2,478 matches
-
lași Izgoniți în pribegie, Fără câini și ciobănași Transhumând din veșnicie De Carpați și de Oași Spre fatidica băcie A străinilor pizmași Ce vă smulg bucăți de glie De sub sat, de sub oraș Să vă-ntoarcă-n iobăgie, Din stăpâni și arendași, Robi pe propria moșie Să vă facă, și slujbași Pe plantații cu simbrie Cât o soldă de ocnași, Fi-le-ar banii să le fie, Cruci din aur duce-le-aș Și din platină sicrie! Geme lumea de borfași, De
ROMÂNIE, CUI MĂ LAŞI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364801_a_366130]
-
Aflăm că „țiganii orășeni muzicanți depun pentru libertatea de a cânta duminica în cârciumi” suma totală de 19 florini și 55 de creițari, că „brutarul neamț, Johann Dorfler, plătește pentru un transport de piatră” un florin, că „cei doi evrei arendași, Solomon Mayer din Sadova și Israel Berl din Vama plătesc ca amendă” 8 florini și 40 de creițari „pentru raportarea neadevărului la ordinul Administrației Bucovinei, dat în 5 august 1784”, sau că „lipovanului Alexovici” i se plătesc de la casierie 37
TABLOUL MULTICOLOR AL SUCEVEI, LA SFÂRŞITUL SEC. AL XVIII-LEA, ÎNTR-UN DOCUMENT CONTABIL de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349110_a_350439]
-
în formă dandy-ului Take, sau a filosofului Nae (despre care prietenul său C. Beldie scrie că a fost un escroc) sau, înnobilat cu o evreică, ca dramaturg absurdist la Paris. A fost și nițel moșier, dar și crâșmar și arendaș. Mai mult a fost rob. A inventat, dar n-a întreprins. L-a dus de nas cine a vrut: sub numele de Tătărescu franțujii, sub numele de Maniu englezii, sub numele de Pătrășcanu rușii. În 1989 i se lasa acestui
DESTRĂMAREA ROMÂNIEI de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344528_a_345857]
-
politici, gata să calce pe cadavre pentru a parveni și a își păstra privilegiile. Tu taci; - Astăzi, parlamentul și guvernul țării, divăniții de azi, arendează pământurile și întreprinderile "nerentabile " la indicațiile unor străini de neam cărora le cântă osanale, unor arendași străini, spunând că asta se numește privatizare. Pentru aceste arende, ei primesc peșcheșul iar țara rămâne pe butuci. Tu taci; - Astăzi, urmele civilizației străbunilor voștri sunt șterse pentru ca fii tăi să nu mai știe niciodată cum au apărut ei pe
TU TACI, ARHIMANDRID JUSTIN PÂRVU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362088_a_363417]
-
solului și extinderea locurilor cultivate, interesați fiind de posibilitatea comercializării cu prețuri bune, însă aceasta nu în măsura necesară datorită lipsei mijloacelor. În plasa Oltul de Sus - jud. Romanați se arăta că după restabilirea liniștii, “locuitorii țărani împreună cu proprietarii și arendașii, au simțit adevăratul interes al agriculturii când au început sa vândă productele cu prețuri avantajoase pe dată ce s-a văzut liberă navigația”. În general, în rândul foștilor boieri - acum “proprietari” - se observă tot mai multe ințiative pentru introducerea unor
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
-
creștee a interesului tuturor pentru stăpânirea viilor și livezilor. În general în această perioadă viile aparțineau în mare parte clăcașilor sau moșnenilor, deși în multe cazuri pământul pe care se afla plantația nu era al lor. Alături de viile țărănești proprietarii, arendașii și unii negustori dispuneau la rândul lor de însemnate suprafețe viticole 666. Unele documente demonstrează convingător că erau cazuri când clăcașii apreciau moșia pe care erau așezați, după viile și pomii ce existau sau puteau fi sădiți acolo. Mai mult
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
fenomen semnalat în această perioadă, este fuga clăcașilor așezați la linie la conace și locuri cu vii și pomi. Astfel în anul 1834 din satele Scăpău și Obârșia fugiseră locuitorii refuzând să-și plătească datoriile proprietății. Împotriva lor proprietarii și arendașii cereau sprijinul autorităților cu care spărgeau conacele și-i mutau cu forța la linie 671. Înfruntarea dintre cele două părți se răsfrângea deci și asupra domeniului viticulturii și pomiculturii și aceasta nu numai sub aspectul cramponării țăranilor de locurile sădite
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
și viile de casă, adică acelea sădite în grădinile de lângă casă677. În general otaștina se plătea în bani (2 lei vadra de vin)678 însă există cazuri când se da și în natură 679. Veniturile mari obținute de proprietari și arendași de pe urma viilor și livezilor cu pruni, îndemnau la sporirea continuă a pretențiilor. Unii proprietari insistau ca clăcașii să plătească otaștină și pentru viile sau livezile sădite pe alte moșii (cazul satului Salcia)680 și mai ales pretindeau mai mult decât
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
