6,377 matches
-
la jilipuri și baraje. Eventual se scot buștenii uscați în depozitele locale. Ce să povestesc despre munca depusă? De fapt am amintit mai sus ce și când se face. Pot doar recapitula: Se doboară copaci ca activitate principală. Nu oricare arbore ci numai cei marcați special pentru doborâre. Cam un arbore la sută în picioare. Dacă am tăia mai mulți pădurea nu ar rezista la furtuni. Funcție de specie există o așa numită „posibilitate anuală” exprimată în procente care, pe vremuri se
AMINTIRI DIN PĂDURI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1466712564.html [Corola-blog/BlogPost/378895_a_380224]
-
depozitele locale. Ce să povestesc despre munca depusă? De fapt am amintit mai sus ce și când se face. Pot doar recapitula: Se doboară copaci ca activitate principală. Nu oricare arbore ci numai cei marcați special pentru doborâre. Cam un arbore la sută în picioare. Dacă am tăia mai mulți pădurea nu ar rezista la furtuni. Funcție de specie există o așa numită „posibilitate anuală” exprimată în procente care, pe vremuri se respecta strict. Tot ce se dobora în plus era furt
AMINTIRI DIN PĂDURI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1466712564.html [Corola-blog/BlogPost/378895_a_380224]
-
apropiat) apoi jilipuri, plutărit pe ape, trenuri forestiere. Astăzi se construiesc drumuri forestiere pe care circulă mașini speciale dotate cu utilaje grele care pot încărca și descărca buștenii direct din/în stivele de depozitare. Există chiar mașini mamut care tratează arborele ca pe un chibrit. Sâmbătă pe la prânz întreaga echipă se reîntorcea acasă după o săptămână de muncă grea. Acasă aveau o singură zi, să gospodărească pentru săptămâna următoare dar și să meargă la biserică. De aceea satele de munte nu
AMINTIRI DIN PĂDURI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1466712564.html [Corola-blog/BlogPost/378895_a_380224]
-
sens și culoare existenței, iar, în speță, poetul, îngerul care aduce divinitatea în lume, pe care o înfrumusețează și înnobilează, armonizând-o. Până a ajunge la această imagine, poetul “Nopților”, al “Rondelurilor”, al “Cărții de Aur” etc. își construiește un arbore genealogic care să-i dea strălucire și prestanță. Într-adevăr, mama sa, Maria Macedonski, își avea originea “într-o veche și strălucită familie de peste Olt”, însă ascendența dinspre tată este totalmente fabulată: “Prin tată, neîntrecutul poet coboară dintr-o familie
AL.FLORIN ȚENE, ÎNTRE REALITĂȚILE ȘI POVEȘTILE VIEȚII LUI ALEXANDRU MACEDONSKI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1487229261.html [Corola-blog/BlogPost/381481_a_382810]
-
Acasa > Literatura > Proza > ARBORELE VIEȚII Autor: Angela Dina Publicat în: Ediția nr. 1941 din 24 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Ce se-ntâmplă?! Cum de trăiesc speranța că-n viață persist?! Reiterez pentru mine, biet călător ostenit... Ce arbore văd? Coroană bogată și frunziș
ARBORELE VIEŢII de ANGELA DINA în ediţia nr. 1941 din 24 aprilie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1461477377.html [Corola-blog/BlogPost/384801_a_386130]
-
Acasa > Literatura > Proza > ARBORELE VIEȚII Autor: Angela Dina Publicat în: Ediția nr. 1941 din 24 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Ce se-ntâmplă?! Cum de trăiesc speranța că-n viață persist?! Reiterez pentru mine, biet călător ostenit... Ce arbore văd? Coroană bogată și frunziș pe măsură, dar lipsit de umbră?! E straniu! Și frunzele-i se rulează spre sine... Venit de la drum, tânjesc la odihnă... dar nebunul de el nu-mi oferă adăpost! Fără știre, uriașul verde-suriu licărește cald
ARBORELE VIEŢII de ANGELA DINA în ediţia nr. 1941 din 24 aprilie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1461477377.html [Corola-blog/BlogPost/384801_a_386130]
-
