367 matches
-
căptușite cu "materiale rezistente la coroziunea UF(6)" și garniturile de etanșare ale arborilor acestora; 4. Echipamente pentru fluorurarea UF(5) (solid) în UF(6) (gaz); 5. Sisteme de separare a UF(6) de gazul purtător (de exemplu azot sau argon) cuprinzând următoarele echipamente: a. Schimbătoare de căldură criogenice și crioseparatoare capabile să atingă temperaturi mai mici sau egale cu 153 K (-120°C); b. Aparate de refrigerare criogenica capabile să atingă temperaturi mai mici sau egale cu 153 K (-120
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170739_a_172068]
-
și lănci în majoritatea cazurilor abuzul emoțional însoțește formele de abuz fizic a fost perioada cea mai fericită din viața lui mai luminoasă în stare a bucura pe maica lui sărmană cele mai comune tuburi conțin un gaz nobil inert argon sau neon și vapori de mercur hidrogenul poate fi generat fie prin electroliza apei fie prin reacția unui metal cu un acid această soluție trebuia să prevină apariția mucegaiului este greu de fixat momentul apariției atonalismului în timpul acestui concert unii
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
Întreprinderii de protecții anticorosive și utilaje speciale București, avînd ca obiect de activitate fabricarea de utilaje, piese de schimb, SDV-uri, armaturi, prototipuri, site catalitice, produse din platina, materiale și protecții anticorosive, diverse produse chimice, coordonarea producției de oxigen și argon pe economie și executarea lucrărilor de revizii și reparații la utilaje și instalații industriale, precum și lucrări de întreținere și reparații construcții. Centrală de utilaje și piese de schimb pentru industria chimică și petrochimica București se înființează prin fuziunea Centralei de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153561_a_154890]
-
are o valoare de doar 0.7-0.9 kPa, în comparație cu cea a Pământului, de 101.3 kPa. Atmosferă ajunge până la 11 km, pe când, cea a Terrei la „doar” 100 km. Compoziția atmosferei: 95% dioxid de carbon, 3% azot, 1,6% argon, conținând urme de oxigen și apă. Atmosferă este prăfoasa, oferind cerului marțian o culoare maroniu-roșcată. Existența metanului indică faptul că pe planetă a existat, sau există, o sursă de gaz. Activitatea vulcanică, impacturile cu posibile corpuri cerești și existența vieții
Marte (planetă) () [Corola-website/Science/296581_a_297910]
-
forme determinate, precum un fascicul direcționat în vid într-un spectometru de masă. Colecțiile poliatomice încărcate care sunt prezente în solide (de exemplu, ionii sulfat sau azotat) nu sunt considerate drept molecule în chimie. Gazele inerte sau nobile (heliu, neon, argon, krypton, xenon și radon) sunt compuse din atomi singulari că unitate de bază, insă celelalte elemente chimice izolate constă fie în molecule, fie rețele de atomi legați oarecum. Moleculele identificabile alcătuiesc substanțe cunoscute, precum apă, aerul, precum și unele substanțe organice
Chimie () [Corola-website/Science/296531_a_297860]
-
cu excepția unor urme de depuse probabil de praful cosmic. Zăcămintele naturale de plutoniu și neptuniu sunt produse prin în minereul de uraniu. Pământul conține aproximativ atomi. Deși există un număr mic de atomi independenți ai gazelor nobile, cum ar fi argon, neon, heliu, 99% din atmosferă este legată sub formă de molecule, inclusiv dioxid de carbon și de oxigen și azot. La suprafața Pământului, o majoritate covârșitoare a atomilor se combină pentru a forma diferiți compuși, inclusiv apa, sarea, și oxizii
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