mai mult decât se luase până atunci. Din această cauză țăranii adresează numeroase plângeri autorităților cerând să se revină la sistemul de dinainte de regulament. Între acestea sunt de menționat cele ale locuitorilor satului Corcova care arătau în anul 1834, că arendașul le pretindea mai mult decât era obiceiul, ei refuzând să plătească 15 lei de vie și să facă clacă cum li se ceruse, din care cauză arendașul îi oprise de la culesul viilor 681. În alte cazuri (la Broscari) arendașul pretindea
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
de menționat cele ale locuitorilor satului Corcova care arătau în anul 1834, că arendașul le pretindea mai mult decât era obiceiul, ei refuzând să plătească 15 lei de vie și să facă clacă cum li se ceruse, din care cauză arendașul îi oprise de la culesul viilor 681. În alte cazuri (la Broscari) arendașul pretindea câte 6 lei de fiecare vie moștenită de țărani de la părinții lor, deși până atunci nu plătiseră nimic 682. Asemenea cereri noi ca și sporirea sensibilă a
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
că arendașul le pretindea mai mult decât era obiceiul, ei refuzând să plătească 15 lei de vie și să facă clacă cum li se ceruse, din care cauză arendașul îi oprise de la culesul viilor 681. În alte cazuri (la Broscari) arendașul pretindea câte 6 lei de fiecare vie moștenită de țărani de la părinții lor, deși până atunci nu plătiseră nimic 682. Asemenea cereri noi ca și sporirea sensibilă a prețului otaștinei 683 contribuiau la agravarea situației materiale a țărănimii. În același
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
fiecare vie moștenită de țărani de la părinții lor, deși până atunci nu plătiseră nimic 682. Asemenea cereri noi ca și sporirea sensibilă a prețului otaștinei 683 contribuiau la agravarea situației materiale a țărănimii. În același timp, proprietarii și mai ales arendașii pentru a putea realiza asemenea majorări se dedeau la o serie de abuzuri și vexațiuni care nemulțumeau țărănimea. Ei făceau greutăți la măsuratul prunelor sau vinului procedând în unele cazuri, precum la Cacoți, la măsurarea prunelor după ce acestea erau puse
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
obligau, cum se întâmpla la Brănești și Ionești în perioada 1834-1837, să fabrice rachiul numai la cazanele lor care erau și insuficiente 685. În cazul locuitorilor din Cerneți, care din vechime aveau vii la Breznița, Trestinic, Buliga, Gâldanu și Orgutova, arendașul le lua mai mult decât era legiuit, din care cauză ei cereau să se constituie o comisie formată din boieri și locuitori de bază care să supravegheze măsuratul vinului 686. În alte cazuri (la Gârla Mare în 1834), locuitorii erau
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
proprietara moșiei 691. Sunt însă și situații în care țăranul refuză să plătească obligațiile și să mai lucreze viile oprindu-i pe alții să le lucreze (la Bistrița și Breznița)692. În situația asemănătoare întâlnim în timpul revoluției de la 1848 când arendașul moșiei Oprișoru reclama că țăranii refuzau să lucreze viile iar la Punghina chiar dărâmă două cârciumi arendărești 693. Este cunoscut de asemenea faptul că proprietarii și arendașii obțineau venituri importante grație monopolului ce-l aveau la comercializarea băuturilor alcoolice. Iată
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
Bistrița și Breznița)692. În situația asemănătoare întâlnim în timpul revoluției de la 1848 când arendașul moșiei Oprișoru reclama că țăranii refuzau să lucreze viile iar la Punghina chiar dărâmă două cârciumi arendărești 693. Este cunoscut de asemenea faptul că proprietarii și arendașii obțineau venituri importante grație monopolului ce-l aveau la comercializarea băuturilor alcoolice. Iată de ce ei reacționează violent atzunci când li se încălcau asemenea drepturi 694. Mai ales se opuneau aducerii de către țărani a vinului sau rachiului produs pe alte moșii
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
violent atzunci când li se încălcau asemenea drepturi 694. Mai ales se opuneau aducerii de către țărani a vinului sau rachiului produs pe alte moșii în satele aflate pe moșiile lor. Este edificatoare în acest sens plângerea din anul 1834 a arendașului moșiei Maglavit care arăta că țăranii aduseseră în sat cca. 15000 vedre vin pe care-l vânduseră sub ascuns celor ce nu aveau 695. El cerea să se procedeze ca și pe alte moșii unde se făcea învoială pentru asemenea
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
care dețin acum cele mai mari suprafețe. În privința dărilor și altor venituri provenite de la aceștia, constatăm că dacă în secolul al XVIII-lea nu se depășise nivelul tradițional după introducerea Regulamentului organic pretențiile proprietarilor de moșii și mai ales ale arendașilor cresc în așa măsură încât determină numeroase conflicte între țărani și ei. Această evoluție constituie, după opinia noastră, una dintre cauzele reducerii în a doua jumătate a secolului al XIX-lea al ponderii acestui domeniu în cadrul economiei agrare. Cu toate
