223 matches
-
campania de răsturnare a guvernului conservator. 334. Vezi caracterizarea lui Eminescu din Scrisoarea III: „Și deasupra tuturora, oastea să și-o recunoască, / Își aruncă pocitura bulbucații ochi de broască...“ 335. Ion Brătianu, fiul mezin al marelui clucer Dincă Brătianu, boier argeșean, moștenise la moartea tatălui său moșiile Florica, Mălurenii, Galeșul-Brătieni, Lerești și Sâm burești; pe moșia Florica de lângă Pitești (azi în comuna Ștefănești - Argeș), unde locuia o parte a anului, a practicat o agricultură modernă, oferindu-și produsele și pe piața
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
la Pitești, bilunar, între 1 ianuarie și 15 iulie 1927, sub conducerea unui comitet; de la al doilea număr își schimbă titlul în „Cronica Argeșului”. Fără să afișeze pretenții de originalitate, C. înviorează prin însăși prezența ei atmosfera culturală a orașului argeșean. În secțiunea literară sunt incluse versuri din volumele Nu mi-am plecat genunchii de Elena Farago și Poeme cu îngeri de V. Voiculescu. Interesante sunt articolele Mijloace noi de cultură și progres, Câteva considerații asupra umanitarismului. Haos și tradiționalism îndărătnic
CRONICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286529_a_287858]
-
panificație Pâine de casă - cu coaja bătută de Brașov - de Cărei - cu coaja bătută de Covasna - Bazna - Tarnava - Mediaș - cu coaja bătută de Albă - Lotru - bănățeana - de Sălaj Corn - Rupea - Drăgășani Covrigi - de Brașov - de Buzău - dobrogeni - ardelenești Colac - moldovenesc - argeșean - ardelenesc Cozonac - ardelenesc de Oas - secuiesc Kurtos Kalacs - dobrogean Plăcintă - cu varză de Albă - cu varză de Bihor - cu cartofi de Albă - moldoveneasca - dobrogeana D. Sucuri și băuturi răcoritoare - suc concentrat de mere de Cărei - suc concentrat de mere de
ORDIN nr. 339 din 19 mai 2003 privind aprobarea Listei cuprinzând indicaţiile geografice protejate şi recunoscute în România pentru produse alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149846_a_151175]
-
iar în luarea deciziilor este sprijinit de Comisia Națională pentru Acordarea Etichetei Ecologice*7). ----- *7) http://www.mmediu.ro/departament mediu/controlul poluarii/eticheta ecologica/eticheta ecologica.htm Până în prezent au fost acordate două etichete ecologice pentru: - grupul de produse textile la Societatea Comercială "Argeșeana" - S.A. Pitești; - grupul de produse saltele de pat la Societatea Comercială "Bioflex" - S.A. Sibiu Promovarea și mediatizarea etichetei ecologice constituie acțiuni permanente. Au fost realizate primele broșuri informative: "Eticheta ecologică - broșură informativă pentru agenții economici" și "Eticheta ecologică - Ghidul consumatorilor
HOTĂRÂRE nr. 1.568 din 4 decembrie 2008 privind aprobarea Foii de parcurs pentru implementarea Planului de acţiune pentru tehnologii de mediu - ETAP România, aferentă perioadei 2008-2009. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206499_a_207828]
-
case și blocurile B 25A, E4, E4A, E5, E7, E8, E9, E10, E11 Ale. Căminelor case și blocurile P14a, P15a, Ale. Căminelor cu blocurile 3 (fost bloc Subansamble AUTO), 5 (fost bloc ALPROM), 7 (fost bloc Novatex), 7A (fost bloc Argeșeana), 9 (fost bloc Teleconstrucția), 1 ANL Ale. Cezar Petrescu cu blocurile J1, J2 Str. Constantin D. Stătescu case și blocurile C4, C9, J3 și blocul B5 Int. Constantin Dobrogeanu Gherea case Str. Constantin Dobrogeanu Gherea case și blocurile 1 și
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
și Turburea. Comuna se află în partea nordică a județului, pe malurile Argeșului, Este străbătută de șoseaua națională DN7C, care leagă Piteștiul de Sibiu prin Munții Făgăraș. Teritoriul comunei Corbeni face parte, din punct de vedere geomorfologic, din muscelele subcarpatice argeșene, dintre Topolog și Dâmbovița, caracterizate prin dispunerea izolată a depresiunilor limitrofe munților, ceea ce evidențiază slaba influență a tectonicii și originea lor predominant eroyivă, de contact, așa cum se prezintă și comunele Corbeni și Arefu. Râul Argeș formează în Corbeni un complex