compuși simpli ca apa, metanul (CH), hidrogenul sulfurat (HS), amoniacul (NH) și fosfina (PH). Abundența acestora în adâncimea troposferei (sub 10 bari) indică faptul că atmosfera lui Jupiter este bogată în carbon, azot și posibil și în oxigen. Gazele nobile argon, krypton și xenon se află în cantități mari raportat cu cele prezente pe Soare, în timp ce neonul este rar. Alți compuși chimici prezenți sunt "arsina" (AsH) și "germana" (GeH) Cel mai înalt strat atmosferic conține mici cantități de hidrocarburi ca etanul
Atmosfera lui Jupiter () [Corola-website/Science/325064_a_326393]
-
este un crater de impact meteoritic în Regiunea Kirovohrad din Ucraina. Craterul are 24 km în diametru și vârsta sa este estimată la 65.17 ± 0.64 milioane ani, estimarea vârstei este făcută pe baza datării cu argon. Vârsta sa este situată cu o mică eroare în aceeași perioadă cu Craterul Chicxulub în Mexic și Granița K-T. Impactul Chicxulub se crede că a provocat dispariția în masă de la sfârșitul erei Cretacic, care a inclus dispariția dinozaurilor. Impactul
Craterul Boltîș () [Corola-website/Science/322895_a_324224]
-
milioane ani. Ulterior, datările radiometrice au redus incertitudinea. Concentrația de produse de descompunere a U238 în pahare din craterul de impact au fost folosite pentru a obține o vârstă de 65.04 ± 1.10 de milioane de ani. Analiza cu argon a dat o vârstă de 65.17 ± 0.64 milioane ani. Aceste vârste sunt similare cu cea a Craterului Chicxulub. Un studiu din august 2010 a unor piroane antice de ferigă sugerează că impactul Boltysh probabil a avut loc cu
Craterul Boltîș () [Corola-website/Science/322895_a_324224]
-
pune în funcțiune a doua fabrică de amoniac (prima fabrică Kellogg din România), o nouă fabrică de acid azotic și se extinde instalația de azotat de amoniu. În anul 1972 s-a pus în funcțiune o instalație de producere a argonului. Tot în această etapă s-a pus în funcțiune a doua instalație de producere a apei demineralizate. În a treia etapă, anul 1974, se pune în funcțiune o instalație de amoniac cu o capacitate de 900 t/zi, o instalație
Azomureș () [Corola-website/Science/308353_a_309682]
-
acestor celule este mai bună de ±0,01, ceea ce permite comparații cu precizia de ±0,0002. În astfel de aparate se pot reproduce punctele fixe pentru galiu, indiu, staniu, plumb, zinc, antimoniu, aluminiu, argint și cupru. Punctele de fierbere ale argonului sau azotului pot fi de asemenea reproduse în aparate de serie. Reproducerea punctelor criogenice sub 3 K necesită însă instalații mult mai complexe.
Termometrie () [Corola-website/Science/320066_a_321395]
-
în bătălia de la Col de Panissars. Regele Franței a murit la Perpignan, capitala lui James al Maiorcăi, și a fost îngropat în Narbonne. Pedro a murit la rândul lui la scurtă vreme după aceasta. Istoricul H. J. Chaytor descria cruciada Argonului ca "... poate cea mai nedreaptă, nenecesară și catastrofală acțiune întreprisă vreodată de monarhia Capetiană." Pentru Franța, urmările cruciadei au fost neînsemante, dar Maiorca a dispărut ca entitate politică independentă. Fiul lui Pedro, Alfonso al III-lea a anexat Maiorca, Ibiza
Cruciada Aragoneză () [Corola-website/Science/306830_a_308159]
-
iulie 1916) a fost un chimist britanic, profesor universitar la Bristol și Londra laureat al Premiului Nobel pentru chimie în anul 1904, pentru descoperirea elementelor gazoase inerte din aer. Alături de Lordul Rayleigh a descoperit, în 1894, un nou element, denumit argon, aparent inert din punct de vedere chimic; și-au anunțat descoperirea la începutul anului 1895. ""ca recunoaștere pentru descoperirea gazelor inerte și a găsirii locului lor în tabelul periodic al elementelor"" s-a născut în Queen’s Crescent, Glasgow. Ambii
