999 matches
-
deja cunoscute, chiar în afara spațiului militar, și deja atestate în articolul din 1982: de pildă, țambal ca denumire pentru un pat de lemn; prin metonimie, termenul ajunge să desemneze și spațiul dotat cu un asemenea pat - arestul (ca și, în argoul închisorilor, celula de izolare): "La țambal cu tine, a decretat ofițerul" (p. 157). O altă metaforă înregistrată și în argoul închisorilor, și în cel al cantinelor studențești este cea a conductelor ("macaroane"). Cele mai interesante mi se par unele metafore
Jargon și argou militar by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8313_a_9638]
-
pat de lemn; prin metonimie, termenul ajunge să desemneze și spațiul dotat cu un asemenea pat - arestul (ca și, în argoul închisorilor, celula de izolare): "La țambal cu tine, a decretat ofițerul" (p. 157). O altă metaforă înregistrată și în argoul închisorilor, și în cel al cantinelor studențești este cea a conductelor ("macaroane"). Cele mai interesante mi se par unele metafore legate de activitățile mai mult sau mai puțin utile. În volumul citat se vorbește de "șofatul valizelor" (192): imaginea comică
Jargon și argou militar by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8313_a_9638]
-
de noapte / de zi "curățenie cu peria pe parchet efectuată în timpul nopții (zilei)". Activitățile de curățenie au generat și alte metafore: șopîrlă "cîrpă de curățenie", "cîrpă de spălat dușumelele" (înregistrată atît de I. Moise, cît și - în dicționarele lor de argou - de Nina Croitoru-Bobârniche și de G. Volceanov): Astea erau armele noastre împotriva NATO sau Pactului de la Varșovia, cu care apăram țărișoara: găleata, șopârla, peria de podele și unghiurile drepte" (p. 183). Echivalentul hiperbolic al șopîrlei e balaurul: Iar după ce termini
Jargon și argou militar by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8313_a_9638]
-
Istrate, Noțiunea "femeie stricată" și terminologia animală, în Buletinul Institutului Al. Philippide, XI-XII, 1944-1945) trecea în revistă metaforele animaliere pentru noțiunea "prostituată"; multe sînt citate și de Iorgu Iordan, în Stilistica limbii române (1944): cățea, iapă, maimuță, pupăză etc. În argoul interlop au circulat și circulă încă diverse metafore animaliere pentru a desemna obiecte și persoane implicate într-un furt: găină ("pălărie"), maimuță ("geantă" sau "valiză"), ursoaică ("victima jafului"). Cele mai multe metafore animaliere sînt desigur cele care denumesc organele sexuale. Fenomenul este
Licurici, agarici, pogonici... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8517_a_9842]
-
mai largă ca urmare a unei formulări cu totul neoficiale atribuite președintelui țării: necitabilă, colportată pentru conținut (atitudinea în politica externă) și mai ales pentru formularea brutal vulgară. Nu pare să fi avut o circulație semnificativă înainte: nici dicționarul de argou al Ninei Croitoru Bobârniche (ediția a II-a, 2003), nici cel al lui George Volceanov (2006) nu îl includ. Nu se găsește nici în lista on-line dictionarurban.ro; doar pe site-ul 123urban.ro apare sintagma marele licurici, cu două
Licurici, agarici, pogonici... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8517_a_9842]
-
pogonici (cu sensul etimologic "băiat care mână vitele") e un împrumut; agarici ar putea fi un nume propriu atras în serie pe criterii pur formale; originea lui bambilici nu e tocmai clară. Sensul "ins", cu conotația depreciativ-minimalizatoare, e curent în argoul actual în primul rînd pentru agarici (la Volceanov, 2006: "om prost"): "decât să mă dau șmecher și să fiu un agarici, mai bine stau în banca mea" (motociclism.ro); "s-au trezit agaricii că nu e așa" (forum.chip.ro
