2,248 matches
-
Cronicar ADN-ul voievozilor români Informația ar fi uluitoare, dacă în România de astăzi ar mai exista un minim respect față de știință: Ministerul Culturii și Patrimoniului Național a aprobat, cu câtăva vreme în urmă, prin semnătura unui arheolog, deshumarea osemintelor lui Vladislav-Vlaicu Vodă (1364-1377) de la Curtea de Argeș, și ale lui Mircea cel Bătrân (1386- 1418) de la Cozia, în scopul prelevării unor probe de ADN. Solicitarea a venit din partea Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” iar finanțarea a fost asigurată de
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4462_a_5787]
-
adevărul adevărat, nu bîlbîielile Bărzăunului. Așa căă... Și discuțiile reîncepură fără ca nimănui să-i mai fie teamă. Așa aflară copiii că străinul care le dăduse ciocolată era Președintele Consiliului județean, iar ceilalți doi nu erau alții decît cei mai renumiți arheologi de la Iași, veniți în sat special pentru a face cercetări la cetatea de pe Dealul Ursului, în vederea restaurării. Cînd aflară că tăblița fusese găsită chiar în zidul cetății și că mai rămăseseră încă două acolo, săriră în sus. Să mergem imediat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
grozavi mereu, mai ales Vlad, și mă țineați pe mine la distanță ca pe un burete pucios... Și cine a descoperit, mă rog, pînă la urmă cele mai multe lucruri? Voi?... Ori cumnatul meu, care se laudă că-i cel mai mare arheolog din lume? Gata, că te cîrpesc! se rățoi Virgil, deși nu avea niciodată intenții agresive. Ce vrei de la mine? Ia nu te mai lăuda degeaba, că fără noi tot n-ai fi făcut tu nimic!... La Peștera Liliecilor, sau la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
zis că poate și-ar aminti dacă s-ar mai duce o dată acolo. Ei bine, imediat după ce doctorul a ascultat și a doua relatare a lui Nuțu, s-a dus în vizită la Iancu Răgălie, cumnatul Bărzăunului, care era și arheolog pe deasupra, autor al unor lucrări de specialitate considerate foarte importante mai ales de către Pompiliu Stănescu. Tot Iancu Răgălie începuse săpăturile și la cetatea de pe Dealul Ursului și, într-o conferință pe care o ținuse îndată după aceea la căminul cultural
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
tu, se zborși el la soră-sa, dacă vrei să mă mai consideri frate, spune-i să nu se mai lege de mine din senin! Dar să nu uit ce vorbeam mai înainte. În ziua cînd doctorul a mers la arheolog să-i comunice cele auzite despre peșteră, s-a și luat hotărîrea de a se face o vizită organizată acolo, adică o adevărată expediție științifică pe plan superior, cît mai curînd posibil. Tot atunci a fost anunțat și domnul Nicanor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
știa cumnat cu Bărzăunul. Iată deci ce furtună mare a stîrnit Nuțu cu flecăreala sa. Și n-ar fi fost nimic dacă lucrurile s-ar fi înmormîntat aici. Dar ți-ai găsit! Cîteva zile mai tîrziu, o echipă formată din: arheologul Iancu Răgălie, doctorul Pompiliu Stănescu, Inocențiu Nicanor, secretarul primăriei, condusă de Nuțu lui Răstoacă, porni să exploreze în mod științific Peștera Liliecilor. Dealtfel, o asemenea hotărîre se impunea luată, fără doar și poate, de niște persoane atît de competente cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
am fost în stare să spun "probabil că"... Nici atît! Este, dacă nu mă înșel, prima mare enigmă din toată povestirea de pînă acum și nu cred să mai fie alta care s-o egaleze. Nu după multă vreme, doctorul, arheologul, studentul și domnul Nicanor ajunseră la marginea, pădurii și-și aleseră un loc potrivit, cît mai la umbră, pentru a-l aștepta pe Nuțu. După cîteva momente însă se sculară de acolo furioși din cauza unor furnici mici și roșii, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
în care avea o tartină și trei mere, iar celălalt bluza de la trening pe care o dezbrăcase din cauza alergăturii. Deci, în afară de Nuțu și Matei, expediția se bucura de participarea domnului Nicanor, a lui Iancu Răgălie, a doctorului Pompiliu Stănescu, a arheologului Ovidiu Ardei, a actorului Petrică Ciuraru de la Teatrul Național, aflat în concediu în sat, precum și a Ilincăi, a lui Virgil, Vlad, Tomiță, și bineînțeles, a Bărzăunului. Erau, așadar, 10 persoane. Toți se îmbrăcaseră cît mai sumar, pentru a avea posibilități
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
strigăte ori rîzînd spre Bărzăun. Domnul Nicanor, la insistențele doctorului și ale lui Petrică Ciuraru, aprinse un foc de vreascuri și pregăti, după indicațiile Bărzăunului, vatra pe care să frigă peștele. În iaz mai intrară, alături de Bărzăun, Vlad, Tomiță și arheologul Ovidiu Ardei. Dar nimeni, în afara Bărzăunului, nu mai reuși să prindă măcar un păstrăv. Lui Vlad îi venea să tune și să fulgere de furie. Auzi tu, să ajungă să-l întreacă pe el Bărzăunul! Degeaba, însă. Oricît se străduia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
