12,570 matches
-
suprafața solului se puteau observa, pe alocuri, urme din bârne de lemn și zone de cărămidă spartă, îndeosebi pe laturile de nord și est. De aceea, situația din teren a impus cercetarea doar a câtorva perimetre, pentru a clarifica contextul arheologic pe care a fost zidită biserica veche a Schitului Zimbru. Au fost trasate și cercetate patru unități de săpătură, casete cu diferite dimensiuni, atât în interiorul, cât și în exteriorul vechii biserici. Prin cercetarea casetei 1 (Cs.1, dim. - 17,5
Cronica cercetărilor arheologice din România – Raport Schitul Zimbru, Bursucani-Bălăbăneşti by http://balabanesti.net/2013/01/03/cronica-cercetarilor-arheologice-din-romania-raport-schitul-zimbru/ [Corola-blog/BlogPost/340019_a_341348]
-
latura exterioară a zidului de nord. Această casetă a fost deschisă cu scopul de a verifica și la interior situația stratigrafică, dar și pentru a preleva eventuale artefacte. Caseta a oferit aceleași informații stratigrafice și a fost lipsită de inventar arheologic. Cs.4 (4 x 1,5 m) a fost trasată pe latura de sud a bisericii vechi, la 1,5 m de absida altarului și la 6 m de colțul sud-estic al bisericii vechi. Această casetă a fost deschisă cu
Cronica cercetărilor arheologice din România – Raport Schitul Zimbru, Bursucani-Bălăbăneşti by http://balabanesti.net/2013/01/03/cronica-cercetarilor-arheologice-din-romania-raport-schitul-zimbru/ [Corola-blog/BlogPost/340019_a_341348]
-
m în stratul de argilă-nisipoasă. Și în această casetă a fost pus în evidență conturul unui contrafort (3,35 x 1,2 m), realizat din blocuri calcaroase, cărămidă spartă pentru egalizare și un liant din var cu nisip. În urma cercetării arheologice preventive desfășurate la Schitul Zimbru a fost pus în evidență conturul fundației din piatră a vechii bisericii. Biserica are un plan dreptunghiular, cu o absidă semicirculară la altar, iar pe laturile de nord și sud câte un contrafort semicircular. Are
Cronica cercetărilor arheologice din România – Raport Schitul Zimbru, Bursucani-Bălăbăneşti by http://balabanesti.net/2013/01/03/cronica-cercetarilor-arheologice-din-romania-raport-schitul-zimbru/ [Corola-blog/BlogPost/340019_a_341348]
-
contrafort semicircular. Are lungimea totală de 15,8m și lățimea de 6,5 m. Biserica era compartimentată în pronaos, naos și altar. Nartexul are o lungime de 3,5 și o lățime de 6 m și a putut fi sesizat arheologic prin prezența, în interior, pe latura de nord, a două grupaje de piatră situate la 3,5 m de colțul nord-vestic, urme de stâlp și bârne din lemn4. Naosul este dreptunghiular, are dimensiunile de 7,5m/6m, nu are abside
Cronica cercetărilor arheologice din România – Raport Schitul Zimbru, Bursucani-Bălăbăneşti by http://balabanesti.net/2013/01/03/cronica-cercetarilor-arheologice-din-romania-raport-schitul-zimbru/ [Corola-blog/BlogPost/340019_a_341348]
-
x 1,3 m, cel de nord și 3,35 x 1,2 m, cel de sud. Urmele a câtorva bolovani de calcar dispuși circular și cu resturi de lemn în mijloc, este tot ce a mai putut fi surprins arheologic în zona catapeteasmei, ce făcea legătura cu cea de-a treia încăpere, altarul. Altarul este semicircular, retras cu 0,6 m față de zidurile laterale, ușor asimetric și are dimensiunile de 4,5 x 4,2 m. Pe latura de nord
Cronica cercetărilor arheologice din România – Raport Schitul Zimbru, Bursucani-Bălăbăneşti by http://balabanesti.net/2013/01/03/cronica-cercetarilor-arheologice-din-romania-raport-schitul-zimbru/ [Corola-blog/BlogPost/340019_a_341348]
-
altarului au fost surprinse două fragmente de zidărie, adosate zidului de nord și orientate nord-sud, cu dimensiunile de 0,35 x 0,35 m, care delimitau spațiul destinat proscomidiarului. Elevația fostului lăcaș de cult nu a fost surprinsă la nivel arheologic, fapt explicabil atât prin natura materialului din care a fost construită(lemn, vălătuci)6, a seismului din 1940, care a distrus-o, cât și a lucrărilor agricole și recentei nivelări a terenului din fața noii biserici. Având în vedere vechimea schitului
Cronica cercetărilor arheologice din România – Raport Schitul Zimbru, Bursucani-Bălăbăneşti by http://balabanesti.net/2013/01/03/cronica-cercetarilor-arheologice-din-romania-raport-schitul-zimbru/ [Corola-blog/BlogPost/340019_a_341348]
-
stejar împletiți cu nuele de corn, peste care s-au pus vălătuci de ciamur, pământ cu pietriș și paie, bine presat, până la acoperiș și pentru ca clădirea să reziste în fața intemperiilor naturii s-au căptușit pereții cu scândură.” Sursa: Cronica cercetărilor arheologice din România Editor: INP Pentru mai multe detalii fotografice accesați site-ul CIMEC.
