326 matches
-
1955, dar se gândește la 1930: la ființă națională, la haosul, la resentimentul argentinianului, la locuri comune, la inspirația să literară. Situația haotică, contradicție insolvabila pentru că ține de esență, ranchiuna și resentimentul argentinianului, toate aceste trăsături inerente ființei naționale a argentinianului, Sábato le oferă la nivel de absoluturi (....)."111 Sunt neliniștile metafizice incluse în tangou, care reunește toată problematică existențiala a dezrădăcinatului, dar și a celui care se vede invadat de o cultură îndepărtată, necunoscută. O dată fisurata primitivă realitate hispano-americană întâlnită
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
condiția de americani, prin folclorul întâlnit la băștinași și prin limba care unifica țările din această parte a lumii, s-au stabilit legături cu restul continentului, cu vocația creării acelei Patrii Mari imaginate de Bolivar. Cu timpul, partea europeană a argentinianului capătă mai multă valoare în ochii săi decât cea latino-americană, pentru că în prezent locuitorul acestui ținut să înțeleagă că realitatea lor este dialectica și că este greșit și inutil să se nege condiția de latino-american, ca și pe cea de
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
cea latino-americană, pentru că în prezent locuitorul acestui ținut să înțeleagă că realitatea lor este dialectica și că este greșit și inutil să se nege condiția de latino-american, ca și pe cea de origine europeană. "Poate că aceasta dualitate îi conferă argentinianului această neliniște, aceasta preocupare pentru destinul patriei, dar și atâta bogăție spirituală, complexitate a minții, atâta subtilitate și posibilitate istorică."112 Tangoul este cel care reflectă cel mai bine această fractură existențiala a locuitorului din Río de La Plata și nu
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
a Absolutului care este câmpia nesfârșita și fără esențe"115. Fragilitatea centrelor urbane a contribuit la agravarea acestui sentiment de finitudine și de tranzitoriu, de "spaimă cosmică" a noului venit față de spațiu, de necunoscut, factori care accentuează "dispoziția metafizica" a argentinianului, cum spune Sábato. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, Buenos Aires era o metropola cu bărbați singuri, ateliere improvizate și cafenele sărace; o lume periferica, unde abundă bordelurile, muzicanții creoli, străinii și proxeneții, unde se bea bere, se cântă și se
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
la gauchos, ceva mai tarziu, deplasați de civilizația europeană, exilați în propria lor țară, rememorând vârstă de aur a sălbaticei lor independente. În fine, la imigranții care tânjeau după teritoriul lor european, cu obiceiurile-i milenare, spune Sábato, conchizând că argentinianul are toate motivele să fie nostalgic. Originea etimologica a cuvântului tango, desi controversată, poartă ea însăși esență metafizicii acestui fenomen. Cert este că este folosit că însemnând dans argentinian începând cu 1836. Pentru Horacio Sălaș, tango este un cuvânt de
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
se întâlnesc fără să se gândească la neamul din care se trag (...). Omul e rau peste tot, recunosc, dar aici are de mâncare, are pământ și, în sfârșit, e bun, are bunătatea câinelui satul"137. Rădăcinile acestei predispoziții metafizice a argentinianului ar trebui căutate, spune Sábato, în "repetatele răsturnări de ierarhii și valori cu care am fost confruntați atât de des", pe fundalul deșertului, o dată cu venirea spaniolilor, sosiți în căutarea norocului și dând de acest imens teritoriu gol, cu acest peisaj
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
țara a deschis porțile imigrării, o dată cu tumultuoasa și materialista dezvoltare a orașului Buenos Aires, cu vanitatea și corupția politicienilor săi, cu arivismul și cinismul oamenilor ei de afaceri, sentimentul de exil pe propriul pământ să se intensifice, aceasta predispoziție incipientă a argentinianului să se agraveze, pentru a se complică, în cele din urmă, cu un complex resentiment metafizic. Una din manifestările sentimentului de inferioritate pe care îl are argentinianul este doctrina care devalorizează literatura metafizica, pentru că ar fi importată, că ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
sentimentul de exil pe propriul pământ să se intensifice, aceasta predispoziție incipientă a argentinianului să se agraveze, pentru a se complică, în cele din urmă, cu un complex resentiment metafizic. Una din manifestările sentimentului de inferioritate pe care îl are argentinianul este doctrina care devalorizează literatura metafizica, pentru că ar fi importată, că ar fi simbol al decadentei europene. Această doctrina, pe care o resping și o considera ridicolă scriitori că Borges, Sábato sau Cortázar, susține că "râul metafizic" nu ar putea