să nu mai vorbească tare și să fie foarte atenți la colții stalactitelor. După cîteva zile de la această expediție, în ziarul județean apăru un articol destul de amplu, reluat apoi în esență și de presa centrală, din care reproducem cîteva fraze: "...Arheologul Iancu Răgălie, cunoscut cititorilor noștri cu ocazia altor valoroase descoperiri, a făcut, zilele trecute, nu departe de localitatea Poiana, o descoperire extraordinară. În afară de faptul că s-a dat la iveală o nouă peșteră de o frumusețe inegalabilă, pentru descoperirea căreia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
cu ocazia altor valoroase descoperiri, a făcut, zilele trecute, nu departe de localitatea Poiana, o descoperire extraordinară. În afară de faptul că s-a dat la iveală o nouă peșteră de o frumusețe inegalabilă, pentru descoperirea căreia au mai colaborat și alți arheologi amatori, printre care o mențiune aparte merită inimosul Inocențiu Nicanor, neobositul doctor Pompiliu Stănescu, actorul Petrică Ciuraru, arheologul Ovidiu Ardei, în peștera respectivă au fost scoase la iveală, după minuțioase și îndelungate cercetări, oase de mamuți și de alte specii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
faptul că s-a dat la iveală o nouă peșteră de o frumusețe inegalabilă, pentru descoperirea căreia au mai colaborat și alți arheologi amatori, printre care o mențiune aparte merită inimosul Inocențiu Nicanor, neobositul doctor Pompiliu Stănescu, actorul Petrică Ciuraru, arheologul Ovidiu Ardei, în peștera respectivă au fost scoase la iveală, după minuțioase și îndelungate cercetări, oase de mamuți și de alte specii de animale ale cavernelor de acum cîteva milioane de ani. Noua peșteră a fost denumită de principalul ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
Ardei, în peștera respectivă au fost scoase la iveală, după minuțioase și îndelungate cercetări, oase de mamuți și de alte specii de animale ale cavernelor de acum cîteva milioane de ani. Noua peșteră a fost denumită de principalul ei descoperitor, arheologul Iancu Răgălie, " Cuibul viselor", un patetic și inspirat apel adresat tuturor speologilor și iubitorilor de drumeție din țara noastră...". După ce în articol se vorbea pe larg și despre alte descoperiri formidabile din această peșteră, printre care desene rupestre, unelte și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
și el era în cauză, apoi zise: Dragii mei, eu n-am nici o vină... Am mers acolo din plăcere, nu ca să mă laude cineva c-aș fi mare descoperitor. Ce, voi nu mă știți pe mine?... Am eu fason de arheolog, ori de guzgan?... Am auzit că-i vorba de văzut ceva frumos și am mers. Voi nu faceți la fel?... Iar acum, de cînd am văzut Piatra Domniței și găurile acelea arătate de Bărzăun, port un ghimpe în suflet. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
La 18 aprilie 1409, satul Heci, situat la vărsarea pârâului Trestioara în Siret, era „dăruit Mănăstirii Sf. Nicolae din Poeana”, ceea ce înseamnă că satul exista la acea dată, de cel puțin trei generații (sec. al XIII-lea), după cum susține profesorul arheolog V. Chirica, în „Monografia orașului Pașcani”, 2000, pag. 24. Există un document de la 2 iulie 1398, când domnitorul Ștefan I Mușat, dăruiește Mănăstirii Poeana (Probota) „un sat Bodino și altul mai sus de acesta ... hotarul se începe de la Coman și
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
ŤEste despre mine și ceea ce mă înconjoară. Încerc să mențin un jurnalť - declara el. Opera sa este rezultatul comunicării dintre creator și model în decursul unor ședințe care pot dura luni și luni. În aceste portrete, Freud acționează precum un arheolog care sapă tot mai mult dincolo de suprafața vizibilă și trecerea de la pictural la linear îi oferă prilejul de a explora chiar mai adânc viața interioară a modelelor așa cum este ea reflectată de învelișul lor trupesc... Nu există nici o tendință de
La Muzeul de Artă Modernă din New York Georges Seurat și Lucian Freud by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/8846_a_10171]
-
domnișoara Christina, ucisă în timpul răscoalei din 1907, are drept contrapunct spaima simțită pe propria piele de Mieko din partea iubitei soțului ei. Conacul dunărean și femeile din familia Moscu au doi oaspeți: pictorul Egor Pașchievici și profesorul Nazarie, istoric și pasionat arheolog din școala Pârvan. Amândoi simt forța malefică a locului, vraja rea care îi captează. Perechea de prieteni din romanul japonez, un filolog pasionat de fantastic și un psihiatru interesat de fenomenul posedării șamanice, au aceeași curiozitate de a afla ce
Femei diabolice by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8851_a_10176]
