850 matches
-
necesar, până la victorie”. În budo, referința constantă la duel Îi dă o conotație În primul rând tactică, chiar operațională, și Începem să ne Întrebăm unde se situează luarea deciziei strategice În Japonia? În această privință, literatura tradițională chineză utilizează imaginea arcașului, a arcului și a săgeții, pentru a denumi și a distinge nivelurile politic (scopurile), strategic (combinarea mijloacelor) și tactic (angajarea mijloacelor situaționale). Or, În budo, așa cum am văzut mai devreme, aceste trei niveluri tind să formeze un singur tot, de vreme ce
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
încheiat cu o ambiguitate menită să trimită la cercetări ulterioare ale lui Platon, ale căror urme ar putea fi găsite și în alte texte. Socrate, folosind mai multe exemple analogice, îi argumentează lui Hippias superioritatea lui Ulise: de pildă, între arcașul care își atinge întâmplător ținta și cel care greșește de bunăvoie, fiind oricând capabil să o atingă, ultimul este superior. Ar rezulta însă de aici, implicit, că omul care face „lucruri rușinoase și nedrepte în mod voit” este cel superior
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
scop anume, Îi este cu neputință să dispună de fiecare fapt În amănunt. Îi este cu neputință să Îmbine crîmpeiele Într-un Întreg aceluia care nu are În minte forma Întregului. De ce să admiri culori, de vreme ce nu știi să pictezi?...Arcașul trebuie să știe Întîi unde țintește, iar apoi să-și pregătească mîna, arcul, coarda, săgeata și mișcările. Sfaturile noastre dau greș, Întrucît n-au țintă și țel. Nici un vînt nu suflă pentru cei care nu Înaintează spre un port anume
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
cel care se căsătorise cu sora lui, Ève. El pleacă Însă În capitală și pentru a face carieră, mai ales În domeniul literaturii, și Își ia cu el primele sale texte, o culegere de poezii, Margaretele și un roman istoric, Arcașul lui Charles al IX-lea. La Paris, Lucien intră Într-o grupare de intelectuali care conduc o editură și o tipografie și descoperă rapid adevărul, foarte Îndepărtat de iluziile sale, despre acel mediu În care se face literatura și arta
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
Cluj-Napoca, neregulat, între august 1990 și septembrie 1992, având subtitlul „Revistă independentă a artelor și meseriilor”. Director: Constantin Zărnescu. Revista își propune să reflecte realitatea postrevoluționară și să insiste asupra schimbărilor produse în țară. Colaborează cu poezie Ion Anghel, Ion Arcaș, Horia Bădescu, Petre Bucșa, Ioan Biriș, Adrian Popescu, Rodica Marian, cu proză - C. Zărnescu și Cornel Udrea, iar cu eseistică - Adrian Marino, Constantin Cubleșan și Gh. Cordoș. Într-un număr este evocat N. Iorga la cincizeci de ani de la moarte
FAPTA TRANSILVANEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286952_a_288281]
-
Gelu Neamțu, Cluj-Napoca, 2002. Ediții, antologii: Aforismele și textele lui Brâncuși, pref. Marin Sorescu, Craiova, 1980; Brâncuși, cioplitorul în duh, Iași, 2001; Brâncuși și Transilvania, Cluj-Napoca, 2001; Lazăr Morcan, Viziunile unui peregrin, pref. edit., Cluj-Napoca, 2002 (în colaborare cu Ion Arcaș). Repere bibliografice: Aurel Sasu, Aventura cunoașterii, TR, 1974, 31; C. Stănescu, „Clodi Primus”, LCF, 1974, 32; Ion Lungu, Un prozator original și talentat, TR, 1975, 20; Voicu Bugariu, Familiaritate exagerată, LCF, 1975, 23; Ulici, Prima verba, I, 40-41; Mircea Popa
ZARNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290715_a_292044]
-
de acasă, Ulise era posesor de „inteligențe multiple” (polytropos) și „priceput la toate” (polymechanos). Avea așadar calități înnăscute care l-au ajutat să învețe foarte multe meserii: era plugar, pilot, dulgher, constructor de nave, vânător, ghicitor, bucătar, medic, muzicant, pugilist, arcaș, discobol ș.a. Când s-a întors acasă însă, Ulise era profund schimbat. Dar nu polytropia și polymechania au schimbat soarta lui Ulise. Și nu obișnuita „școală a vieții” răstoarnă destinele! Ci altceva, mult mai rafinat, mai elevat, mai bine organizat
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
culturii”, „ABC”, „Adevărul”, „Luceafărul”, „Amfiteatru”, „Tribuna învățământului”, „Examene”, „Viața școlii”. Este unul dintre fondatorii revistei „Limbă și literatură română pentru elevi”. Din 1967 a promovat poezia tânără prin zeci de antologii și volume colective, editate în seriile „Excelsior”, „Săgetătorul”, „Cântecele arcașului”. A editat și prefațat cărțile a peste o sută cincizeci de tineri autori. Și-a creat o specialitate din literatura enciclopedică de popularizare pentru copii și tineret, fiind coautor al lucrărilor Enciclopedia practică a copiilor (I-VIII, 1984-1986), Enciclopedia marilor
OPRIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288556_a_289885]
-
1959; N. Bălcescu-revoluționar, București, 1959; Fluierașul și alămâia, București, 1962; Trandafirul roșu, București, 1963; Vânătoarea lui Dragoș, București, 1963; Vestea cea mare, București, 1964; Nord contra Sud, București, 1965; Un om în furtună, București, 1965; Fata de la Cozia, București, 1966; Arcașul Măriei sale, București, 1968; Eroi au fost, eroi sunt încă, București, 1968; Viața-i frumoasă, băieți, București, 1968; Petru Voievod Rareș, București, 1970; Diamantul negru, București, 1971; Frații Buzești, I-III, București, 1971-1977; Decebal, eroul strămoșilor, strămoșul eroilor, București, 1972; Curtea
ALMAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285308_a_286637]
-
Universal, săgentând păsările ca Herakles la lacul Stymfal, adică harponând si fixând din zbor intelecțiunile în evanescența și inefabilul lor. Ca și Herakles, este, prin urmare, un actualizator neostenit, inepuizabil, de coordonate rectilinii și polare. Fiu al Săgetătorului, nepot al Arcașului, se identifică cu constelația zodiacală cu același nume (Săgetătorul zodiacal este reprezentat ca Centaur ținând un arc; i se mai spune Arcitenens), fugind după Capricorn, care-l precede imediat, tot așa de evanescent ca și păsărelele din basm, Capricornul, portar
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
voi nimici de tot. 28. Din pricina aceasta, țara este în jale, și cerurile sus sunt întunecate; căci Eu am zis, am hotărît lucrul acesta, și nu-Mi pare rău de el, nu Mă voi întoarce." 29. "La vuietul călăreților și arcașilor, toate cetățile fug; se ascund în păduri și se suie pe stînci; toate cetățile sunt părăsite, nu mai au locuitori. 30. Și tu, pustiito, ce vei face? Te vei îmbrăca în cîrmîz, te vei împodobi cu podoabe de aur, îți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
Din pricina mîniei Domnului nu va mai fi locuită, și va fi o pustietate. Toți cei ce vor trece pe lîngă Babilon, se vor mira și vor fluiera pentru toate rănile lui. 14. Înșiruiți-vă de bătaie împrejurul Babilonului, voi toți, arcașii! Trageți împotriva lui, nu faceți economie de săgeți! Căci a păcătuit împotriva Domnului. 15. Scoateți din toate părțile un strigăt de război împotriva lui! El întinde mîinile; temeliile i se prăbușesc; zidurile i se surpă. Căci este răzbunarea Domnului. Răzbunați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
-i! Vai de ei! Căci le-a venit ziua, vremea pedepsirii lor! 28. Ascultați strigătele fugarilor, ale celor ce scapă din țara Babilonului, ca să vestească în Sion răzbunarea Domnului, Dumnezeului nostru, răzbunarea pentru Templul Său! 29. Chemați împotriva Babilonului pe arcași, voi toți care încordați arcul! Tăbărîți în jurul lui, ca nimeni să nu scape, răsplătiți-i după faptele lui, faceți-i întocmai cum a făcut și el! Căci s-a semețit împotriva Domnului, împotriva Sfîntului lui Israel. 30. "De aceea, tinerii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
arcului încordat, și dinaintea unei lupte înverșunate. 16. Căci așa mi-a vorbit Domnul: Încă un an, ca anii unui simbriaș și s-a isprăvit cu toată slava Chedarului." 17. Nu va mai rămîne decît un mic număr din vitejii arcași, fii ai Chedarului, căci Domnul, Dumnezeul lui Israel, a spus-o. $22 1. Proorocie asupra văii vedeniilor. "Ce este de vă suiți cu toții pe acoperișuri, 2. cetate gălăgioasă, plină de zarvă, cetate veselă! Morții tăi nu vor pieri uciși de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
Ce este de vă suiți cu toții pe acoperișuri, 2. cetate gălăgioasă, plină de zarvă, cetate veselă! Morții tăi nu vor pieri uciși de sabie, nici nu vor muri luptînd. 3. Ci toate căpeteniile tale fug împreună, sunt luați prinși de arcași; toți locuitorii tăi ajung deodată robi, în timp ce o iau la fugă în depărtare. 4. De aceea zic: "Întoarceți-vă privirile de la mine, lăsați-mă să plîng cu amar; nu stăruiți să mă mîngîiați pentru nenorocirea fiicei poporului meu! 5. Căci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
versanții văii, iar după număr și poziție era limpede că puneau la cale o ambuscadă - și nu pentru singură persoană. Erau circa douăzeci, cei mai mulți înarmați cu suliță, scut și sabie, dar, cu o zi înainte, Audbert observase printre ei și arcași. Cei care nu aveau coifuri care să-i ferească să fie recunoscuți își acopereau partea de jos a feței cu eșarfe lungi. De unde se afla, putea să zărească doar pe unii dintre ei, însă, la câțiva pași mai jos îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