-nvingă travaliul. Chipul alb cu fața prelungă și tenul subțiat de suferință, încadrat de nimbul matern era stăpânit de fericirea ochilor negri. Lumina căpătase intensitate dinspre mugurul de viață abia-ncepută, înălțat de medic spre mamă: -Ai un fiu! Referință Bibliografică: ARBORELE VIEȚII / Angela Dina : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1941, Anul VI, 24 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Angela Dina : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
ARBORELE VIEŢII de ANGELA DINA în ediţia nr. 1941 din 24 aprilie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1461477377.html [Corola-blog/BlogPost/384801_a_386130]
-
de piatră: „Priveste-ti mâinile și bucură-te, căci ele sunt absurde.”. - Sunt versurile din volumul „Dreptul la timp”, îmi șoptește Ionuț. Ne-am urcat în tramvai și în urechi îmi sunau ritmic versul lui Nichita: „Sunt la pământ, mă arbore, i-am zis.” Ionuț stătea pe gânduri... - La ce te gandesti?... - La „Fabula Caii Singuratice” de Artur Silveștri. - Și eu la fel. - Vezi, nu am ajuns la Cimitirul Belu! - Ne ducem altădată, acum ne este de-ajuns plimbarea prin parc
POVESTIRI PENTRU COPII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 by http://confluente.ro/Povestiri_pentru_copii_al_florin_tene_1344922780.html [Corola-blog/BlogPost/340871_a_342200]
-
în taină licuricii din misterele cardinale lacătele unui univers de culoare e prea frumos și în fiecare doi există o cărare mephisto, aelius picurau toamnă în pleoape uneori liniștea aprinde cerul tânguit echilibru înclină timpul în mijlocul palmelor în simbioza cu arborele din tablou care a încetat să mai respire liniștea crește glas peretelui doar respiratul de umbre a mai rămas la îndemână într-un portret în colț alb la marginile primului gând nu am uitat să-ți spun adio că elogiu
POEMUL VASTITĂŢII-I de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Poemul_vastitatii_i.html [Corola-blog/BlogPost/355667_a_356996]
-
spun adio că elogiu adus nemuritului rotunjimii unui zâmbet din creioanele mutilate cresc înțelepciune în zidurile loteriei de vise traficul cuvintelor în limba de lemn dor de lume răspuns orb o altă eva a uitat să moară a crescut un arbore din delir mâinile învăța disprețul evei leagăn cuvântul în amarul din miere ramură franța dor ascuns în pântec de apă anotimpul pașilor înflorește glas culorilor sufletul poetului numărătorul din zi și celălalt glas vocea liniștii tale am fluturi sub cearcăne
POEMUL VASTITĂŢII-I de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Poemul_vastitatii_i.html [Corola-blog/BlogPost/355667_a_356996]
-
pot număra viața pe degete așa ți-aș fi putut spune din ce parte îmi poți asculta urmele însă tu nu ai respirat niciodată o îmbrățișare de solzi pentru că nicio realitate nu se poate desena artistic la fel cum niciun arbore nu știe să se decojească de pădurile trecute blocurile mele sunt bolnave de ani umbra cioplește în auz cartiere de oameni întregi până în somnul de proastă calitate unde țipă întunericul ca un cor de prunci ți-am învățat viața pe
LA O NEMĂRGINIRE CU OCHII DESCHIŞI de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 680 din 10 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/La_o_nemarginire_cu_ochii_deschisi_daniel_daian_1352561235.html [Corola-blog/BlogPost/351245_a_352574]
-
Acasă > Strofe > Delicatețe > POLARIZARE Autor: Angi Cristea Publicat în: Ediția nr. 1273 din 26 iunie 2014 Toate Articolele Autorului umbră frunzei înaltă arborele râurile ca niște caste își au templul lor oglinzi sumbre prăpastiile leagă(na) poduri de cer sufletul demonizat al muntelui naște mituri mimetic ecoul perturbă ritualul păgân al pădurii tu defilezi pe cărările pustnice că în aula magna împușcând vietățile
POLARIZARE de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 by http://confluente.ro/Angi_cristea_1403809898.html [Corola-blog/BlogPost/371040_a_372369]
-
devine un blazon căruia trebuie să i te conformezi cu sfială: „cine nu respectă eticheta, își spune profesorul, nici n-o merită” (p. 23). Ca o derivată a experienței pedagogice se profilează relația cu antecesorii din creanga de contemporaneitate a arborelui genealogic, în speță cu bunicii. Iese în evidență Constantin, bunicul patern. Acesta este un om al istoriei la pas, un om al unei țărănești meditații tihnite. Fost jandarm, bunicul acoperă emoțional în devenirea familiei intervalul de după 1940. Lasă în zestrea