-
în care Vianu Mureșan poate excela. Există filozofi a căror lipsă de fler literar îi silește, din instinct de conservare, să treacă în tabăra săpătorilor de tranșee terminologice. Pentru ei, terminologia ține loc de expresivitate. Din păcate, elanul lor de arheologi în lutul conceptelor a preschimbat filozofia în tot ce poate fi mai nesuferit. Cu verva pe care o are, Vianu Mureșan poate să fie o soluție la paralizia de azi a lexicului academic: el poate aduce o tresărire de viață
Admirație ultragiată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9818_a_11143]
-
ingenuu care și-a aruncat masca spre a gusta nemijlocit voluptățile combustiei, la jarul lor pervers și mocnit, respirînd, mai apoi, ca într-o experiență pneumatică pe jumătate mistică, pe jumătate fiziologică, aerul tare sau fetid al tuturor sonorităților, Poetul - arheolog amator și fantast profesionist, un fel de Schliemann cu Troia în sînge, în spermă și în cortex -, descoperă, unul cîte unul și pe toate deodată, Elementele. Descoperă carnea mustoasă a celor mai aride concepte și pipăie, cu degetele lui îngălbenite
Privindu-l pe Șerban Foarță by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9950_a_11275]
-
sau să te lași captivat de ea. La fel ca și în cazul tatălui... Cartea cu hieroglife a tatălui Colecția ar putea fi asimilată cu "amanta tatălui". Nu povestește oare Henry James despre pasiunea ce a pus stăpînire pe un arheolog, atunci cînd a descoperit o statuie, și cum, pentru a se elibera, acesta sfîrșește prin a o îngropa? Și oare tata n-a îmbrațișat-o pe mama atunci cînd a reușit să pună mîna pe un nud pe care îl rîvnea
George Banu - Portretul tatălui în chip de colecționar by Anca Măniuțiu () [Corola-journal/Journalistic/9126_a_10451]
-
dintre direcțiile de cercetare - fructificată în publicații - ale învățatului român stabilit în capitala portugheză. Amintita menționare a articolului lui Scarlat Lambrino trebuie pusă probabil și pe seama prieteniei care l-a legat de întemeietorul - în 1893 - și primul director al muzeului, arheologul și etnologul José Leite de Vasconcelos, comemorat în această vară printr-o expoziție în același muzeu. Forțe comune, luso-române, ar putea la un moment dat să pună în lumină chiar opera și personalitatea savantului român care, în exil, a făcut
Lisabona și Scarlat Lambrino by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/7739_a_9064]
-
familiei Lambrino - eu deținând unul alcătuit de Ion (Loulou) Lambrino, fratele lui Zizi Lambrino, și de Alexandru V. Perietzianu-Buzău -, Scarlat Lambrino scobora din altă ramură a acestei familii boierești moldovenești de obârșie grecească decât cea a bunicii principelui Paul. Ilustrul arheolog și epigrafist era scoborâtor prin mamă din familia Miclescu iar, prin bunica sa paternă, din familia Romalo, spițe cărora le-am consacrat nu demult, în revista "Historia", câte un articol. Coincidența face - sau poate să nu fie doar o coincidență
Lisabona și Scarlat Lambrino by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/7739_a_9064]
-
clar, zice Mona. Pentru oamenii ăștia cărora le datorăm democrația și arhitectura, zice Mona, magia făcea parte din viața cotidiană. Oamenii de afaceri își aruncau blesteme unii altora. Vecinii se blestemau între ei. În apropierea locului de desfășurare a Jocurilor Olimpice arheologii au descoperit puțuri străvechi pline de blesteme pe care atleții le aruncau acolo, împotriva adversarilor. — Nu inventez nimic, zice Mona. Vrăjile menite să atragă dragostea se numeau agogai în greaca veche. Blestemele menite să destrame o relație se numeau diakopoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
care se cască sub degetul meu mare. Încet ca limba orară a unui ceas. Nu-mi mai aduc aminte dacă este de la vreun muzeu, de la vreo biserică sau de la vreo universitate. Câte case sfărâmate și instituții distruse... E mai degrabă arheolog decât chirurg. Și Mona zice: — Ciudat. Pune coloana alături de celelalte fragmente de pe covor. Se încruntă, aplecându-se din nou cu penseta peste talpa mea, și zice: — Helen mi-a spus același lucru despre tine. Zice că nu vrei decât să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
est la vest de aproximativ 140 m, a primit numele de "Homo Antropoidus Cave". Cercetătorul suedez Johann Gunnar Andersson a fost primul care a descoperit în această peșteră, în 1921, fosile de antropoid. Această peșteră a fost numită ulterior de arheologi "Locul numărul 1. de la Zhoukoudian". În anul 1929, paleoantropologul chinez Bei Wenzhong a descoperit aici o calotă craniană întreagă a antropoidului numit "Omul de la Beijing (Peking)". Descoperirea a fost considerată de către savanții în domeniu una dintre cele mai importante în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]