250 matches
-
că Întrebarea lui Oedip (de ce toate acestea?) e chiar mai importantă decît a sfinxului. Iason Centaurul Chiron i-a dat lui Iason pe muntele Pelion aceeași educație virilă pe care i-o dăduse lui Ahile. Nemurind În plină glorie, căpetenia argonauților a avut vreme să mediteze asupra unor lucruri la care, spun poeții, Ahile s-a gîndit abia În Infern. Într-o astfel de zi, cu nori impreciși, deschisă tuturor posibilităților, se va fi Întors Iason la Iolcus, douăzeci de ani
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
mîna unuia ca tine? — L-aș trimite să caute LÎna de aur, a venit prompt răspunsul. Bătrîn, Iason va regreta aceste vorbe? (...SÎnt lucruri pe care nu poți să le uiți, chiar dacă ai vrea. CÎnd m-am Îmbarcat cu ceilalți argonauți să plecăm În căutarea LÎnii de aur, nu știam că zeii au amestecat sînge În cupa de vin pe care visam s-o duc la gură... Mă uit cum lunecă norii și marea este la fel ca atunci cînd am
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
mai ajunge vreodată, dar pe care nu ți-l poți șterge din inimă... SÎnt aproape o amintire acum. O amintire care gîndește și visează ceea ce a fost. CÎnd țipă păsările deasupra mării, mă uit la ele lung și aud chiotele argonauților din clipa plecării corăbiei noastre legendare. O, dacă aș fi lîngă mine cel de-atunci, să-i strig În urechi În timp ce chiotele n-au Încetat Încă și zidurile cetății nu s-au acoperit de pîclă: Iason, LÎna de aur este
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
urmă cum face Proteu... Toate acestea fac parte dintr-o ordine interioară ce mi-a devenit aici și mai limpede; și Înțeleg parcă mai bine nevoia grecilor de a ciopli marmura În statui fericite și de a nu trimite nici un argonaut să demistifice Hiperboreea, cum ar sta cineva În spatele coloanelor Parthenonului și ar șopti: nu credeți În puritatea acestor coloane... Mă uit, poate pentru ultima oară, cum cade Înserarea În golf. Contururile se dizolvă treptat Într-un aer cenușiu În care
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
ciclul Isarlîk, Ion Barbu profesează "balcanismul", luîndu-și ca linie de conduită poezia bufonă a lui Anton Pann, cu gândul că astfel tradiționalismul era corectat printr-o observare mai pozitivă a fondului etnic real. Imaginea lui Nastratin Hogea văzut ca un argonaut slinos pe un caic putred în mijlocul unui Orient mirific și duhnitor e de o originalitate perfectă de tonuri și cuvinte: La dunga unde cerul cu apele îngînă, Aci săltat din cornuri, aci lăsând pe-o rână, Se războia cu valul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
î.e.n., devenind puterea dominantă, iar Palestina care a fost disputată între cele două imperii, hitit și egiptean a rămas a faraonilor după ce statul hitit a dispărut din istorie. În poemul Argonautice, Valerius Flaccus(45-90 e.n.) dă amănunte despre expe- diția argonauților în ținutul hiperboreenilor/geților precizînd că pe porțile străluci- tului templu din cetatea lui Aetes era scris ,,cum mai întîi regele Sesostris, a dus războaie împotriva geților”. Trebuie să fii nebun să poți crede că anticii greci și romani și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
fiind prima scriere din istoria lumii cu caracter sacru a unui cult monoteist! Jupîn Orfeu, de neam trac spun grecii, adică locuitor al Traciei dar de un neam cu geții cum ne arată limpede tăblițele de plumb, și unul dintre argonauți, este părintele poemelor argonautice iar vechii greci susțin toți că el a scris primul despre această expediție. Platon, Pindar și alții susțin că puțin se păstrase din poem în vremurile lor dar și aceea era foarte alterată. În limba lidiană
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