Comuna Corbeni, Argeș () [Corola-website/Science/300617_a_301946]
-
30 octombrie 1546 când Radu din Stroești - Argeș se duce la Brașov să vândă un bou și trei vaci iar la intrarea in cetate plătește vigesima fiind consemnat în registrul respectiv. Prin existența lor aceste documente denotă faptul că satul argeșean Stroești exista cu mult înainte de 18 martie 1500 deoarece cei trei Dragomir, Ratea și Radu făceau negoț cu pește pe care îl aduceau de la Dunăre și vite, deci stroeștenii străbăteau arii întinse fiind oameni de acțiune, bine informați și cu
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
2006, 2007, 2008); organizarea anuală a concertelor de Crăciun la Stroești și Costești - Vâlsan (2005, 2006, 2007, 2008); organizarea de spectacole anuale în cadrul Sesiunii Cultural Științifice „Stroești - Argeș”; participarea la festivaluri și festivaluri concurs: Florile Dalbe (10 decembrie 2006), Cântec Argeșean (18 martie 2007) și Etnovember (2006, 2007, 2008). Muzeul Satului Stroești - Argeș Muzeul Satului Stroești - Argeș a fost organizat din inițiativa Societății Cultural Științifice „Stroești - Argeș”. A fost inaugurat în ziua de 29 iulie 2000 cu prilejul împlinirii a 500
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
oieri ca acelea din zona Întorsurii Buzăului din actualul județ Covasna sau din Soveja și Rucăreni (aceste două comune aflate în pasul Oituz la demarcația dintre Moldova și Transilvania, Rucărenii, având ca locuitori o comunitate de păstori originară din Rucăr-ul argeșean și cel brașovean) sunt denumite (sau se denumesc ele însele) de asemenea mocani. Însă această denumire a căzut în desuetudine.<br> În Moldova, dar și în alte regiuni în special Dobrogea, satele de mocani sunt riguros delimitate de cele de
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]
-
centru al voievodatului lui Litovoi. Ion Conea și Andrei Pandrea consideră că de fapt „castro Argias” din Cronica pictată s-ar referi la Cetatea Poenari, nu la fortificațiile din Curtea de Argeș. Dovezile arheologice relevă însă faptul că în preajma lui 1330 curtea argeșeană a suferit un incendiu devastator. Arta militară românească din acele vremuri este reliefată în special în timpul bătăliei din 1330. Pus în fața unei armate ungurești superioare numericește, Basarab adoptă o tactică având patru elemente: retragerea din fața dușmanului, pustiirea terenului și otrăvirea
Basarab I () [Corola-website/Science/299799_a_301128]
-
să înceapă sezonul din Liga 1 cu un antrenor mai experimentat, lui Ciobotariu nefiindu-i prelungit contractul. Astfel proaspătul tehnician a revenit în Liga a II-a, unde a preluat conducerea echipei Internațional Curtea de Argeș. După o scurtă perioadă la clubul argeșean, Ciobotariu a primit oferta de a reveni la Otopeni, echipă care nu reușise rezultate mulțumitoare în Liga 1 și se afla în zona retrogradabilă. În 28 noiembrie 2008, Ciobotariu a condus primul meci pentru Otopeni în Liga 1, pierzând cu
Liviu Ciobotariu () [Corola-website/Science/307882_a_309211]
-
tehnico-tactice deosebite. A evoluat aproape întreaga sa carieră pentru echipa FC Argeș Pitești, cu care a câștigat două titluri de campion național, în 1972 și 1979. Dobrin a contribuit decisiv la câștigarea titlului din 1979, înscriind în prelungiri golul victoriei argeșene în fața contracandidaților de la Dinamo București. Într-un singur an, 1981 - 1982 a evoluat la altă echipă, CS Târgoviște, deși a avut oferte de la granzii Universitatea Craiova și Dinamo București. A participat la 409 meciuri în prima divizie națională, înscriind 111
Nicolae Dobrin () [Corola-website/Science/303184_a_304513]
-
