1,120 matches
-
modalitate de a-l stiliza este gluma (ironia, sub multiplele sale forme, antifrază, parodie, calambur, anecdotă etc.) Legată, psihologic vorbind, de plăcere, ea comportă un "efect de reversibilitate" mereu posibil, devenind "principiu de mișcare indispensabil imaginației" pe care textul polemic arghezian îl valorifică din plin. Gluma are rolul de a neutraliza agresivitatea, chiar simulând-o, mizând pe reactivarea sentimentului infantil al "bucuriei distructive" (J.-Ch. Darmon) pentru că: "În pamflet, ca și în comedie, și ca în toată satira, rezidă puterea imbatabilă
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
doxei raționale admisă de auditoriul universal". Prin urmare, argumentul ad hominem dobândește, în polemica literară, un statut privilegiat, fiind raportat în mod direct la notorietatea adversarului, fără a echivala cu suburbanul atac la persoană. Pe de o parte, în pamfletul arghezian nu valoarea reală a adversarului contează, ci metamorfoza lui, "căderea" simbolică a personalității publice în rolul personajului ridicol sau grotesc, ceea ce nu are nimic de-a face cu atacul trivial. Pe de altă parte, în polemica argheziană adversarului nu îi
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
parte, în pamfletul arghezian nu valoarea reală a adversarului contează, ci metamorfoza lui, "căderea" simbolică a personalității publice în rolul personajului ridicol sau grotesc, ceea ce nu are nimic de-a face cu atacul trivial. Pe de altă parte, în polemica argheziană adversarului nu îi este "fagocitată" (Angenot) identitatea, acest lucru se întâmplă mereu în pamfletul alegorizat, ci re-etalată negativ, printr-un joc politicos care exclude referințe fizice sau particulare calomnioase. Adversarul este vizat, astfel, în calitatea sa de persoană publică, moralmente
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
locutorului față de cele enunțate) și retorică (se referă la caracterul epidictic al expunerii și la dimensiunea ei afectivă)81. Secvențe de mică întindere, narative și/sau descriptive dau consistență nucleului narativ, fiind responsabile de coerența întregului scenariu. În textul polemic arghezian (și cu atât mai mult în cel pamfletar), anecdota, ca scenă epică, reprezintă un procedeu narativ predilect. Fiind o povestire în povestire ea produce o breșă ficțională în narațiunea factuală, pe care Arghezi a numit-o "invenție personală activă", ca
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
care a pretextat-o. Această micro-povestire ficțională (Gérard Genette) care este anecdota corespunde, de asemenea, în planul lecturii, unei provocări de ordin psihologic și estetic, deopotrivă, care aduce cititorul în proximitatea afectivă a naratorului prin motivația bunei-dispoziții. 3. Exegeza publicisticii argheziene Despre publicistica lui Arghezi s-a scris, firește, mult mai puțin decât despre poezia și proza sa literară, fapt explicabil atâta vreme cât critica interbelică, dar și exegeza ulterioară, legitimează doar piesele de colecție în care alegoria și hiperbola stau la baza
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
pus adeseori un injust semn de egalitate. Sita cu ochiuri prea mărunte a cernut "balastul" și a reținut doar acele texte care întrunesc condițiile literarității, plecând de la însuși criteriul propus de Arghezi: invenția personală activă. Expertiza unui corpus de texte argheziene complet ignorate până astăzi, precum și reevaluarea critică a celor clasate de critica anilor 80, presupune atât asumarea demersurilor exegetice asupra pamfletului publicistic, într-o formulă centripetă care cumulează punctele de vedere inedite și le abandonează pe cele stereotipe, cât și
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
astăzi, precum și reevaluarea critică a celor clasate de critica anilor 80, presupune atât asumarea demersurilor exegetice asupra pamfletului publicistic, într-o formulă centripetă care cumulează punctele de vedere inedite și le abandonează pe cele stereotipe, cât și plasarea discursului polemic arghezian într-o altă prespectivă, și anume cea retorică, de la care se revendică, în fond, orice scriitor-gazetar. N-ar fi exclus ca însăși atitudinea poetului față de presă (e drept, într-o vreme a exceselor juvenile), în flagrantă opoziție cu activitatea sa
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
de consens, în teoria și critica literară românească, de a circumscrie textul publicistic "într-o paradigmă precisă (mod, gen, specie, structură, tipologie)"85. Călinescu însuși, deși practicant profesionist al gazetăriei polemice, în a sa Istorie a literaturii române..., reduce publicistica argheziană la dimensiunea ei alegorică și, eludând texte de polemică literară, consideră argheziene doar "pamfletele sterilizate, ineficiente practic", intens liricizate, fantasmagorii neversificate, care fie iau forma fiziologiilor în maniera lui La Bruyère, fie capătă rezonanțe swiftiene. Subliniem, de asemenea, grila empatică
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