orfus are sensul de șarpe, simbol specific religiei născută în Carpați în mileniul V î.e.n. ce semnifica înțelepciunea și care alături de cruce s-a răspîndită în cele patru zări În poemul Argonautice, latinul Valerius Flaccus ne lasă mărturii despre expediția argonauților în ținutul hiperboreenilor/geților și nivelul de civilizație găsit la curtea regelui Aetes iar pe porțile templului era consemnată o istorioară despre luptele acestui neam cu egiptenii dar în vremuri uitate de vreme! Sub numele Ta ciclica era cunoscută la
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
1965; Împlinire, I-III, cu ilustrații de Tia Peltz, București, 1966; Omagiu anilor de aur, București, 1966; Aliatul nr. 1 (Fals tratat de aventură și umor), București, 1967; Când zâmbesc scriitorii și artiștii, vol. I, București, 1967, vol. II: Întoarcerea argonauților, București, 1970; Interludiu, București, 1967; Insula liniștită, București, 1968; Vox maris, București, 1968; Enigmatica Solveig, București, 1969; Plecat-am nouă din Vaslui, București, 1969; Pro patria, București, 1970; Balada comunistului fără nume, București, 1971; Cântarea cântărilor mele, București, 1971; Hai
TAUTU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290101_a_291430]
-
și luna”, GL, 1966, 6; Gabriela Adameșteanu, „Împlinire”, LCF, 1967, 12; Ion Candianu, „Aliatul nr. 1”, AST, 1967, 5; Martin, Poeți, I, 104-108; Dumitru Micu, „Vox maris”, RL, 1969, 7; Eugenia Anton, „Enigmatica Solveig”, VR, 1970, 6; Mircea Iorgulescu, „Întoarcerea argonauților”, RL, 1970, 41; N. Valeriu, „Pro patria”, CL, 1970, 7; Valeriu Cristea, „Întoarcerea argonauților”, FLC, 1970, 42; Martin, Pro Patria, 89-95, 150-153; Virgil Brădățeanu, Viziune și univers în noua dramaturgie românească, București, 1977, 144; Ion Lotreanu, Caligrafii critice, București, 1977
TAUTU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290101_a_291430]
-
nr. 1”, AST, 1967, 5; Martin, Poeți, I, 104-108; Dumitru Micu, „Vox maris”, RL, 1969, 7; Eugenia Anton, „Enigmatica Solveig”, VR, 1970, 6; Mircea Iorgulescu, „Întoarcerea argonauților”, RL, 1970, 41; N. Valeriu, „Pro patria”, CL, 1970, 7; Valeriu Cristea, „Întoarcerea argonauților”, FLC, 1970, 42; Martin, Pro Patria, 89-95, 150-153; Virgil Brădățeanu, Viziune și univers în noua dramaturgie românească, București, 1977, 144; Ion Lotreanu, Caligrafii critice, București, 1977, 150-157; Alex. Oproescu, Scriitori buzoieni. Fișier istorico-literar, Buzău, 1980, 71-73; Lit. rom. cont., I
TAUTU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290101_a_291430]
-
totul; repetată de douăsprezece ori, și de infinite ori înaintea mea”. Argonautica este „jurnalul mincinos” al unei călătorii fabuloase. Înainte de a căuta aur, Iason caută un zeu unic în care să creadă. Ajunși la Templul Cabirilor și al Tuturor Zeilor, argonauții participă la o dezbatere despre „Zeul inexistent”, zeul ideal, așa cum și-l imaginează oamenii. Armenida vede în el un zeu casnic, pedagogic, model pentru copii. Asiana, sora ei, îl gândește ca pe un „Domn al inimilor rănite și îmbucătățite”, mai
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
Universitatea din Iași, și-a luat doctoratul în filologie. Debutează în „Tribuna”, cu versuri, încă din timpul studiilor liceale (1960), colaborând apoi constant la revistele „Iașul literar”, „Cronica”, „Ateneu”, „Convorbiri literare”, „Tomis” ș.a. În 1972, îi apare primul volum, Corabia argonauților (eseuri și articole), urmat de o carte de versuri, Titlul la alegere (1981), și de o alta de povestiri și schițe, Ioana din primăvară (1986). În 1989 tipărește primul volum din Poetică eminesciană. Este distins cu Premiul pentru eseu și
DRAGAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286841_a_288170]
-