Licurici, agarici, pogonici... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8517_a_9842]
-
atât melodia, cât și interpretarea au fost la înălțime. “Păsărica și Cârnatul” Am adăugat un “și” pentru a evita o cacofonie, dar chiar nu ne interesează dacă transsexualul-hermafroditul în cauză posedă ambele atribute anatomice incluse în numele de scenă (“conchita” în argoul hispanic, “wurst” în germană), că poartă perucă brunetă și își vopsește barba, pentru că delegația austriacă a obținut, șocând, ceea ce și-a dorit: o victorie categorică și un punctaj incredibil, 290 de puncte. Horia Moculescu subliniază și el, indirect, calitatea piesei
Planeta ciuda?ilor by Ana-Maria Szabo () [Corola-journal/Journalistic/84138_a_85463]
-
a fost readus în circulație, cu anumite schimbări de sens, de limbajul familiar-argotic. La fel s-a întîmplat, de altfel, cu alte cuvinte vechi și populare, păstrate și transmise de literatură, dar foarte probabil și de graiuri, și refolosite de argou: ogeac, bidiviu, chindie etc. În Dicționarul Academiei (Dicționarul limbii române, Tomul I, A-B, 1913), substantivul acaret apare înregistrat cu sensul "clădiri și obiecte cari se țin de o proprietate". Primul citat este chiar dintr-un text juridic (din culegerea
Acaret by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7997_a_9322]
-
pune probleme speciale de evoluție semantică. Acaret (cu pluralul acareturi sau acarete) a fost înregistrat în ultima vreme în limbajul familiar-argotic, cu un sens foarte general - "lucru mărunt, neînsemnat" (T. Tandin, Limbajul infractorilor, 1993), "fleac, mărunțiș" ( G. Volceanov, Dicționar de argou al limbii române, 2006) - dar și cu unele specializări - de pildă, de "obiect furat": "Mă, eu nu pot să intru într-o casă! E altfel. Aicea scap repede de acaret. Dar dacă m-a prins în casă - ce fac? ť
Acaret by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7997_a_9322]
-
pluralul acareturi/acarete se poate particulariza pentru a desemna bunurile personale ale deținutului (mai ales hainele): " Pierdusem la barbut toate acaretele civile pe care mi le trimisese mama" (Avasilcăi, 1994). Sensul a fost înregistrat de Nina Croitoru Bobârniche (Dicționar de argou al limbii române, 1996) și de G. Volceanov 1998 și este, de altfel, deductibil metaforic sau metonimic din cel tradițional-popular ("bunuri ale unei gospodării"). Cuvîntul apare și în interviurile din cartea lui Eugen Istodor, Viețașii de pe Rahova (2005): "Am luat
Acaret by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7997_a_9322]
-
Singularul se folosește într-adevăr și cu sensul de "lucru fără importanță, fără valoare": "și nu ai cum să compari o capodoperă cu un acaret" (forum.bugmafia 93.ro). În fine, glosările trimise de colaboratori pe site-ul dicționarului de argou on-line 123urban.ro ilustrează două posibile evoluții semantice recente ale termenului; una mi se pare mai curînd accidentală, fiind rezultatul confuziei între formele unor cuvinte mai puțin cunoscute de vorbitori: acaret preia pur și simplu, prin paronimie, sensul lui amanet
Acaret by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7997_a_9322]
-
prin periferiile ei active, un "ton" ce dă suflet orașului. Spiritul bucureștean e antigogoașa, - înțeparea enormității. Restabilirea, la justa măsură, cu ironia acelui zâmbitor... "fugi, domnule, de-aici!" a lucrului bombastic auzit... Fronda, vioiciunea, plasticitatea vorbirii, invenția lecicală prodigioasă și argoul bucureștean au un efect realist atât de incomod, uneori, încât omul mai greoi din alte părți se simte întrecut, pus în dificultate... Acest spirit e pentru existența cu-rentă, practică. El te judecă după ce faci, nu după fumurile pe care
Actualitatea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6909_a_8234]