publicistic "într-o paradigmă precisă (mod, gen, specie, structură, tipologie)"85. Călinescu însuși, deși practicant profesionist al gazetăriei polemice, în a sa Istorie a literaturii române..., reduce publicistica argheziană la dimensiunea ei alegorică și, eludând texte de polemică literară, consideră argheziene doar "pamfletele sterilizate, ineficiente practic", intens liricizate, fantasmagorii neversificate, care fie iau forma fiziologiilor în maniera lui La Bruyère, fie capătă rezonanțe swiftiene. Subliniem, de asemenea, grila empatică prin care un creator percepe și înțelege un alt creator: "Tudor Arghezi
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
grila empatică prin care un creator percepe și înțelege un alt creator: "Tudor Arghezi nu este prozator, ci un poet care se coboară cu toate aripile liricei în cronică"86, fapt ce ar explica dezinteresul structural al criticului pentru proza argheziană de factură polemică. În sfârșit, nu e lipsit de importanță faptul că ne găsim într-o perioadă în care polemica (termen înțeles în ambele sale ipostaze morfologice, ca substantiv care exprimă, în esență, o situație de comunicare tripartită asociată unui
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
să te împung cu un spirit, să te sângerez cu o analiză și să te vâr până la coapse în pământ cu o definiție. Asta e lupta dreaptă a scriitorului"89. Prospectarea unei dimensiuni controversate, cum e cea a scrisului gazetăresc arghezian, e dificilă dintr-un dublu motiv. Vom spune, mai întîi, că depășirea locurilor comune presupune instaurarea unei perspective noi, de real interes. Focalizarea atenției critice, în preajma prolificului an 1927, pe producția lirică a lui Arghezi, precum și atmosfera beligerantă, generată de
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
fascinația, incomprehensiunea; 3) tendința unanimă de a ignora discursul jurnalistic cotidian considerat ca neliterar, profan, declasant, în virtutea unei justificate discriminări care separă omul de condei, scriitorul, inițiatul, de confratele său breslaș. Un alt impediment în explorarea caracterului controversat al publicisticii argheziene: o tentativă de cartografiere a acestui tip de discurs cu un instrumentar diferit față de cel folosit până acum, cu scopul explicit de a-i conferi o percepție proaspătă și, prin asta, de a-i imprima valențe noi, e supusă riscului
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
artificial, prin frecventarea unei piste false, neproductive. Oricum, e vorba de o latură prea puțin cercetată, iar depășirea abordărilor strict estetiste ar putea constitui o provocare pentru orice tânăr exeget. Găsim îndreptățită remarca unui subtil și consecvent comentator al operei argheziene: Nici un cercetător literar n-a studiat încă până la acest apogeu al vîrstei (în ambele înțelesuri ale cuvântului vârstă) argheziene risipa de talent și de idei a gazetarului"90. Cu toate acestea, și simțul critic al lui Șerban Cioculescu este substimulat
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
strict estetiste ar putea constitui o provocare pentru orice tânăr exeget. Găsim îndreptățită remarca unui subtil și consecvent comentator al operei argheziene: Nici un cercetător literar n-a studiat încă până la acest apogeu al vîrstei (în ambele înțelesuri ale cuvântului vârstă) argheziene risipa de talent și de idei a gazetarului"90. Cu toate acestea, și simțul critic al lui Șerban Cioculescu este substimulat de producțiile cotidiene, așa încât consideră suficientă o abordare lapidară, de suprafață, a cărei prezență e necesară, totuși, într-o
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
în 1935, la apariția romanului Ochii maicii domnului. În afara unor secvențe de biografie ziaristică, pe care le subliniază (cum ar fi intervenția polemică din primăvara lui 1911), criticul e preocupat de inventarierea gamei de procedee lexicale, care conferă unicitate scrisului arghezian; de asemenea, într-o perspectivă diacronică, indică metamorfozele stilului publicistic în consonanță cu cele din lirica lui, în fond, mutații care au făcut posibilă literaturizarea pamfletului arghezian: abandonarea cursivității specifice gazetăriei, comprimarea discursului, nu în sensul jurnalistic actual, dat de
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
criticul e preocupat de inventarierea gamei de procedee lexicale, care conferă unicitate scrisului arghezian; de asemenea, într-o perspectivă diacronică, indică metamorfozele stilului publicistic în consonanță cu cele din lirica lui, în fond, mutații care au făcut posibilă literaturizarea pamfletului arghezian: abandonarea cursivității specifice gazetăriei, comprimarea discursului, nu în sensul jurnalistic actual, dat de imperativul conciziei, ci în acela al dozării ideii-esență, într-o expresie pe cât de scurtă, pe atât de percutantă. Una din observațiile care au cunoscut o cvasicirculație încă
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
se referă la stilul eminamente scriptic al prozatorului publicistic (Vianu, Cioculescu). Lipsa de spontaneitate semnifică, și în actul gazetăresc, preocuparea obsedantă pentru rescriere, pentru elaborare meticuloasă și responsabilă, ca expresie a venerației în fața Cuvântului. Referindu-se la "schițele de portret" argheziene, Cioculescu semnalează idiosincraziile pamfletarului, stimulate de percepția sa consecvent-deformatoare asupra unor personaje ale căror merite și calități sunt totuși public recunoscute (V. Alecsandri, N. Davidescu, Iorga, Crainic, Brătescu Voinești, Pompiliu Eliade ș.a.): "când se înverșunează împotriva unui scriitor, fie chiar