teamă ca nu cumva, în cazul în care, din nefericire, ar fi greșit ținta, săgețile sale hune să fie găsite de cineva care ar fi căutat să afle ce s-a întâmplat; astfel că se vedea obligat să depindă de arcașii burgunzi. Se întoarse deci furios către cei de alături și, întinzând brațul, le arătă fugarul: — Băiatul ăla! Ucideți-l! Mai multe săgeți zburară către tânăr, dar niciuna nu-l atinse. Balamber, peste măsură de furios, își luă arcul, scoase o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
deci furios către cei de alături și, întinzând brațul, le arătă fugarul: — Băiatul ăla! Ucideți-l! Mai multe săgeți zburară către tânăr, dar niciuna nu-l atinse. Balamber, peste măsură de furios, își luă arcul, scoase o săgeată din tolba arcașului celui mai apropiat și coborî iute cărarea ce ducea până jos; după ce găsi spațiul de tragere, încordă arcul și slobozi săgeata. Văzu limpede cum ținta sa tresare în șa și rămase muțumit de propria-i măiestrie, mai ales că, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
cărei plan amintea de o potcoavă, ce avea în centru un turn masiv și, anexate lui, de o parte un dormitor, iar de cealaltă, un grajd. Nu fusese posibil nici măcar să adăpostească întreaga escortă - douăzeci de cavaleri iliri și zece arcași alani - astfel că o parte din oamenii săi trebuise să aștepte în curte. Odată, stațiunea fusese apărată de soldați romani și făcuse parte integrantă din splendida rețea de stațiuni și posturi militare ce veghease pe drumurile imperiului, asigurându-i legături
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
smulse din brațele ei și, făcând un pas înainte, îl întrebă neliniștită pe marcoman: — Cum s-a întâmplat atacul? Știi să spui cum de am reușit să fug? Ce culoare avea calul tatălui meu? — Erau cam douăzeci, între care mulți arcași. Mulți arcași, da... Tu erai într-un car, vizitiul a fost lovit de o săgeată și caii s-au înspăimântat. Tatăl tău avea un cal alb, dar a fost iute dat jos din șa. Calul l-a luat apoi un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
brațele ei și, făcând un pas înainte, îl întrebă neliniștită pe marcoman: — Cum s-a întâmplat atacul? Știi să spui cum de am reușit să fug? Ce culoare avea calul tatălui meu? — Erau cam douăzeci, între care mulți arcași. Mulți arcași, da... Tu erai într-un car, vizitiul a fost lovit de o săgeată și caii s-au înspăimântat. Tatăl tău avea un cal alb, dar a fost iute dat jos din șa. Calul l-a luat apoi un băiat - fratele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
de gând să iei parte la luptă? — Firește. Dar te-aș sfătui să nu joci totul pe o întâlnire față în față: aproape sigur sunt mult mai numeroși decât noi. Ce mă sfătuiești? — Alanii mei sunt puțini, dar sunt cu toții arcași pricepuți, iar între oamenii tăi ai și tu mulți arcași. Dă-mi douăzeci și-o să fac din ei un singur detașament; o să-i ascundem pe toți printre copacii de pe coastă, sub stânca de care tocmai am trecut: or să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
aș sfătui să nu joci totul pe o întâlnire față în față: aproape sigur sunt mult mai numeroși decât noi. Ce mă sfătuiești? — Alanii mei sunt puțini, dar sunt cu toții arcași pricepuți, iar între oamenii tăi ai și tu mulți arcași. Dă-mi douăzeci și-o să fac din ei un singur detașament; o să-i ascundem pe toți printre copacii de pe coastă, sub stânca de care tocmai am trecut: or să-i ia pe huni prin surprindere și n-or să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
ordinele, încercând să se facă auzit de către supuși în miezul vacarmului general. De îndată ce reuși să-l regăsească pe Sebastianus, îi arătă simplu că era întru totul de acord cu el: — E cea mai bună idee. O să-ți dau douăzeci de arcași. Ai grijă tu să-i așezi între copaci împreună cu oamenii tăi. Dacă o să intervină la momentul potrivit, asta ar putea fi mișcarea hotărâtoare. Gloata de fugari se îndepărta în dezordine. Veneau acum, poticnindu-se, cei rămași în urmă: bătrâni, cei mai mulți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
jumătate în apa nu prea adâncă și, azvârlind violent din picioare, încerca în zadar să se ridice. în vreme ce burgunzii își luau pozițiile, înșirându-se de la un versant la celălalt al văii, Sebastianus își dispuse oamenii: alanii din escorta sa și arcașii pe care-i primise de la Chilpericus, majoritatea dintre ei țărani obișnuiți din totdeauna să tragă cu arcul. Ilirii urmau să-i protejeze dacă atacatorii s-ar fi apropiat prea mult. îi ascunse pe toți în desișul ce îmbrăca panta domoală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]