647 matches
-
arzând pe rugul dreptății și al libertății. Poezia de simțire religioasă este poate, cea mai reușită din creația acestei poete. Ea picură fiori mistici în suflet și trezește sufletele la smerenie și pietate. Ea e legată, de asemenea, de ținutul Ardelenesc, de credința străbună, de casă și de tradiție: „Îmi ninge și sufletu-și cerne dorința/ Iar fulgii de nea îmi alungă tristeți/ Surâs de copil în dragi dimineți/ Renaște pe-aripă de înger credința.// Troiene de vis ce acoperă drumuri
O PREOTEASĂ A CUVÂNTULUI ŞI ODISEEA EI SUFLETEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362439_a_363768]
-
cu același ton: Ce-am făcut cu ea? Oamenii au început să aplaude, veseli și binedispuși, s-au comandat alte sticle de bere și Thomas, în picioare, a început să cînte, cu o voce plină, baritonală, un cîntec de jelanie, ardelenesc: Apăi, dorule, dorule, dor ... De ce m-ai făcut să mor ... Jos la umbră de izvor, Dorule, măi, dorule, dor ... Însetat, sufletul meu, Și uitat de Dumnezeu, Be' apă din piatră seacă, Dorul din suflet să-mi treacă ... Că, de n-
CAP 12 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360716_a_362045]
-
rondele de morcovi cum numai coana Leana știa să prepare, îi puteai mânca până în vara următoare, păstrându-și calitățile culinare. Castraveciorii cât degetul mare erau de două ori fierți cu cimbru și ardei iute puși în saramură după o rețetă ardelenească. Cine intra o dată în cârciuma conului Nae Mussolini n-o mai ocolea a doua oară. Veneau din satele vecine și chiar de la oraș pentru a face un chefuleț în ambianța rusticului și tradiționalului, udat cu o țuică veche și un
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360867_a_362196]
-
cu căruța, iar duminica erau îmbrăcați impecabil, ca niște domni adevărați de oraș, un oraș cu o istorie culturală bogată, care a pus o bază solidă în educația adolescentului cu gânduri și aspirații înalte pentru viitor. Legat tot de orașul ardelenesc este momentul întâlnirii cu preotul paroh și episcopul martir Nicolae Popovici, bucuria vieții mele acea întâlnire, omul care mi-a îndrumat pașii spre teologie și m-a sfătuit îndeaproape, spune Părintele Nicolae. Pentru că era în vremea războiului și nu era
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI – CRÂMPEIE DE VIAŢĂ ŞI ISTORIE, POVESTITE PE VIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2327 din 15 mai 20 [Corola-blog/BlogPost/363097_a_364426]
-
a transformat într-un fel de recital Dorel Schor spre bucuria ascultătorilor, să recunoaștem, destul de puțin familiarizați cu farmecul și subtilitățile genului. Drept urmare, următoarele seri, după această lectură spontană, au fost dominate de cererile celor prezenți, făcute în dulcele grai ardelenesc: - N'apo' bădie, mai dă-ne, pe lângă glaja de beutură și câteva pilule de suflet de la doctoru' Șor, rogu-te! Iar „bădia”, Ioan Gligor Stopița, nu se lasă deloc așteptat ... Amuzat de această frumoasă întâmplare, imediat ce am aflat-o, i-
PILULELE DE SUFLET ALE DOCTORULUI SCHOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 158 din 07 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367205_a_368534]
-
simple (cu tatami mats), elegante. Pe doi pereți exteriori erau uși glisante, unele la intrare, altele pe peretele opus, care dădeau lumină și respirație casei. Grajdurile, ba chiar și locuințele servitorilor de pe lângă casa samuraiului se asemănau grozav cu șura caselor ardelenești. Din lemn, cu o poartă centrală, pe o parte grajdul, pe o parte locuința servitorilor. Grădina include un pârâiaș pe malul căruia sunt copăcei și tufe, ce adaugă farmec locului. Din stradă se văd ori porțile mari, impenetrabile, ori zidurile
SECTIUNEA PROZA SCURTA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368678_a_370007]
-
