceva s-a stricat, Sau fân și nutrețuri la vite s-a dat. *** Ciclul "Primăvara" Volum "Surori metrese timpului" Referință Bibliografică: Din
DIN NORII CEI MARI ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1569 din 18 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353903_a_355232]
-
întrebat de data aceasta convinsă că nu-mi putea răspunde. -Lasă-mă, tataie, cu moartea! s-a răstit la mine și nervos a continuat: Nu mi-am terminat treaba. Mâine or să crească buruieni și am via de legat, porumbul de arat și plivit, mă-ta-mare vrea să-i fac chirpici pentru grajd. Vrei să mor ca să întâlnesc două berze bătrâne? În plus, nici nu mai erau frumoase, aveau penele jegărite. Îi vorbisem de moarte, lucru care îl speria mai mult decât povestea
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
își acordează bătăile inimii și zvâcurile sufletului său generos în cântec de dropie; își reglează ritmul profesional de intelectual rasat și de elev al lui Pitagora, doar după cântecul cucului, când țăranul român a știut dintotdeauna că poate ieși la arat, la prașilă și la mireasmă de pământ reavăn; nu și-a părăsit satul natal, părinții, amintirile și idealurile... și a zăbovit la Ulmu, intuind parcă, asemenea ilustrului său înaintaș, că „veșnicia s-a născut la sat”. De altfel, toată opera
LAUDATIO – LA ANIVERSARĂ „101 POEME – OPERA OMNIA – DE AUREL M. BURICEA de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357798_a_359127]
-
ei când venea coana preoteasă și se plângea că iar au venit nepregătiți la școală. De multe ori nu erau copiii vinovați, ci moș Constantin care îi lua cu el la munca câmpului, ori să țină caii de dârlogi la arat sau la prășitoare, ori cine mai știe ce alte treburi puteau să facă și un copil mai răsărit ca vârstă, însă necopt pentru muncile mai serioase ale câmpului. Seara de sfârșit de octombrie se lăsă peste satul dobrogean, așa că și
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358050_a_359379]
-
în chiler[5]și se adunară cu toții în odăi, sub lumina chioară a lămpilor care mai mereu afumau sticla. Se duseră la culcare, că a doua zi trebuia să o ia de la capăt. Unii cu munca prin gospodărie, sau cu aratul pământului și pregătirea ogorului pentru semănat, alți cu școala. Trebuia semănat grâul de toamnă. Și așa i se părea moșului că a cam întârziat cu aceasta. Intrară cu toții obosiți sub țoalele de pe paturi și adormiră fiecare cu gândul la alte
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358050_a_359379]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > ISPRĂVILE ARMĂSARULUI CEZAR Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 533 din 16 iunie 2012 Toate Articolele Autorului ISPRĂVILE ARMĂSARULUI CEZAR La brigada gostatului din Valea Călugărească, pe timpul verii, când se termină aratul și prașila în vie, caii erau mult mai liberi și noaptea trebuia să-i scoatem la pășunat. Pășunea brigăzii era plasată între vii și ogoare cu lucernă și trifoi. Eu trebuia să-l ajut la păzitul cailor în timpul nopții pe
ISPRĂVILE ARMĂSARULUI CEZAR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357671_a_359000]
-
tău căruia mă îndoiesc că îi mulțumești cel puțin în fiecare seară că tu și familia ta a mai răzbit o zi în apriga lume. Munca pe câmp este grea. Și aceea pe lângă gospodărie este grea. Poate mai grea decât aratul sau seceratul. Ambele trebuie făcute zi de zi, ceas de ceas. Altfel familia ta sau dobitoacele curții mor de foame. Nu este timp de lenevire sau de-o cinzeacă la crâșmă. Întotdeauna este ceva de făcut. Mai bați un cui
CU DUMNEZEU ÎNAINTE. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350731_a_352060]
-
O dâră de cărbune avansează. - Să fie vreo surată rătăcită? Căci zboară, parcă-i beată și dansează! - Pasăre nu-i, căci prea se îngroșează în timp ce se apropie de sat ! De ce pământul oare trepidează, Ca-n vremea când tractoare-s la arat? O cioară mai semeață își ia zborul - De zor mă duc să văd de unde vine! Cu groază când revine zice: - Norul, Suratelor, e trenul de pe șine ! Cu fumu-i negru ce străbate zarea, El va mânji mândrețe de câmpie. „Rușine!”, decretează