misterul Veneției ("Palat venețian"), de colinele Balcicului sau de poezia bulevardelor bucureștene ("Calea Victoriei pe ploaie"). Spre sfârșitul vieții ajunge la o stăpânire rațională a mijloacelor de expresie, fapt dovedit de mari compoziții cu nuduri feminine sau peisaje ("Cimitir turcesc", "Peisaj argeșean"). are meritul de a fi conturat o școală națională de pictură și de a fi creat un climat cultural deschis noilor idei în epoca. În 1917 alături de pictorii Camil Ressu, Ștefan Dimitrescu, Iosif Iser și sculptorii Dimitrie Paciurea, Cornel Medrea
Nicolae Dărăscu () [Corola-website/Science/304162_a_305491]
-
Cioacă lucrează la departamentul de ordine publică din cadrul Secției II de Poliție Brașov. Elodia Ghinescu și Cristian Cioacă au împreună un băiat, Patrick, născut în ianuarie 2005. După dispariția mamei, copilul a fost dat în îngrijirea bunicilor paternali din comuna argeșeană Albota. La data de 6 septembrie 2007, la Secția 2 Poliție din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Brașov, s-a înregistrat sesizarea lui Cioacă, Constantin Cristian cu privire la dispariția soției sale Ghinescu, Elodia Marilena, sesizarea purtând data de 5 septembrie 2007
Cazul Elodia Marilena Ghinescu () [Corola-website/Science/311016_a_312345]
-
revista de cultură "Solstițiu" (ianuarie 1990, împreună cu câțiva prieteni), "Săgetătorul", suplimentul literar săptămânal al cotidianului „"Argeșul"” (ianuarie 1997), revista "Cafeneaua literară" (ianuarie 2003), editată de Centrul Cultural Pitești, pe care o conduce. A fost directorul Societății literare, suplimentul cotidianului „Societatea argeșeană” (2004-2006). Din 1999 lucrează, ca redactor presă, la Centrul Cultural Pitești. Între anii 1965-1985 a participat, sporadic, la ședințele Cenaclului literar "Liviu Rebreanu" al Casei de Cultură Pitești, iar în perioada 1965-1972 la ședințele Cenaclului literar "Albaștri" al Casei de
Virgil Diaconu () [Corola-website/Science/312933_a_314262]
-
Promovarea Culturii Tradiționale Argeș, "denumire actuală" De-a lungul timpului au semnat condica peste 100 de angajați: specialiști în diverse domenii (literatură, folclor, artă populară, artă plastică, muzicieni, coregrafi, dirijori etc.), mulți dintre ei, reprezentanți de marcă ai vieții cultural-artistice argeșene și naționale. Personalitatea instituției se conturează prin raportare la obiectivele specifice: Este un marile manifestări artistice cu carcater interjudețean care poartă marca Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș (alături de Festivalul de Muzică Corală "D.G. Kiriac", Festivalul Internațional
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș () [Corola-website/Science/319880_a_321209]
-
Editura "Alean" a C.J.C.P.C.T. Argeș a fost înființată în anul 2006 de lect. univ. dr. Adrian-Ionuț Sămărescu, din dorința de a valorifica rezultatele cercetărilor de teren ale Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș și ale Asociației folcloriștilor argeșeni „C. Rădulescu-Codin”. Începând cu anul 2008, director al editurii este asist. univ. drd. Alexandru Mărchidan. Din 2006 până în prezent editura a scos pe piață 22 volume de specialitate, majoritatea cu aspect monografic. Prima lucrare este Monografia comunei Coșești - coord. Sorin
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș () [Corola-website/Science/319880_a_321209]
-
1401. În 1389, mitropolitul Antim se retrage din scaun, fiind bătrân și bolnav, însă în scurt timp se instalează din nou, cu aprobarea Patriarhiei, cu toate că astfel se încălcau canoanele patriarhului Fotie. A trăit până pe la 1401, după care în scaunul argeșean i-a urmat Teodor. Ca urmare a acordului din 1396 dintre Ungaria și Patriarhie, pe fondul unei relaxări confesionale și a unei creșteri a pericolului otoman, mitropolitul de Argeș primește titlul de „exarh al plaiurilor”, urmând a păstori și ținuturile
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