Cronica cercetărilor arheologice din România – Raport Schitul Zimbru, Bursucani-Bălăbăneşti by http://balabanesti.net/2013/01/03/cronica-cercetarilor-arheologice-din-romania-raport-schitul-zimbru/ [Corola-blog/BlogPost/340019_a_341348]
-
Acasa > Orizont > Reportaj > COLECȚIA DE TEXTILE ARHEOLOGICE A MUZEULUI BUCOVINEI Autor: Tiberiu Cosovan Publicat în: Ediția nr. 56 din 25 februarie 2011 Toate Articolele Autorului Muzeul Bucovinei din Suceava deține cea mai importantă colecție de textile arheologice din România. Bazele acestei colecții (care cuprinde acum peste 30
COLECŢIA DE TEXTILE ARHEOLOGICE A MUZEULUI BUCOVINEI de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 56 din 25 februarie 2011 by http://confluente.ro/Colectia_de_textile_arheologice_a_muzeului_bucovinei.html [Corola-blog/BlogPost/349034_a_350363]
-
Acasa > Orizont > Reportaj > COLECȚIA DE TEXTILE ARHEOLOGICE A MUZEULUI BUCOVINEI Autor: Tiberiu Cosovan Publicat în: Ediția nr. 56 din 25 februarie 2011 Toate Articolele Autorului Muzeul Bucovinei din Suceava deține cea mai importantă colecție de textile arheologice din România. Bazele acestei colecții (care cuprinde acum peste 30 de piese de sine stătătoare, cărora li se adaugă numeroase fragmente textile și de pasmanterie - dantelă realizată cu fir metalic din argint sau argint aurit) au fost puse odată cu descoperirea
COLECŢIA DE TEXTILE ARHEOLOGICE A MUZEULUI BUCOVINEI de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 56 din 25 februarie 2011 by http://confluente.ro/Colectia_de_textile_arheologice_a_muzeului_bucovinei.html [Corola-blog/BlogPost/349034_a_350363]
-
într-un mormânt din preajma Bisericii Sf. Dumitru din Suceava, guler care a fost datat ca fiind din sec. al XVII-lea. Fragmente de veșminte Fragmente de veșminte din perioada medievală au fost găsite însă și mai devreme, cu prilejul săpăturilor arheologice efectuate începând cu anul 1951 pe Câmpul Șanțurilor, din imediata apropiere a Cetății de Scaun a Sucevei, săpături care s-au soldat cu descoperirea unor obiecte foarte diverse. În cuprinsul necropolei de pe Câmpul Șanțurilor, vastul platou de lângă Cetatea de Scaun
COLECŢIA DE TEXTILE ARHEOLOGICE A MUZEULUI BUCOVINEI de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 56 din 25 februarie 2011 by http://confluente.ro/Colectia_de_textile_arheologice_a_muzeului_bucovinei.html [Corola-blog/BlogPost/349034_a_350363]
-
pasmanterie din fir de argint aurit. O parte din aceste obiecte textile au fost duse la Institutul de Arheologie din București, unde au stat până prin anii 1997 când au fost readuse la Suceava. O colecție foarte complexă Așadar, primele textile arheologice care au intrat în patrimoniul muzeului sucevean au fost cele descoperite în mormântul de la Biserica Sf. Dumitru, cărora li s-au alăturat, din anul 1970, fragmentele de manșete brodate cu fir de argint, descoperite, tot întâmplător și tot într-un
COLECŢIA DE TEXTILE ARHEOLOGICE A MUZEULUI BUCOVINEI de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 56 din 25 februarie 2011 by http://confluente.ro/Colectia_de_textile_arheologice_a_muzeului_bucovinei.html [Corola-blog/BlogPost/349034_a_350363]
-
sucevean au fost cele descoperite în mormântul de la Biserica Sf. Dumitru, cărora li s-au alăturat, din anul 1970, fragmentele de manșete brodate cu fir de argint, descoperite, tot întâmplător și tot într-un cimitir, pe strada Dobrogeanu Gherea. Cercetările arheologice efectuate apoi la Biserica Sf. Ioan Botezătorul din Siret, la Fântâna Mare, la Biserica Sf. Gheorghe - Mirăuți din Suceava, la Mănăstirea Probota, la Biserica Sf. Nicolae - construită la Bălinești de logofătul Nicolae Tăutul - au îmbogățit colecția de textile arheologice ale
COLECŢIA DE TEXTILE ARHEOLOGICE A MUZEULUI BUCOVINEI de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 56 din 25 februarie 2011 by http://confluente.ro/Colectia_de_textile_arheologice_a_muzeului_bucovinei.html [Corola-blog/BlogPost/349034_a_350363]