-
opinia mea, proba realității: sau, cum subliniază Freud, travaliul de doliu cuprinde tocmai acest proces." (Klein, 2004: 76-77) Nimic de comentat. Poate doar stupefacția de a include într-un text cu o temă cât se poate de bine conturată întregul argou psihanalitic, în ediție revăzută și augmentată: "mama interioară" și "mama exterioară", "dublul", "achiziția cunoașterii" și zeci de alte concepte de-o perfectă banalitate. Nu de lipsă de inteligență o suspectez pe Melanie Klein, ci de neputința de a ieși din
Mic tratat despre doliu (4) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6922_a_8247]
-
cu substanțe explozive, otrăvuri etc. Unele dintre formule sunt chiar foarte elaborate, mizând pe intertextualitate, pe citatul aluziv sau pe interpretarea unui rol: Adio mamă, Te-am zărit printre morminte, Șterge-mă din cartea de imobil (G. Volceanov, Dicționar de argou al limbii române, 2006). Metonimii hiperbolice sunt genocid și neutron (cea de a doua, o creație efemeră, legată de alarmele propagandistice ale presei din anii '80 în legătură cu bomba cu neutroni, pregătită de Statele Unite). Termenul trotil e unul generic, evocând mai
„Matrafox“ și „pufoaică“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6931_a_8256]
-
votcă" (Libertatea, 3890, 2003, 2); "Garda Financiară a luat peste șase tone de viitor Ťmatrafoxť de la gura bănățenilor" (Gardianul, 17.11.2007); "are o figură care trădează consum de matrafox în stil barbar" (mediafax, 22.06.2009). În dicționarele de argou, cuvântul capătă uneori o definiție parțială, specializată, care nu corespunde uzului general. De exemplu, în Dicționarul de argou al limbii române al Ninei Croitoru Bobârniche (ediția a II-a, 2003), cuvântul e definit ca "băutură improvizată: alcool cu zahăr ars
„Matrafox“ și „pufoaică“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6931_a_8256]
-
Gardianul, 17.11.2007); "are o figură care trădează consum de matrafox în stil barbar" (mediafax, 22.06.2009). În dicționarele de argou, cuvântul capătă uneori o definiție parțială, specializată, care nu corespunde uzului general. De exemplu, în Dicționarul de argou al limbii române al Ninei Croitoru Bobârniche (ediția a II-a, 2003), cuvântul e definit ca "băutură improvizată: alcool cu zahăr ars sau spirt medicinal cu pastă de dinți (în închisori)"; în diverse reportaje, descrierile variază - "băutură amețitoare făcută din
„Matrafox“ și „pufoaică“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6931_a_8256]
-
Rodica Zafiu este unul dintre cuvintele mai puțin frecvente, dar rezistente în timp, ale argoului românesc. Termenul a fost înregistrat în anii '30 ai secolului trecut: de V. Cota, în Argot-ul apașilor. Dicționarul limbii șmecherilor (1936) și de M. Negru (într-o notiță din Adevărul literar, 5.01.1936: "vede husănu material"). Cuvântul circulă în
Husen by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7042_a_8367]
-
lovi, a bate; a da o lovitură": "L-au turnat și l-au caftit fraierii în grubă"; I-am caftit una" (P. Ciureanu, "Note de argot", 1935). Se pare că a avut succes, pentru că apare în majoritatea contribuțiilor lingvistice despre argou ale vremii (V. Cota, Argot-ul apașilor, 1936, Al. Vasiliu, "Din argoul nostru", 1937, V. Chelaru, "Din limbajul mahalalelor", 1937, C. Armeanu, "Argot ieșean", 1937 1944 etc.). Între timp, și-a lărgit mult sfera de circulație, intrând în zona de interferență
Cafting by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7086_a_8411]
-