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Sábato le răspunde că râul metafizic trăit de un european, un argentinian îl trăiește de două ori mai intens, pentru ca, daca omul își simte efemera trecerea prin viață că locuitor al Romei, aici trăiește cu mult mai intens această stare, argentinianul având permanent sentimentul că trăiește în mijlocul unui cataclism universal, fără istoria pe care o are în spate locuitorul din altă parte. "Fără să știe, autorii de tango fac metafizica"138, spune Sábato. "De ce să nu vorbim de metafizica tangoului? Pare
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Vocea ta, bandoneon / e ceea ce-mi trezește /durerea după ce-am pierdut / ce sună-n al tau geamăt"147. Alegerea acestui instrument poartă în ea o notă tragică: este un instrument pe cale de dispariție, este adus din Germania, iar argentinianul îl alege inconștient, pentru sunetul lui ce pare o agonie, ca și sufletul său. "Omul tangoului este o ființă profundă care meditează la trecerea timpului cu melancolie. Cu o amară deznădejde, se confruntă cu misterul final și, prin trăirile sale
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
ne unește iubirea, ci mai degrabă spaimă / de astă poate îl iubesc atât"164. Melancolica intensitate a tangoului, combinată cu alura demnă a dansatorului de tango, semnal corporal care trimite la o atitudine mult mai profundă este ținută morală a argentinianului, ce pare o sfidare la adresa tuturor mizeriilor vieții, dar și a iminentei morții reprezintă o soluție existențiala, coregrafierea unei filosofii. Tangoul a fost uneori asimilat sexului sau considerat un simplu dans lasciv. Deși s-a născut în lupanare, ar trebui
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
față de ceilalți, dar, în realitate, acesta nu este decât aspectul exterior al resentimentului pe care îl are față de propria-i persoană, pentru că se simte nesigur pe el, șovăitor, timid, trăsături ce sunt, din punctul de vedere al lui Sábato, "chintesența argentinianului mediu".Toate acestea fac din tango un dans introvertit, "un gând trist care se dansează", invers decât se întâmplă în celelalte dansuri populare, care sunt extrovertite și euforice, cu tente vădite de erotism vesel. "Tangoul este (...) fenomenul cel mai întunecat
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
discuta sau a se distra în timp ce dansează un tangou"168. Un napolitan care dansează tarantela se distrează, portenul, cănd dansează tango, o face ca să mediteze la soarta să, care în general este grea, sau ca să se gândească la existența omului, argentinianul nu râde și nici nu se distrează, iar dacă râde, o face cu o grimasa grotesca, "care numai râs nu este". Tangoul este un dans dramatic, că tot ce este porteno, în general, spune Sábato, iar, dacă uneori textul sau
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
niște chipuri, cateva amintiri din adolescență, un arbore, un cartier, o stradă oarecare, un tango vechi cântat la orgă. "În opera lui Sábato va rămâne marcat impactul pe care l-a avut asupra societății imigrarea masivă, caracterul național și condiția argentinianului. Toată tristețea provine din această condiție naturală, transportată mai târziu la subiectiv."33 Ernesto a fost al zecelea copil al lui Juana Ferrari, "o femeie excepțională". O fotografie din tinerețe ne arată o femeie cu o constituție fizică puternică, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
transcendente și imanente protagonistul din Abaddon, Exterminatorul. Bănuiește sau, mai bine spus, este sigur că nocturnul se poate deghiza sub orice culoare, ființa sau act. "Poate chiar copiii doar se prefac că se joacă."82 Tunelul este însăși Argentina și argentinienii, cu problemele, frustrările și speranțele lor, iar omul argentinian cedează locul omului timpului, în sens general de om abstract, fără naționalitate, clasa socială, talent sau orice altceva, ci omul de aici și de aiurea și care este, în maniera sartriană
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
forme: estar, care trimite la a fi, cu sens provizoriu, dar și a exista, a se află; cealaltă formă este ser, care trimite la a fi permanent, inseamna continuitate. Cu aceste două forme se joacă autorul, pentru a arăta că argentinianul din Buenos Aires, deși nu e dintotdeauna pe aceste meleaguri, are nostalgia că, într-o zi, să fie definitiv, să-l transforme pe estar în ser, să nu mai fie un imigrant, să dobândească permanentă pe aceste meleaguri (explicația noastră, jocul
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