NEGRU PE ALB de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359088_a_360417]
-
venirea ei era „Răpciune” sau Septembrie. I se spunea astfel, pentru că avea vremea schimbătoare. În această lună, gospodarii strângeau rodul viilor și al livezilor, umplând cămările. Tot acum se adunau „bobocii” la școli. Nici nu apucau gospodarii să termine de arat și semănat că la ușă le bătea, nimeni altul, decât „Brumărel” sau Octombrie. Era atât de capricios, încât oamenii nu știau la ce să se aștepte de la el. Uneori zilele erau călduroase, iar crizantemele, daliile și tufănelele radiau de frumusețe
TIMPUL de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 651 din 12 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359417_a_360746]
-
să nu stric anișorul Și să va cânt cu plugușorul. Cândva , pe vremuri, într-un an S-ar fi sculat, unul, Traian... Voinic, în șa s-a ridicat Și peste câmpuri s-a uitat Ca să-și aleagă loc curat Pentru arat și semanat... (Eccetera... a fost demult... Traieni din aia nu mai sunt) De câțiva ani ca un ecou S-a ridicat altul, din nou, Dar nu să uite-n largul zării, Asta s-a pus în fruntea țării. Și nu
PLUGUŞORUL ... PENTRU T(H)OŢI de MARIN BUNGET în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359539_a_360868]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > DEZRĂDĂCINARE Autor: Emil Șușnea Publicat în: Ediția nr. 1626 din 14 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Dezrădăcinare Iubito, iar am fost la țară, În Poarta Țărni la arat Pe la noi pe ulicioară Dar pe unde n-am umblat?! În Slava la cosit de fân Și în Bogheta la scăldat Și-am fost la nucul cel bătrân Și la lucernă-n sus de sat. Era frumos, era senin Și-
DEZRĂDĂCINARE de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360479_a_361808]
-
De fapt, conducerea română de ieri și de azi pare hotărâtă să-și neglijeze eroii și chiar să-și ucidă sufletul... Vasile Soimaru a vizitat zonele unde s-au dat luptele și unde sătenii i-au spus că la fiecare arat de primăvară ies la iveală oasele fraților noștri martiri. Și nimeni nu le adună! Nu există nici măcar o cruce înălțată de oficialitățile românești la locul sacrificiului. În prima sa călătorie la Cotul Donului, confratele Vasile a improvizat o cruce din
„COTUL DONULUI 1942” ŞI ALBUMUL „ROMÂNII DIN JURUL ROMÂNIEI” de NICHOLAS DIMA în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360500_a_361829]
-
nici informațiile referitoare la obligațiile iobagului, cu titlul de slujbe. Astfel, țăranii iobagi din Ulmeni erau obligați să presteze diferite lucrări în anumite locuri: în Arduzel, Chioar, Cehu, Satu Mare, Baia Mare. Muncile și activitățile la care ne referim erau cele precum aratul, seceratul, cositul, căratul fânului. Aceste obligații creșteau proporțional cu averea stăpânului feudal. Iobagii din Ulmeni, la fel ca mulți alții din alte locuri, plătesc consecvent censul (obligația în bani), de două ori pe an, având ca termene Sângeorzul și Sânmihaiu
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > POETULUI GEORGE PENA Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 475 din 19 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului POETULUI George PENA la aniversarea a 70 ani Poetul rămas mereu la sat, Scrie despre plugul la arat! Poetul care cânta glia, Mai ceva ca ciocârlia. Poetul care cântă dorul, Își iubește intens poporul. Poetul cel trecut prin greu, Este azi prietenul meu. La mulți ani îți spune Mihai LEONTE 25 noiembrie 2009 *** AUTUMNALE Ploi de toamnă, ploi
POETULUI GEORGE PENA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 475 din 19 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359175_a_360504]
-