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
Breznița 706 sau a dealurilor din apropierea Cerneți-Curila, Buliga, Orgutova, Gârdnu 707 etc. În general viile aparțineau în mare parte moșnenilor sau clăcașilor deși de multe ori pământul pe care se afla via nu era al lor. Alături de viile țărănești proprietarii, arendașii și unii negustori dispuneau la rândul lor de un număr însemnat de vii. Aproape toți boierii mari și mijlocii aveau vii. Între aceștia documentele consemnează pe vornicii Dumitrache Bibescu și Nicolae Brăiloiu, pe stolnicul Ghiță Argetoianu, pe clereasa Catinca Găneasca
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
viile plantate înainte de regulament, stăpânii moșiilor pe care se aflau aceștia recurg la diferite procedee pentru a-i sili pe proprietarii de vii să plătească mai mult mai ales pentru viile noi717. Așa se întâmpla în anul 1845 când unii arendași ai moșiilor mănăstirești i-a obligat pe clăcași să plătească dijmă pentru fânul cosit de sub pruni, iar pe alții i-a oprit să-și pască vitele pe locurile din capul viilor (26). Asemenea practici erau determinate și de faptul că
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
26). Asemenea practici erau determinate și de faptul că mulți clăcași nu aveau acte scrise încheiate cu proprietarii moșiilor, acte din care să reiese clar drepturile asupra viilor sau livezilor plantate de ei cu ani în urmă. Și dacă tendința arendașilor și proprietarilor de a percepe otaștină mai mare decât cea legiuită a putut fi oprită de ocârmuire, în schimb pentru viile noi aceștia, pe diferite căi, îl sileau pe țărani să încheie învoieli și să dea bani sau dișme. La
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
vechi unde productivitatea și deci venitul obținut de la un pogon de vie era mai mare ca în alte părți. Datorită unor asemenea greutăți precum și a altor cauze nu de puține ori țăranii își lăsau viile în părăsire ceea ce nemulțumeau pe arendașii și proprietarii care nu puteau percepe otaștină. Un caz deosebit de ilustrativ în această privință este cel prezentat într-o jalbă din 1835 a lui Dumitrașco Vârbiceanu, arendașul moșiilor Bistrița și Breznița, care arăta că locuitorii refuzau de mai mulți ani
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
nu de puține ori țăranii își lăsau viile în părăsire ceea ce nemulțumeau pe arendașii și proprietarii care nu puteau percepe otaștină. Un caz deosebit de ilustrativ în această privință este cel prezentat într-o jalbă din 1835 a lui Dumitrașco Vârbiceanu, arendașul moșiilor Bistrița și Breznița, care arăta că locuitorii refuzau de mai mulți ani să lucreze viile ce se aflau pe acele moșii și nici pe alții nu-i lăsau, și că în plus, nu plăteau nimic. Aceștia își părăsiseră viile
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
că locuitorii refuzau de mai mulți ani să lucreze viile ce se aflau pe acele moșii și nici pe alții nu-i lăsau, și că în plus, nu plăteau nimic. Aceștia își părăsiseră viile de 6 și de 10 ani, arendașul depunând insistențe pentru a obține de la Judecătoria mehedinți dreptul de a le arenda sau vinde altora. Astfel de conflicte înte proprietari și arendași pe de o parte și țărani pe de alta în legătură cu dreptul de stăpânire asupra viilor și livezilor
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
și că în plus, nu plăteau nimic. Aceștia își părăsiseră viile de 6 și de 10 ani, arendașul depunând insistențe pentru a obține de la Judecătoria mehedinți dreptul de a le arenda sau vinde altora. Astfel de conflicte înte proprietari și arendași pe de o parte și țărani pe de alta în legătură cu dreptul de stăpânire asupra viilor și livezilor, plata drepturilor proprietăricești precum și delictele legate de vii, livezi, vin, rachiu, pivnițe etc. judecate de judecătorie, sunt numeroase. O statistică alcătuită de noi
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
pus băutura iar 12 pentru pomi și livezi 719, acestea fiind bine-nțelese numai o parte din cele ce au avut loc în realitate. Asemenea frământări, nemulțumiri și conflicte trebuie puse în legătură cu interesul tot mai mare manifestat de proprietarii și arendașii de moșii dar și de țăranii liberi sau clăcași pentru viticultură. Acest interes era determinat de veniturile din ce în ce mai mari obținute de pe urma viilor sau a comercializării vinului. Toate acestea au făcut ca odată cu extinderea suprafețelor cultivate producția de vin obținută să
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]