a Moților, cum ar fi putut începe un astfel de concert altfel decât cu tulnicăresele din Beliș?! Doamna Maria Golban Șomlea, etnolog, originară din satul Frăsinet, comuna Mărgău, fiică a locurilor dar și cunoscută și îndrăgită interpretă a cântecului popular ardelenesc, cea care reprezintă, așa cum bine spune Conf. Dr. Aurel Bodiu „«doina» stărilor noastre sufletești cu dor și singurătate, cu jale și înstrăinare, cu exaltare și pesimism, cu iubiri și speranțe”, a prezentat spectacolul într-o manieră deosebită, în care i
COLINDĂM, DOAMNE, COLINDĂ! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363598_a_364927]
-
rând la vocea ei excepțională, la un profesionalism remarcabil, așa cum mi-a fost relatat de alții. Din ceea ce am mai auzit, ce am mai citit despre ea, era o interpretă foarte serioasă, minuțioasă în pregătirea fiecărei melodii, avea o seriozitate ardelenească, a școlii aceleia de la Deva, unde fusese o solistă oarecare de teatru de revistă de provincie până a devenit o mare cântăreață. Eu aș spune că ea se afla pe o culme a carierei până a intervenit nenorocirea ei. Ar
DOINA BADEA. AMINTIREA NU TREBUIE AŞEZATĂ SUB LINŢOLIU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349546_a_350875]
-
Maria Bojan, Domnica Fărcaș și Liviu Negru (ultimii doi, profesori de limba română la Valea Drăganului, respectiv Zalău) și Ștefania Cârste, colega ei de bancă. În final, una dintre consătencele Ioanei, Maria Molnar, i-a mulțumit acesteia în dulce grai ardelenesc prin câteva versuri: „Ioana, dragă, să trăiești/ Visele să-ți împlinești/ Ești fata noastră de la țară/ Și ne-ai făcut satul de fală!” Ioana Resteman, plină de emoție dar cu fața strălucind de bucurie a mulțumit în primul rând familiei
O REUŞITĂ FRESCĂ A SATULUI ARDELEAN de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350421_a_351750]
-
cu căldură și dumneavoastră să vă bucurați de comorile spirituale ascunse în „SURÂSUL UMBRELOR” acestei talentate tinere, îmi veți mulțumi ulterior! Nu pot să închei înainte de a-l parafraza pe domnul profesor Liviu Negru, care, în cuvinte brodate cu mândrie ardelenească pe pânze de suflet spunea că la Bologa, „Unul dintre cele mai mândre sate cu care Dumnezeu a tivit poalele Vlădesei”- căci așa îl descrie autoarea - „Dumnezeu a semănat un sâmbure de geniu!” Georgeta RESTEMAN Săcuieu, județul Cluj 13 mai
O REUŞITĂ FRESCĂ A SATULUI ARDELEAN de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350421_a_351750]
-
se face pe dedesubt, este un alt sistem de referință și are o altă funcționalitate ca cel politic. Cel politic se poate spulbera într-o noapte. Iată dovada: câte regimuri au căzut dar Biserica a tot rămas? Suntem pe pământ ardelenesc, Biserica Ortodoxă a fost pliantul independenței și existenței neamului românesc! Nu te poți juca cu asemenea valori! Aici cu mare atenție trebuie o avertizare în sensul: o să muriți încet. De ce credeți că în toate institutele de cercetare se lucrează paradixal
INTERVIU REALIZAT DE STELIAN GOMBOŞ CU ACTORUL SI REGIZORUL CRESTIN DAN PURIC de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349069_a_350398]
-
aproape supranaturale, să muncească și să lupte, este un motiv care se regăsește în aproape toate poemele cărții de față. O poezie a duratei, cu un mesaj care rămâne încrustat în fibrele inimii, e un adevărat temei de rămânere. Tradiția ardelenească e vie și-ți respiră prin pori. Mireasma ei este neasemuită. Mircea Dorin Istrate a mutat prin versurile sale, cosmosul în Ardeal. Aici e pentru toți, ombilicul pământului, de aici începe viața și tot aici se sfârșește vremelnicia umană. Tot
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
într-un cuvânt / Clepsidrei nemurire-s prin nisip. Dar, pân-atunci, e vremea lui Rebreanu, / Și e durerea țării lui Coșbuc / Și mai adună Goga-n el aleanul, / Că țara asta pusă-i pe butuc”. Autorul încearcă și poezii în grai ardelenesc, în stilul popular al satului său în care, cu durere-n glas evocă plin de nostalgie, starea actuală a acestuia: “Strâcat îi rândul pe la țară, / Nimic nu e cum a mai fost, / Nici vara, parcă nu-i mai vară, / Nici