remarcabilă nu doar în viața sa literară, ci și în cea economică, socială și politică, însoțită de o respingere plină de dispreț a tuturor mizeriilor și meschinăriilor "vieții posibile". Ca și în cazul românilor, aceasta face ca, de multe ori, argentinienii să adopte politica struțului, care-și ascunde capul în nisip, așteptînd să treacă uraganul... Multă vreme argentinienii au considerat că trăiesc pe o "insulă", separată de restul continentului latino-american printr-un ocean economic și cultural. Dumnezeu era argentinian, cerul Buenos
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
o respingere plină de dispreț a tuturor mizeriilor și meschinăriilor "vieții posibile". Ca și în cazul românilor, aceasta face ca, de multe ori, argentinienii să adopte politica struțului, care-și ascunde capul în nisip, așteptînd să treacă uraganul... Multă vreme argentinienii au considerat că trăiesc pe o "insulă", separată de restul continentului latino-american printr-un ocean economic și cultural. Dumnezeu era argentinian, cerul Buenos Aires-ului era cel mai frumos din lume, bogăția țării părea inepuizabilă, foarte mulți europeni se stabileau aici
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
Mediafax, și mai multe publicații tipărite; Lagardere Active. Lagardere Active este o componentă a grupului Lagardere, unul dintre cele mai importante grupuri industriale din Franța, cu realizări deosebite în industria armamentului. Ca o curiozitate, amintim că racheta Exocet trasă de argentinieni, care a scufundat crucișătorul britanic Shefield în războiul insulelor Malvine, a fost fabricată de grupul Lagardere. În România, grupul Lagardere deține cea mai importantă rețea de radio privată, Europa FM. Bertelsmann. Conform statisticilor din anul 2002, grupul Bertelsmann este din
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
să cred că, la lecturile noastre publice, asistau câte șase-șapte mii de oameni. Noi știm despre Columbia doar că este patria drogurilor. Acolo, am fost foarte bine primit și pentru că eram din patria lui Paul Celan. Venezueleni, columbieni, brazilieni, costaricani, argentinieni, cubanezi, peruani, chilieni ș.a.m.d. știau pe de rost poeme de-ale lui Paul Celan. Paul Celan, amintesc aici, este de origine evreiască, născut în Cernăuți și decedat (s-a sinucis) în anii '70, la Paris. Aproape toți cei
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
-n calendar. În sfârșit, Gicu și Gore pricep de unde vine supărarea lui Sandu. Omule, ne-ai indus În eroare, noi credeam că ai avut vreun scurtcircuit În casă și ți-a luat foc plasma. Când colo, tu ești supărat pe argentinieni. Ete, fleoșc! Ba pe-a Messi, aș spune, scuze pentru expresie! Ai plâns pentru Olanda? Păi da, că erai portocaliu de-atunci, deja prezentai semne de rea purtare politică, aș spune... Eu am ținut cu vărgații. Dans. Figuri. Habar n-
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
ce sunt ei de lucși, atunci nu e păcat? Ce inaugurare mai e asta fără echipă cu nume? Unde vrei să ajungi? Ei, unde... Suntem mici, mă... Și mă doare. Insignifianți. Ia să fi fost Germania În locul nostru, mai refuzau argentinienii lu` ba pe-a Messi? Nu mai refuzau. Ia să fi fost Spania. Refuzau? Nu. Ăia mari joacă mereu cu ăia mari. Ăștia mai mici, urna a patra valorică, acolo ne e locul, pe strapontină, pe colțul mesei, În picioare
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
se născuse cu ambele sexe și își binecuvânta părinții că nu găsiseră cu cale să-i extirpe/închidă vreunul dintre ele. Le folosea pe amândouă cu același succes. Fusese la Iowa City un amor nebun între el/ea și Enrique, argentinianul din Santa Fe, care îl iubea/o iubea cu o pasiune de gaucho. Enrique este proprietarul unei fabrici de sifoane. Ilustrata pentru Gagan înfățișa, dacă-mi amintesc bine, poarta de la intrarea în complexul muzeistico-hotelier, poartă cu somptuoase decorațiuni de fier
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
Își făcea deja cumpătate iluzii. Mai echitabil și mai generos s-a dovedit a fi juriul Rural, ce nu a șovăit să-l declare campion pe berbecul care, de la incident, a avut drept de uzufruct asupra simpatiei și căldurii majorității argentinienilor. Dilema creată este interesantă. Dacă tendința descriptivă va continua, arta va fi sacrificată pe altarul naturii; doctorul T. Browne a și spus că natura este arta lui Dumnezeu. Catalogul și analiza diverselor cărți ale lui Loomis În ce privește opera lui Federico
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
pregătea o frescă mare cu motive indigene, pe care se pregătea să le capteze În Nord, și pe care, o dată pictată, avea să o supună cremei de ghete. Mare păcat că moartea sa sub apă ne-a privat pe noi, argentinienii, de acest opus! Garderobă I După cum se știe, complexa revoluție a Început la Necochea. Data - interesanta perioadă care lunecă Între 1923 și 1931; protagoniști - Eduardo S. Bradford și comisarul pensionar Silveira. Primul, cu o fișă socială oarecum nedefinită, a ajuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]