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
normat al polemicii, distanța față de adversar e redimensionată în termeni urbani, iar reverențiozitatea tonului ține de un comportament strategic, nu față de preopinent, ci față de public. Acest aspect îl vom detalia însă la momentul potrivit. Deseori, în abordările critice ale pamfletului arghezian, se face recurs la antecedente biografice, determinante pentru structura sa afectivă înclinată spre mizantropie (Vianu, Cioculescu ș. a.), afinități elective, Weltanshaunng specific. Incursiunile, mai mult contextuale, în publicistica argheziană întreprinse de Cioculescu surprind o latură semnificativă care se cere studiată în
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
vom detalia însă la momentul potrivit. Deseori, în abordările critice ale pamfletului arghezian, se face recurs la antecedente biografice, determinante pentru structura sa afectivă înclinată spre mizantropie (Vianu, Cioculescu ș. a.), afinități elective, Weltanshaunng specific. Incursiunile, mai mult contextuale, în publicistica argheziană întreprinse de Cioculescu surprind o latură semnificativă care se cere studiată în profunzime. E vorba de similitudinile tematice și principiale pe care Arghezi la împărtășește cu Eminescu (critica politicianismului, ostilitate față de statul laic, dorința reabilitării unor valori tradiționale, repudierea importului
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
diferite atât din punctul de vedere al motivării intenției, al finalității urmărite, cât și al gramaticii discursive (al organizării textuale) și al stilului. De certă utilitate sunt considerațiile lui Alexandru George 93 referitoare la cele două etape ale scrisului publicistic arghezian, care constată o evoluție a stilului dinspre zona discursivității, accesibilității, pragmatismului imediat, raportării interesate la real spre poeticitate, alegorie, gratuitate, hedonism estetic etc. Astfel, criticul înțelege pamfletul arghezian drept "un moment extrem al creației sale artistice" și, ispitit și el
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
lui Alexandru George 93 referitoare la cele două etape ale scrisului publicistic arghezian, care constată o evoluție a stilului dinspre zona discursivității, accesibilității, pragmatismului imediat, raportării interesate la real spre poeticitate, alegorie, gratuitate, hedonism estetic etc. Astfel, criticul înțelege pamfletul arghezian drept "un moment extrem al creației sale artistice" și, ispitit și el de o abordare comparativă, va insista asupra afinităților psiho-structurale și de formație literară dintre autorul Agatelor negre și Mateiu Caragiale, "ambii naturi lirice și fundamental pamfletare"94, dar
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
comparativă, va insista asupra afinităților psiho-structurale și de formație literară dintre autorul Agatelor negre și Mateiu Caragiale, "ambii naturi lirice și fundamental pamfletare"94, dar se va focaliza asupra expresiei, a insolitului lexical în special. O remarcă privind scrisul publicistic arghezian ne certifică, încă o dată, faptul că grundul, vectorii și substanța cercetării noastre pot contribui la întregirea unui puzzle încă descompletat. Inserând-o, ne vom revendica de la (și, astfel, ralia la) o ipoteză deja formulată: "o anumită pudoare întreținută de bună
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
eroare judiciară: Fălcoianu (...)"95. Comentatorul operei "marelui Alpha" mai observă absența, din temele criticii, a unui studiu sistematic comparativ despre Tudor Arghezi și Léon Bloy, o pistă, dealtfel, pe care credem că un cercetător preocupat de segmentul publicistic al operei argheziene ar trebui să o fertilizeze. Atunci când atinge problematica pamfletului arghezian, în cadrul unei abordări ample a lirismului în opera poetului, recurgând la unele din considerațiile blagiene privind filosofia culturii, Pompiliu Constantinescu (unicul critic congener despre care Arghezi a afirmat că a
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
absența, din temele criticii, a unui studiu sistematic comparativ despre Tudor Arghezi și Léon Bloy, o pistă, dealtfel, pe care credem că un cercetător preocupat de segmentul publicistic al operei argheziene ar trebui să o fertilizeze. Atunci când atinge problematica pamfletului arghezian, în cadrul unei abordări ample a lirismului în opera poetului, recurgând la unele din considerațiile blagiene privind filosofia culturii, Pompiliu Constantinescu (unicul critic congener despre care Arghezi a afirmat că a dat "singura lucrare substanțială" despre creația sa) își va preciza
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
ideologicului, iorghist, înțeles ca adjuvant polemic util în configurarea unei strategii de luptă, cărei îi dă substanță, fără a face din mijloc un scop în sine: "Pamfletul lui Iorga se desfășoară numai la cald", dublând la nevoie "violența interioară", și arghezian materializarea (pre)dispoziției polemice într-un demers ludic gratuit a cărui miză fundamentală e arta99. Distincția criticului este întemeiată, însă insuficient exploatată, de vreme ce decupează doar piesele care, în virtutea unei optici comune, întrunesc condițiile literarității: ficțiunea alegorică și poeticitatea. De altfel
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]