spăla pe noi copiii, fără să facem nici un fel de mătreață sau alte boli ed piele. Se trezea natura la viață, înverzeau câmpurile. Începea apoi lucrul în grădină, punea lumea ceapă, usturoi, ridichi, verdețuri, praz, napi dar și la câmp, arat semănat, săpat, apoi ochii pe cer, plouă sau nu plouă în mai, avem sau n-avem la toamnă mălai? Nu apuca omul să respire că lumea că începea secerișul, treieratul cu batoza la izlaz, adusul recoltei, culesul porumbului, pregătirea pentru
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
cerere. ... 34. Articolul 40 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 40 Angajamentele depășesc nivelul obligatoriu neremunerat al cerințelor de bază, constituite din următoarele cerințe GAEC relevante: a) GAEC 5 - cerința 2, potrivit căreia sunt interzise lucrările solului, precum aratul, scarificatul, lucrarea cu grapa și sapa rotativă, prașila mecanică pe terenurile cu soluri foarte slab fertile, improprii pentru folosință arabilă (clasa de calitate V), indiferent de panta terenului; ... b) GAEC 6 - cerința 1, potrivit căreia pentru a proteja solurile în
ORDIN nr. 42 din 7 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294692]
-
mereu, o viață, La fel ca-n astă dimineață, Își întărește - Legământul, De-a scormoni din nou pământul, Până l-o înghiți mormântul! Oftă țăranu-ngândurat, Mângâind calul alintat: ,, Încet bătrâne, fiindcă iară Ciolanele or să ne doară, Intrăm îndată la arat! Cât mai poți tu, cât mai pot eu, O știe numai Dumnezeu!” E primăvară, iar e primăvară Și ,,bate vântul” în cămară . Ce semănăm. . .vom strânge iară! Struni din hățuri mai vârtos, Porni spre casă bucuros, Rugându-se în felul
ŢĂRANUL de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340865_a_342194]
-
a născut aici, la Lupeni. A copilărit însă la țară, lângă bunici, unde a prins obiceiuri despre care astăzi nu se mai pomenește. La opt ani a stat cu oile la stână ori cu vacile la pășune, a mers la arat cu boii ori la seceriș. Pe-atunci, toată lumea muncea pe brânci, doar pentru strictul necesar. Dacă într-o familie erau, să zicem, trei copii, se știa că peste iarnă e nevoie doar de zece saci cu făină. Iar dacă nu
OMUL SI PRIETENUL MEU EMIL PARAU de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341876_a_343205]
-
bună. Era cum e pisica, auzea ce nimeni nu putea. Ai lui îi ziceau - când ațintea urechea la... nimic și spunea ce-aude - că i se fac poive ca lui Motocel! Adică... păreri... Într-o primăvară, că era tocmai la arat, până-n prânzișor, se ridicase cu ochii spre soare, stând răzemat de cormanele plugului. Aerul zilei mângâia firea, păsări și muște felurite zburau încolo și-ncoace, urmându-și drumurile lor neînsemnate cu tăciune ori cridă pe răbojul cerului. De l-ar
VOCILE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341689_a_343018]
-
și așa e scurtă... totuși, îți răspund la întrebare. Pe acasă n-am mai dat; un vițel de unde-aveai... Să-l tai și să mă primești, cum din Biblie-mi citeai? Găini..., nu cred să mai crești; porumbu-i scump; De arat n-ai mai putut, și cu ce să ieși în câmp?... Să-i plătești, vrea fiecare: totu-n bani se cântărește; Nici aicea unde sunt, crezi c-am dus-o-mpărătește? Bine-ar fi să am copii!... Ce le las să moștenească
SCRISOARE CĂTRE FIUL RĂTĂCITOR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341169_a_342498]
-
2 Intenție 6 Nu vor fi realizate însămânțări de suprafață sau supraînsămânțări. Se pot face însămânțări cu specii din flora locală doar în cazurile în care unele suprafețe sunt afectate accidental. Nerespectarea cerinței 1 Repetiție 2 Intenție 5 Este interzis aratul sau discuitul pajiștilor (altele decât cele aflate sub angajament) existente în cadrul fermelor care au angajamente în derulare.*(5) Nerespectarea cerinței pe parcele a căror suprafață este mai mică sau egală cu 30% din suprafața totală de pajiște din cadrul
SISTEM DE SANCȚIUNI din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291351]