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
populară a apărut mai târziu în viața mea, prin clasa a treia primară. Dintr-o întâmplare, doamna mea învățătoare, remarcându-mi vocea la serbările școlare, mi-a propus să particip la un concurs de muzică populară. Am interpretat o melodie ardelenească, îmbrăcată într-un costum improvizat, din zona Clujului și acompaniată de doi violoniști de la Conservator. Am obținut trofeul acelui concurs cu genericul „Mlădițe Dobrogene”. A fost surpriza ce mi-a indicat un drum nou! Împreună cu părinții mei care mi-au
CĂTĂLINA ALEXA. SUNT FATA DE LA MARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349336_a_350665]
-
inaugurală a Cenaclului „Vasile Sav” a stat sub semnul lui Mihai Eminescu. Grupul vocal-instrumental „Speranța”, condus de dirijorul Modest Vișoiu, a pregătit un program festiv. După interpretarea unui colaj muzical pe versurile lui Eminescu, a fost interpretat un grupaj muzical ardelenesc, avându-l ca solist pe violonistul Augustin Teglaș. Romică Topan a recitat vibrante versuri patriotice, iar grupul i s-a alăturat în „Hora Unirii”. Personalitatea poetului nepereche a fost evocată cu emoție de Antonia Bodea și Vasile Sfârlea. Vasile B.
EDINŢA CENACLULUI VASILE SAV de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347718_a_349047]
-
evocate personalitățile care au înființat această asociație: mitropolitul Andrei Șaguna, Timotei Cipariu, George Bariț, misiunea acesteia fiind: “dorința fierbinte să fim o singură națiune!” O altă personalitate evocată este Miron Neagu, vestit interpret al cântecului popular, cu predilecție al doinelor ardelenești și culegător de folclor. Alți muzicieni evocați sunt: Etnomuzicologul Ilarion Cocisiu, profesorul, dirijorul și compozitorul Ilie Micu, Remus Grama, un muzician plurivalent, cum îl numește Mariana Cristescu. Ca un veritabil cronicar muzical, autoarea este interesată, nu numai de datele biografice
DUMNEZEU ŞI ARTA, DE CEZARINA ADAMESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 647 din 08 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364903_a_366232]
-
de opinii referitoare la parcursul cultural actual, cum adesea ni s-a întâmplat să ne confesăm. Îndată mi-am amintit, (cum mi s-a spus mult mai târziu), că mătușa în cauză și unchiul meu, tot medic, plecaseră din zona ardelenească tocmai la Roman, orașul unde lucrezi tu. Ce interesant! Voiau să nu mai fie în centrul atenției cu repercursiuni. Bunicul meu, fratele doctorului în cauză, fusese primar ani de zile la liberali, înțelegi, motive de teamă în vremile grele, de
CONVORBIRE DE VIAŢĂ ŞI CUVINTE CU SCRIITOAREA ŞI JURNALISTA VERONICA BALAJ de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366390_a_367719]
-
a continuat pe un ton întrebător și foarte circumspect: „Cine sunt ăștia cu tine? Sunt comuniști?” „Nu, sunt refugiați. Pe noi ne-au trecut legionarii granița" - i-a răspuns nea Mitică, cu aceeași față senină și cu bine cunoscuta cumpătare ardelenească. Cu ochii mari de mirare și surprins de răspunsul ardeleanului, Nichita Tomescu a Întrebat imediat: „Păi legionarii treceau granița?”. „Da”, i-a răspuns zâmbind nea Mitică. Lovindu-se cu palma peste frunte, și parcă reproșându-și pentru această carență de
„CÂND PLECĂM DIN LUME, NU LUĂM CU NOI NICI GREUTATEA SCAMEI” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366668_a_367997]
-
acum, precum o vrajă". Toată cartea abundă în asemenea imagini și în felurite bogății spirituale, care sub pana autoarei parcă respiră, prind viață și ne trezim învăluiți de aceleași trăiri transmise prin lucrătura meșteșugită a cuvintelor, cu un subtil iz ardelenesc. Întreaga lucrare pare un poem în proză, în care autoarea cântă frumusețea lumii, țesută în lumini și umbre, din vechime și până în zilele noastre. Cuvintele se înșiruie parcă în ritm de poezie, au acea muzică interioară care le face să