DAN IONESCU: Efectul identitar / The identity effect , de Ștefan Vlăduțescu by http://revistaderecenzii.ro/dan-ionescu-efectul-identitar-the-identity-effect-de-stefan-vladutescu-sri-cv-sri/ [Corola-blog/BlogPost/339602_a_340931]
-
JĂRIȘTENII ȘI NEAMUL STATE (jurnal) O radiografie a familiei prezintă câteva destine luminate, personaje importante ce au influențat evoluția neamului STATE. Povestea descendenților este interesant dezvăluită, fiecare personaj fiind o piesă din puzzle-ul nescris, până acum, al familiei. Conform arborelui genealogic lăsat de Grigore Gh. State în 1939 (tatăl autorului), a datelor de arhivă și lucrării academicianului C. C. Giurăscu - istoricul podgoriei Odobeștilor, cea mai puternică figură din sânul familiei a fost Coman State - vornic la 1854. El este cel care
APRILIE 2017 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1492692168.html [Corola-blog/BlogPost/370765_a_372094]
-
În lumea mea fascinantă a cuvintelor și cea creionată în culoare, arborele reprezintă pentru mine un mare interes, care uneori, mă copleșește prin fermecătoarele sale culori. Stăpânit de o știință severă dar și de o dragoste pentru lumea care se află în preajma sa, arborele rămâne asemenea unei ființe, cu viața ascunsă dincolo de
ESENŢA CREAŢIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1406632854.html [Corola-blog/BlogPost/349527_a_350856]
-
fascinantă a cuvintelor și cea creionată în culoare, arborele reprezintă pentru mine un mare interes, care uneori, mă copleșește prin fermecătoarele sale culori. Stăpânit de o știință severă dar și de o dragoste pentru lumea care se află în preajma sa, arborele rămâne asemenea unei ființe, cu viața ascunsă dincolo de cuvinte. Arborele - la fel ca și omul, urcă și coboară trepte nevăzute. De acolo din locuri nebănuite cândva, el a stat de vorbă cu generații și generații de strămoși la umbra timpului
ESENŢA CREAŢIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1406632854.html [Corola-blog/BlogPost/349527_a_350856]
-
pentru mine un mare interes, care uneori, mă copleșește prin fermecătoarele sale culori. Stăpânit de o știință severă dar și de o dragoste pentru lumea care se află în preajma sa, arborele rămâne asemenea unei ființe, cu viața ascunsă dincolo de cuvinte. Arborele - la fel ca și omul, urcă și coboară trepte nevăzute. De acolo din locuri nebănuite cândva, el a stat de vorbă cu generații și generații de strămoși la umbra timpului, pe coloana veacurilor, potolind cursul zilelor. Arborele, ca și lumea
ESENŢA CREAŢIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1406632854.html [Corola-blog/BlogPost/349527_a_350856]
-
ascunsă dincolo de cuvinte. Arborele - la fel ca și omul, urcă și coboară trepte nevăzute. De acolo din locuri nebănuite cândva, el a stat de vorbă cu generații și generații de strămoși la umbra timpului, pe coloana veacurilor, potolind cursul zilelor. Arborele, ca și lumea existentă, are biruințe și înfrângeri, doruri și dureri, și-o îndârjită luptă pentru existență ce stă ascunsă sub coaja sa de o liniște apararentă. Asemăn arborii cu semenii mei care prin cuvinte uneori nasc și dezbină, zidesc
ESENŢA CREAŢIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1406632854.html [Corola-blog/BlogPost/349527_a_350856]
-
nasc și dezbină, zidesc și dărâmă, învie ori sfarmă, cântă și descântă, ard și clocotesc. Menirea lor este aceiași; să spună ceva, să deschidă ori să închidă, să spulbere ori să întemeieze. Dar cine poate să îmblânzească pe cele aprige ? Arborele îți dă mângâiere la umbra sa când dai semne de osteneală. Îți face sufletul plin de candoare când vântul doinește prin frunza sa ce se apleacă cu dor peste chipul tău. Prin parfumul dulceag al florilor, arborele te mângâie și