martie a călătorit la Zagreb și Weimar, călătorii prilejuite de constituirea societății culturale pan-europene. Aici a susținut că "nu vrem nici un fel de politică, ci numai literatură". La 4 aprilie 1944, fiind grav bolnav, s-a retras în satul argeșean Valea Mare, fără să mai revadă vreodată Bucureștiul (un control radiologic a semnalat, încă din ianuarie, "opacitate suspectă la plămânul drept"). La 7 iulie, Rebreanu scria în "Jurnal": „"Perspective puține de salvare, dată fiind vârsta mea, chistul din plămânul drept
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
Bordeianu a transportat cca. 90 de saci cu documente la o rudă care avea un cuptor de pâine la Berevoiești. S-au ivit probleme tehnice, și sacii a fost duși pe malul pârâului Râușor, situat la câțiva kilometri de comuna argeșeană. Au descărcat camionul, au făcut o groapă și au dat foc hârtiilor, apoi au acoperit groapa cu pământ. Hârtiile însă nu au ars în totalitate. Locul a fost descoperit din întâmplare de văcarul satului, și multe documente au ajuns în
Departamentul Securității Statului () [Corola-website/Science/298379_a_299708]
-
realizate în conformitatea cu meșteșugurile tradiționale. În prezent Steinel achiziționează sticlă de înaltă calitate din Slovacia. Număr de angajați în 2005: 250 Cifra de afaceri în 2004: 14,6 milioane euro Compania este prezentată și în Republică Moldova prin compania argeșeana "Steinel Trading" și produce la Chișinău ansamble electrice pentru generatoare de aer cald, module pentru aparate de cafea, ș.a.. Număr de angajați în 2010: în jurul la 150 Cifra de afaceri în 2010: 15 milioane euro
Steinel () [Corola-website/Science/320010_a_321339]
-
bune cunoștințe în materie. Datorită meritelor sale, a fost decorat cu Medalia Muncii în anul 1947. Numele lui a patronat mai mulți ani un amplu spectacol-concurs de muzică populară ("Concursul național al tarafurilor tradiționale „Ion Matache”") desfășurat în diverse localități argeșene cu bogate tradiții ale violonisticii populare (Conțești, Stâlpeni, Poiana Lacului, Bughea, Vâlcele, Costești) organizat de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș. Ultima ediție a concursului a avut loc în 2008, în Mioveni. Ion Matache a murit la
Ion Matache () [Corola-website/Science/321148_a_322477]
-
dar și pentru muzica tradițională românească în general, Ion Matache are o „aură” aparte între violoniști. O virtuozitate cu totul specială, care nu se baza nicio clipă pe viteza exagerată, transformă prin valorificare motivică piesele lui Ion Matache din teme argeșene în adevărate perle ale muzicii lăutărești urbane. Alături de violonistul Alexandru Cercel, Ion Matache trebuie așezat între creatorii mari de muzică instrumentală tradițională din ultima sută de ani, din zona Argeșului. Totuși, este notabilă o pătură profund rurală ce încă se
Ion Matache () [Corola-website/Science/321148_a_322477]
-
Ion, debutează în orchestra unchiului său, violonistul Ion Matache, într-un local bucureștean în 1939. Din acest moment va primi numele de scenă , care să arate descendența sa. Tot atunci debutează și la Radio București cu un program de melodii argeșene. Apreciată solistă în taraful lui Ion Matache, dar și în Orchestra de muzică populară Radio (sub bagheta dirijorilor Victor Predescu, Nicu Stănescu și Ionel Banu), are o bogată activitate în concerte, dar rămân puține înregistrările pe bandă magnetică sau pe
Măriuca Matache () [Corola-website/Science/321209_a_322538]
-
pronaos, la intrare în biserica propiu-zisă (naosul): "„Ostenitusa rob[ii] D[omnului] ereu Ștefan, ereu Opria, Costandin, dămpreună cu toți megiiași răposați”". Învelitoarea de lemn a fost recent schimbată, asigurând pe mai departe conservarea acestui bine păstrat lăcaș de cult argeșean. Construcția constă dintr-o bute din bârne fățuite, încheiate în cheotori netede bisericești, și este protejată de un acoperiș în patru ape. De la vest la est se trece dintr-o încăpere într-alta, începând cu tinda (pronaosul), continuând cu biserica
Biserica de lemn din Cârstieni () [Corola-website/Science/321347_a_322676]