de povestiri și schițe, Ioana din primăvară (1986). În 1989 tipărește primul volum din Poetică eminesciană. Este distins cu Premiul pentru eseu și critică al Asociației Scriitorilor din Iași (1999) și cu Premiul Festivalului „Mihai Eminescu” (Suceava, 2001). Volumul Corabia argonauților (1972) este numai aparent alcătuit aleator. Eseul principal, care dă și titlul cărții, se sprijină pe două metafore: corabie-carte și argonauți-cititori. D. este un autor bine informat, care stăpânește metodele moderne de abordare critică, îndeosebi teoria receptării, rezultatul fiind structurarea
DRAGAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286841_a_288170]
-
sprijină pe două metafore: corabie-carte și argonauți-cititori. D. este un autor bine informat, care stăpânește metodele moderne de abordare critică, îndeosebi teoria receptării, rezultatul fiind structurarea unui stil propriu. Criticul se exprimă mai ales prin „parabole critice”, atunci când vorbește de argonauți (cititorii), cu starea lor veșnică de căutători ai unei iluzii (lâna de aur), de „ultimul argonaut” sau de „omul pasăre”. O paralelă interesantă se desenează în capitolul Eriniile lui Hitchcock, între nuvela fantastică Păsările de Daphné du Maurier și ecranizarea
DRAGAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286841_a_288170]
-
moderne de abordare critică, îndeosebi teoria receptării, rezultatul fiind structurarea unui stil propriu. Criticul se exprimă mai ales prin „parabole critice”, atunci când vorbește de argonauți (cititorii), cu starea lor veșnică de căutători ai unei iluzii (lâna de aur), de „ultimul argonaut” sau de „omul pasăre”. O paralelă interesantă se desenează în capitolul Eriniile lui Hitchcock, între nuvela fantastică Păsările de Daphné du Maurier și ecranizarea ei, cu decelarea dimensiunii cuplului etern. Criticul este totuși fundamental poet. Se vede aceasta și din
DRAGAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286841_a_288170]
-
acestui studiu a apărut o ediție fundamentală, îngrijită de editorul D., a lucrării lui Petru Caraman, Pământ și apă. Contribuție etnologică la studiul simbolicei eminesciene (1989), în care savantul cercetează, istoric și comparat, simbolurile eminesciene cu substrat arhaic. SCRIERI: Corabia argonauților, Iași, 1972; Titlul la alegere, Iași, 1981; Ioana din primăvară, Iași, 1986; Poetică eminesciană, vol. I: Temeiuri folclorice, Iași, 1989; Contemporanii noștri, Iași, 2000; Așa se scrie istoria!”, Iași, 2003. Ediții, antologii: Cerul în apă. Antologie a debutanților, I-II
DRAGAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286841_a_288170]
-
Caraman, Pământ și apă. Contribuție etnologică la studiul simbolicei eminesciene, pref. edit., Iași, 1984; Mihai Drăgan, Eminescu tânăr sau „a doua mea ființă”, postfața edit., Iași, 1999; Balada cultă, Iași, 2003 (în colaborare). Repere bibliografice: Mircea Iorgulescu, Gheorghe Drăgan, „Corabia argonauților”, LCF, 1972, 44; Al. Dobrescu, Critica criticii, CL, 1972, 22; Al. Protopopescu, „Corabia argonauților”, TMS, 1973, 5; Teohar Mihadaș, „Titlul la alegere”, TR, 1981, 41; Nicolae Turtureanu, Demitizând, ironizând..., CRC, 1981, 49; Valentin Tașcu, „Titlul la alegere”, ST, 1982, 6
DRAGAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286841_a_288170]
-
Mihai Drăgan, Eminescu tânăr sau „a doua mea ființă”, postfața edit., Iași, 1999; Balada cultă, Iași, 2003 (în colaborare). Repere bibliografice: Mircea Iorgulescu, Gheorghe Drăgan, „Corabia argonauților”, LCF, 1972, 44; Al. Dobrescu, Critica criticii, CL, 1972, 22; Al. Protopopescu, „Corabia argonauților”, TMS, 1973, 5; Teohar Mihadaș, „Titlul la alegere”, TR, 1981, 41; Nicolae Turtureanu, Demitizând, ironizând..., CRC, 1981, 49; Valentin Tașcu, „Titlul la alegere”, ST, 1982, 6; Const. Miu, „Ioana din primăvară”, TR, 1987, 6; Al. Călinescu, Povestiri, schițe, momente, CRC
DRAGAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286841_a_288170]
-