William Ramsay () [Corola-website/Science/308820_a_310149]
-
aducă Premiul Nobel mai târziu. A avut contribuții importante în chimia organică, chimia anorganică și chimia fizică. A cercetat structura moleculară a lichidelor pure și a explicat în 1879 mișcarea browniană ca rezultat al șocurilor moleculare. A descoperit gazele nobile ( argonul, (1894), în colaborare cu Lord Rayleigh) și gazele inerte (kripton, neon, xenon, 1895), împreună cu M.V. Travers și a determinat locul lor în sistemul periodic al elementelor lui Mendeleev, a obținut (1895) heliul. În anul 1903, alături de Frederick Soddy a anunțat
William Ramsay () [Corola-website/Science/308820_a_310149]
-
din America de Nord și America de Sud. Cantități mici se găsesc și în Africa de Sud.Pulberea de rutheniu se obține printr-un procedeu complex, prin reacția de reducere cu hidrogen a cloritului de amoniu-rutheniu, obținerea metalului compact se obține prin topirea pulberii în prezența argonului ca gaz protector.Rutheniul se mai poate obține din reactoarele atomice, acest tip de rutheniu fiind utilizat ca izotop radioactiv. Legăturile rutheniului sunt foarte asemănătoare cu cele ale cadmiului, fiind cel puțin 8 faze (trepte) de oxidare cele mai frecvente
Ruteniu () [Corola-website/Science/304921_a_306250]
-
după sarcina atomică decât după greutatea atomică. Înaintea acestei descoperiri, numerele atomice erau doar numere secvențiale bazate pe greutatea atomică au unui element. Descoperirea lui Moseley a arătat că numerele atomice au un fundament măsurabil experimental. Astfel, Moseley a plasat argonul (Z=18) înaintea potasiului (Z=19) bazat pe lungimile de undă a razelor X a acestora, în ciuda faptului că argonul are un număr atomic mai mare (de 39,9) decât potasiul (39,1). Noua ordine convenea cu proprietățile chimice ale
Istoria tabelului periodic () [Corola-website/Science/327335_a_328664]
-
au unui element. Descoperirea lui Moseley a arătat că numerele atomice au un fundament măsurabil experimental. Astfel, Moseley a plasat argonul (Z=18) înaintea potasiului (Z=19) bazat pe lungimile de undă a razelor X a acestora, în ciuda faptului că argonul are un număr atomic mai mare (de 39,9) decât potasiul (39,1). Noua ordine convenea cu proprietățile chimice ale acestor elemente, din moment ce argonul este un gaz nobil și potasiul este un metal alcalin. În mod similar, Moseley a plasat
Istoria tabelului periodic () [Corola-website/Science/327335_a_328664]
-
potasiului (Z=19) bazat pe lungimile de undă a razelor X a acestora, în ciuda faptului că argonul are un număr atomic mai mare (de 39,9) decât potasiul (39,1). Noua ordine convenea cu proprietățile chimice ale acestor elemente, din moment ce argonul este un gaz nobil și potasiul este un metal alcalin. În mod similar, Moseley a plasat cobaltul înaintea nichelului, și a fost apt să explice că telurul se află înaintea iodului fără să revizuiască greutatea atomică experimentală a telurului (127
Istoria tabelului periodic () [Corola-website/Science/327335_a_328664]
-
infraroșii. Spectrul de emisie infraroșie permite deducerea unor temperaturi ale prafului de 85 K, în timp ce masa acestuia este estimată la 6,4 mase solare. Emisiile infraroșii de asemenea dezvăluie prezența unui material neionizat, cum ar fi hidrogenul molecular (H) sau argonul. La multe nebuloase planetare, emisia moleculară este mai mare la depărtare de steaua centrală, unde materialul este neionizat. În cazul nebuloasei NGC 6543, emisia de hidrogen este mai intensă la limita interioară al haloului exterior. Asta se poate datora undelor