ESENŢA CREAŢIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1406632854.html [Corola-blog/BlogPost/349527_a_350856]
-
pe cele aprige ? Arborele îți dă mângâiere la umbra sa când dai semne de osteneală. Îți face sufletul plin de candoare când vântul doinește prin frunza sa ce se apleacă cu dor peste chipul tău. Prin parfumul dulceag al florilor, arborele te mângâie și te alină precum omul. Asemeni vinului; cu cât are mai mare vechime, cu atât are buchetul mai îmbătător și mireasma mai tare. Așa și omul, el poate ascunde cuvinte sau poate dărui cuvinte despre sine, ducându-și
ESENŢA CREAŢIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1406632854.html [Corola-blog/BlogPost/349527_a_350856]
-
unei plante de primăvară până-n primăvară iarăși... Toate acestea, e o mișcare, e un mister, e... materia vie. Și de asta, observ la o privire în urmă cu trei, patru, cinci ani lucrările pe perioada asta. Văd că apare un arbore cu umăr de om... marea cu cer... cu buzele unei femei... sau munții cu profil de corp uman, nu? ... sau pădurea cu picioare de om. Cum se zice? Panteism? Poate fi panteism? Așa... ei, cum mi-aș defini stilul... nu
ION SULEA/GORJ de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Portret_de_artist_ion_sulea_rodica_elena_lupu_1378032452.html [Corola-blog/BlogPost/340552_a_341881]
-
tăinuită-n ceruri. Misterul morții e un simbol al vieții Și nimeni nu poate să ni-l spună, Ascuns e-n taină și doar prin vers poeții Îi dau târcoale visând-o, deci nu e ireală! O doxă veritabilă a Arborelui Vieții, poate-i mit, Nici metafizica nu-i știe adevărata rădăcină Dincolo de real iubirea-i asemeni unui rit Ce-i dă sufletului s-aleagă nemurirea-n viață. Referință Bibliografică: Simbol ascuns / Gabriela Docuță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2047
SIMBOL ASCUNS de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 by http://confluente.ro/gabriela_docuta_1470661677.html [Corola-blog/BlogPost/353403_a_354732]
-
ruga botezând-o cu apă sfințită. Încremenind în inima pietrei putere dăruindu-i de scăpărare, iubește fulgerul focului ca și pe cel al apei. Punând în fața celui care vede nevăzutul rotund, împlinit a rămas și pe întuneric în timp ce lumina veghează arborele vieții înflorind. Citește mai mult Venind ca un pelerin risipitorcu toată istoria pe umeri,dă semne de înțeleptîn genunchi căzândla fiecare biruințăce-și face loc în suflet.În zilele setoasesemințe de rod seamănă prin cuvântrugabotezând-o cu apă sfințită.Încremenind în inima
LLELU NICOLAE VĂLĂREANU by http://confluente.ro/articole/llelu_nicolae_v%C4%83l%C4%83reanu/canal [Corola-blog/BlogPost/376412_a_377741]
-
de rod seamănă prin cuvântrugabotezând-o cu apă sfințită.Încremenind în inima pietreiputere dăruindu-i de scăpărare,iubește fulgerul foculuica și pe cel al apei.Punând în fața celui care vedenevăzutul rotund,împlinit a rămas și pe întunericîn timp ce lumina veghează arborele vieții înflorind.... XX. TREPTAT, de Llelu Nicolae Vălăreanu , publicat în Ediția nr. 2225 din 02 februarie 2017. Gândul ce mă ține deasupra de umbre nu se aude, nu se vede, dar știe totul, unge cu mirul sfânt osul de înger
LLELU NICOLAE VĂLĂREANU by http://confluente.ro/articole/llelu_nicolae_v%C4%83l%C4%83reanu/canal [Corola-blog/BlogPost/376412_a_377741]
-
umărul nimănui și nimeni nu știe ce este în inima ei. O admir”! Oare cum ar fi muzica populară moldovenească, folclorul românesc, dacă Maria Șalaru nu ar iubi pe copii și nu ar iubi cântecul?! Ar fi amputată, ca un arbore fără un ram și fără vlăstare. Pentru că, neiubind copiii și cântecul, nici artista Maria Șalaru, această artistă iubită la rându-i, pentru sufletul, pentru glasul și pentru chipul ei, nu ar exista! Ea e Măriuța, moldoveanca din Delenii Iașilor, căreia
MARIA ŞALARU. ÎMPREUNĂ CU MELODIILE EI, PAHARUL DE COTNARI E VAST de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 by http://confluente.ro/_maria_salaru_ce_merita_suf_aurel_v_zgheran_1373284283.html [Corola-blog/BlogPost/357189_a_358518]