-șef al revistei „Bucovina literară” și ca secretar literar muzical la Opera de Stat din Timișoara (1958-1972). Colaborează la majoritatea revistelor literare dintre cele două războaie: „Junimea literară”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Convorbiri literare”, „Glasul Bucovinei”, „Viața socială a Bucovinei” (București), „Argonaut” (Rădăuți), „Gând românesc” (Cluj) etc. Este autorul mai multor versiuni românești pentru librete de operă (Norma de Bellini, Orfeu în infern de Gluck, Pescuitorii de perle de Bizet ș.a.). Traduce din literaturile germană, franceză, italiană, rusă, cehă și slovacă. Debutează
DRUMUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286885_a_288214]
-
Colaborează la revistele „Orizont”, „Luceafărul”, „Transilvania”, „Literatorul”, „Tribuna”, „Steaua”, „Calende”, „Contrapunct”, „Apostrof”, „Ramuri”, „Arca”, „Anabasis”, „Orient latin”, „Poesis”, „Semenicul”. A mai semnat Sorin Roianu, Ion Chirescu. Debutează în 1971, cu versuri, în „Orizont”, iar editorial, în 1986, în placheta colectivă Argonauții. Poeziei spectaculare a primului volum personal, Balade vesele și triste scrise prin cârciumi comuniste (1990), în care baladescul și plăcerea afișării nonconformismului zgomotos al boemei au dat aliajul unui lirism cu o reală priză la public, îi urmează o prezență
CHICHERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286193_a_287522]
-
Reflecția filozofică și deci atemporală asupra subiectului, datând cel puțin din vremea anticilor, e ajunsă din urmă de actualitate. Astfel, lăsând filozofia să se învârtă în loc, invențiile din SF sunt acelea care abordează concret problema. În exemplul corabiei Argo, căreia argonauții îi înlocuiseră toate podelele și pânzele, anticii își puneau astfel întrebarea: de vreme ce totul fusese schimbat, mai era aceeași corabie Argo? Pentru un vas, problema identității rămâne ludică, dar cum stau lucrurile cu omul? Este el același dacă nu mai rămâne
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
ca semn de prețuire acordat importantelor vestigii scoase la lumină în defileul Dunării între Carpați și Balcani. „Nu sunt de neluat în seamă nici informațiile pe care ni le transmite V. Flaccus (m.90 e.n.) care, referindu-se la drumul argonauților (din sec. XIII î.e.n.), spune că aceștia au văzut pe porțile templului Soarelui din cetatea lui Arietes: «reprezentarea înfrângerii egiptenilor, conduși de Sesostris, de către geți». Dar Diodor din Sicilia (c.80-c.21 î.e.n.), în istoria lumii antice de la origini și
NE ESTE FURATĂ ISTORIA de TEODOR FILIP în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349652_a_350981]
-
egiptene provine din Transilvania, înseamnă că istoria țării noastre are rădăcini adânci prin vestigiile și documentele atestate din antichitate și până în prezent, iar legenda se poate transforma în istorie veridică. În acest sens, o privire mai atentă asupra descrierii faptelor argonauților din secolul XIII î.e.n. îmbarcați pe nava „Argo" și plecați în căutarea lânii de aur spre țara denumită Colhida pare să ducă la concluzia că aceștia au trecut pe la „Porțile de Fier". Scrierile din vechime ale lui Pindar (462 î.e.n.
NE ESTE FURATĂ ISTORIA de TEODOR FILIP în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349652_a_350981]
-
mod bizar cu titulaturile mitice care ne-au fost transmise din antichitate. Această observație l-a făcut pe cercetătorul științific geolog Mircea Ticleanu să adopte ipoteza și să finalizeze un studiu în care a demonstrat că drumul pe ape al argonauților a urmat traseul pe Dunăre. Apollonios, la vremea lui, a plasat destinația finală a expediției în Caucaz. Dar informațiile de atunci se pare că situau Caucazul la vestul Mării Negre după cum ne-o confirmă atât scrierile lui Ammianus Marcellinus (330-c.400
NE ESTE FURATĂ ISTORIA de TEODOR FILIP în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349652_a_350981]