Nebuloasa Ochi de Pisică () [Corola-website/Science/332852_a_334181]
-
ridicate, este clasificat ca fiind un material periculos și nu poate fi transportat, ca și sodiul, decât în hidrocarburi saturate uscate, ca de exemplu în uleiuri minerale. Mai poate fi păstrat și în atmosferele de gaze inerte, ca cea de argon, sau în fiole din sticlă de borsilicat sigilate cu vid. Când este păstrat în cantități mai mari de 100 grame, cesiul este sigilat în containere din oțel inoxidabil. Caracteristicile chimice ale cesiului sunt similare cu cele ale metalelor alcaline, dar
Cesiu () [Corola-website/Science/304474_a_305803]
-
descompune în Ca (88,8% din dezintegrări) prin dezintegrare beta; K are un timp de înjumătățire de 1.250×10 ani. Dezintegrarea izotopului K în Ar activează o metodă folosită în datarea rocilor. Metoda convențională de datare prin potasiu și argon presupune că rocile nu conțineau argon la momentul formării și că argonul radiogenic a fost reținut cantitativ (de exemplu Ar). Mineralele sunt datate prin măsurarea concentrației de potasiu și de Ar radiogenic acumulat. Mineralele cele mai potrivite pentru datare includ
Potasiu () [Corola-website/Science/302745_a_304074]
-
dezintegrări) prin dezintegrare beta; K are un timp de înjumătățire de 1.250×10 ani. Dezintegrarea izotopului K în Ar activează o metodă folosită în datarea rocilor. Metoda convențională de datare prin potasiu și argon presupune că rocile nu conțineau argon la momentul formării și că argonul radiogenic a fost reținut cantitativ (de exemplu Ar). Mineralele sunt datate prin măsurarea concentrației de potasiu și de Ar radiogenic acumulat. Mineralele cele mai potrivite pentru datare includ biotitul, muscovitul hornblenda plutonică/metamorfică de
Potasiu () [Corola-website/Science/302745_a_304074]
-
un timp de înjumătățire de 1.250×10 ani. Dezintegrarea izotopului K în Ar activează o metodă folosită în datarea rocilor. Metoda convențională de datare prin potasiu și argon presupune că rocile nu conțineau argon la momentul formării și că argonul radiogenic a fost reținut cantitativ (de exemplu Ar). Mineralele sunt datate prin măsurarea concentrației de potasiu și de Ar radiogenic acumulat. Mineralele cele mai potrivite pentru datare includ biotitul, muscovitul hornblenda plutonică/metamorfică de grad înalt și feldspat vulcanic; mostre
Potasiu () [Corola-website/Science/302745_a_304074]
-
care pot fi atinse de laser. Problemă de sângerare poate fi mai problematică la pacienții cu anticoagulante (Coumadin). Ar putea fi necesar, în cazul hemoragiei persistente, de coagulare a vaselor de sânge, cu un alt tip de laser (laser cu argon). Închiderea iridotomiei este rară: necesită reintervenție. dysphotopsies post-iridotomy Sunt fenomene luminoase care pot apărea ca urmare a unei iridotomii cu laser. Acesta este un efect secundar care poate să apară la 5-10% dintre pacienți după o intervenție chirurgicală. Pacienții descriu
Iridotomie () [Corola-website/Science/335789_a_337118]
-
urme de substanțe solide și lichide fin divizate. Atmosfera este numită uneori și, simplu, „aer”. Atmosfera de astăzi a Pământului conține azot (nitrogen) molecular diatomic (N) în proporție de aproape 4/5 (78,2 %), oxigen molecular diatomic ((O) (20,5 %), argon (Ar) (0,92 %), dioxid de carbon (CO) (0,03 %), ozon sau oxigen triatomic (O), oxigen monoatomic, azot monoatomic și alte gaze, praf, fum, alte particule în suspensie, aerosoli, etc. Compoziția atmosferei s-a schimbat de-a lungul celor aproximativ 2
Atmosfera Pământului () [Corola-website/Science/298340_a_299669]