l-au caftit fraierii în grubă"; I-am caftit una" (P. Ciureanu, "Note de argot", 1935). Se pare că a avut succes, pentru că apare în majoritatea contribuțiilor lingvistice despre argou ale vremii (V. Cota, Argot-ul apașilor, 1936, Al. Vasiliu, "Din argoul nostru", 1937, V. Chelaru, "Din limbajul mahalalelor", 1937, C. Armeanu, "Argot ieșean", 1937 1944 etc.). Între timp, și-a lărgit mult sfera de circulație, intrând în zona de interferență dintre argou și limbajul familiar. Are destul de multe atestări în literatură
Cafting by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7086_a_8411]
-
vremii (V. Cota, Argot-ul apașilor, 1936, Al. Vasiliu, "Din argoul nostru", 1937, V. Chelaru, "Din limbajul mahalalelor", 1937, C. Armeanu, "Argot ieșean", 1937 1944 etc.). Între timp, și-a lărgit mult sfera de circulație, intrând în zona de interferență dintre argou și limbajul familiar. Are destul de multe atestări în literatură: "Zi, faceți pe-ai dracului...? Acum vă caftesc!" (E. Barbu, Groapa, 1974: 252); "Presupun că mai aveau pe cineva de caftit" ( G. Arion, Atac în bibliotecă, 1983: 25); "Prinsese în cele
Cafting by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7086_a_8411]
-
Arion, Atac în bibliotecă, 1983: 25); "Prinsese în cele din urmă doi păianjeni de pământ și îi pusese să se caftească" (Desant '83: 358) etc.; este cuprins în dicționarele generale curente, dar și în toate glosarele și dicționarele actuale de argou (T. Tandin, 1993, N. Croitoru Bobârniche 1996/2003, G. Volceanov 1998/2006). Nici în presa actuală aparițiile sale nu sunt deloc rare: "Ghici cine pe cine caftește?" (Ziua, 4.05.2009); Moscovitele își caftesc bărbații" (bucuresti-info.com, 1.04.2006
Cafting by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7086_a_8411]
-
Rodica Zafiu In argoul interlop, mai exact în limbajul tehnic al hoților de buzunare, unul dintre obiectele centrale, desemnate prin numeroase sinonime, e portofelul: coajă, tuflă (țuflu sau tiflă), panacot, mufă, mort, mușamat, pernă etc. Din această serie, termenul coajă are o mare stabilitate
Coajă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8099_a_9424]
-
Dimineața, 21.11.1906), apoi în anii '30 (în micul glosar al lui V. Cota, Argot-ul apașilor. Dicționarul limbii șmecherilor, 1936) - și pare să circule și azi, fiind înregistrat în glosarul lui T. Tandin, Limbajul infractorilor (1993), în dicționarele de argou ale Ninei Croitoru Bobârniche (1996, 2003), și G. Volceanov (1998, 2006). Într-unul din recentele dicționare on-line de argou, sensul e cuprins și ilustrat printr-un exemplu: "i-a tras coaja din buzunar" (123urban). este menționat și în unele articole
Coajă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8099_a_9424]
-
șmecherilor, 1936) - și pare să circule și azi, fiind înregistrat în glosarul lui T. Tandin, Limbajul infractorilor (1993), în dicționarele de argou ale Ninei Croitoru Bobârniche (1996, 2003), și G. Volceanov (1998, 2006). Într-unul din recentele dicționare on-line de argou, sensul e cuprins și ilustrat printr-un exemplu: "i-a tras coaja din buzunar" (123urban). este menționat și în unele articole jurnalistice recente, în reportaje despre lumea interlopă: "ŤTatălť hoților de buzunare din București (....) a fost prins cu un portofel
Coajă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8099_a_9424]
-
că specializarea semantică argotică e chiar mai veche, primul transfer de la material la obiectul confecționat din acel material petrecîndu-se în vremea în care banii erau ținuți în pungi de piele. Toate acestea sînt, desigur, simple ipoteze. Dicționarele mai noi de argou înregistrează și extinderea specializării semantice argotice de la substantivul coajă la familia sa lexicală: a coji și cojeală căpătînd și sensurile de "a fura", respectiv "furt". Că aceste sensuri sînt reale o confirmă din nou internetul, de pildă printr-un text
Coajă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8099_a_9424]