PUNTE CĂTRE ETERNITATE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366086_a_367415]
-
este tot una”. Spiru Haret După cum spune George Călinescu, „Gheorge Asachi a fost o figură literară stranie și nu îndeajuns de bine înțeleasă”. Unii critici și istorici literari îi găsesc originea ca fiind armeană, alții ruteană, dar familia afirmă originea ardelenească. Este fiul Elenei și al lui Lazăr Asachievici, preot la spitalul din Lemberg. În 1803, Veniamin Costachi l-a numit protopresviter al întregii Moldove, fiind trimis la Lemberg cu scopul de a-l aduce pe Budai la Iași, ca profesor
GHEORGHE ASACHI de ION C. HIRU în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366192_a_367521]
-
Jireghie directorul acestei televiziuni și artist fotograf, cu toții au fost satisfăcuți de felul cum s - a desfășurat acțiunea și cât de mult material au reușit să obțină până la final. Pe langă vocile minunate care au cântat cu atâta dăruire, bancurile ardelenești spuse de către Mihai Nae și glumele frumoase rostite de către maestru Cornel Udrea au făcut publicul să râdă cu lacrimi și să vibreze de bucurie. Bucuria mea a fost că atât în seara de dinaintea sărbătorii, la sediul primăriei sectorului 10 al
ZILELE EUROPEI LA VIENA DE PUIU RADUCAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350540_a_351869]
-
cu căruța, iar duminica erau îmbrăcați impecabil, ca niște domni adevărați de oraș, un oraș cu o istorie culturală bogată, care a pus o bază solidă în educația adolescentului cu gânduri și aspirații înalte pentru viitor. Legat tot de orașul ardelenesc este momentul întâlnirii cu preotul paroh și episcopul martir Nicolae Popovici, bucuria vieții mele acea întâlnire, omul care mi-a îndrumat pașii spre teologie și m-a sfătuit îndeaproape, spune Părintele Nicolae. Pentru că era în vremea războiului și nu era
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351457_a_352786]
-
petrecut împreună. Am aflat că Pauline adoră supele așa că se prea poate să-i gătesc curând un borș ca la mama lui sau o ciorbică a la grec (că tot suntem în Ciprul grecesc, nu?) și de ce nu, o ciorbă ardelenească dreasă cu smântână sau o supă de pui cu tăieței de casă, de care să-și amintească și mama celor ce-o vor degusta! Mă apropiam de finalizarea acestor însemnări și eram convinsă că mă voi limita la cam atât
PRIETENII MEI CIPRIOŢI de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355307_a_356636]
-
peste întinderile coastelor abrupte și unde am cunoscut și mai îndeaproape căldura și ospitalitatea cipriotului veritabil. Cu Ilyiana, colega și prietena bulgăroaică a Mădălinei, o fată deosebit de sensibilă și de caldă, care a început să vorbească românește în dulce grai ardelenesc de-mi vine s-o pup toată ziua, la cât de dragă îmi este când spune „Țucu-te, că faină-mi ești!”, am plecat spre Louvaras, la vreo 25 de kilometri de Limassol, unde locuiește și muncește mama ei. De cum am
PRIETENII MEI CIPRIOŢI de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355307_a_356636]
-
linoi, linoi, lar Doamne / Ce turme de oi s-o scos / Pa Rătutu cel frumos! / - Da la turmă cine-și umblă? / - Umblă-și Lariu, păcurariu, / C-on topor încolțurat, / C-on fluier înverigat. (Păcurarul sătul de oi, vechi colind popular ardelenesc) Cuvinte cheie: sătean, Ignat, sărbătoare, ritual, tradiție, animal, deusian, sanctificat, sacrificiu Keywords: villager, Ignat, celebration, ritual, tradition, animal sacrifice, glorified as a Saint, deusian Summary: Switched to Christianity, the ancient inhabitants of the Earth, our ancestor have linked the ritual
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]