-
Cercetările arheologice efectuate apoi la Biserica Sf. Ioan Botezătorul din Siret, la Fântâna Mare, la Biserica Sf. Gheorghe - Mirăuți din Suceava, la Mănăstirea Probota, la Biserica Sf. Nicolae - construită la Bălinești de logofătul Nicolae Tăutul - au îmbogățit colecția de textile arheologice ale muzeului sucevean. Colecția de textile arheologice este foarte complexă, fiind vorba de veșminte bărbătești, femeiești și veșminte pentru copii, îmbrăcăminte pentru laici, dar și vestimentație clericală. Restaurarea textilă, o activitate dificilă și delicată O mare parte din aceste piese
COLECŢIA DE TEXTILE ARHEOLOGICE A MUZEULUI BUCOVINEI de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 56 din 25 februarie 2011 by http://confluente.ro/Colectia_de_textile_arheologice_a_muzeului_bucovinei.html [Corola-blog/BlogPost/349034_a_350363]
-
Ioan Botezătorul din Siret, la Fântâna Mare, la Biserica Sf. Gheorghe - Mirăuți din Suceava, la Mănăstirea Probota, la Biserica Sf. Nicolae - construită la Bălinești de logofătul Nicolae Tăutul - au îmbogățit colecția de textile arheologice ale muzeului sucevean. Colecția de textile arheologice este foarte complexă, fiind vorba de veșminte bărbătești, femeiești și veșminte pentru copii, îmbrăcăminte pentru laici, dar și vestimentație clericală. Restaurarea textilă, o activitate dificilă și delicată O mare parte din aceste piese textile au fost restaurate în Laboratorul zonal
COLECŢIA DE TEXTILE ARHEOLOGICE A MUZEULUI BUCOVINEI de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 56 din 25 februarie 2011 by http://confluente.ro/Colectia_de_textile_arheologice_a_muzeului_bucovinei.html [Corola-blog/BlogPost/349034_a_350363]
-
o activitate dificilă și delicată O mare parte din aceste piese textile au fost restaurate în Laboratorul zonal de conservare-restaurare, laborator în cadrul căruia funcționează atelierul de restaurare textilă cu rezultatele cele mai spectaculoase din țară. Deși în România restaurarea textilelor arheologice este încă un domeniu de pionierat, la Muzeul Bucovinei există un colectiv specializat, constituit ca urmare a dimensiunilor, valorii și necesităților de conservare - restaurare a patrimoniului textil existent. Activitatea de restaurare textilă este foarte dificilă și delicată, presupune multă răbdare
COLECŢIA DE TEXTILE ARHEOLOGICE A MUZEULUI BUCOVINEI de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 56 din 25 februarie 2011 by http://confluente.ro/Colectia_de_textile_arheologice_a_muzeului_bucovinei.html [Corola-blog/BlogPost/349034_a_350363]
-
instalat și-și continuă activitatea în Laboratorul de conservare etnografică de la Muzeul Satului Bucovinean. În încăperile laboratorului am putut vedea piesele aflate în tratament pentru restaurare, precum și piese în stadiul post-tratament aflate în „procesul de consolidare pe suport nou”. Textilele arheologice sunt așezate pe un stelaj etajat, pe care se află, în cutii de carton, fragmente textile amestecate cu pământ din locurile de prelevare, piese curățate de resturi și piese la care s-a început „tratamentul de curățire uscată”. * O parte
COLECŢIA DE TEXTILE ARHEOLOGICE A MUZEULUI BUCOVINEI de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 56 din 25 februarie 2011 by http://confluente.ro/Colectia_de_textile_arheologice_a_muzeului_bucovinei.html [Corola-blog/BlogPost/349034_a_350363]
-
etajat, pe care se află, în cutii de carton, fragmente textile amestecate cu pământ din locurile de prelevare, piese curățate de resturi și piese la care s-a început „tratamentul de curățire uscată”. * O parte din piesele colecției de textile arheologice au făcut, cu câțiva ani în urmă, obiectul unei expoziții deosebite cu genericul „Mode și veșminte din trecut - sec. XV - XVII”. Expoziția a beneficiat și de un catalog ilustrat intitulat „Comori arheologice restaurate în Bucovina”, catalog care s-a bucurat
COLECŢIA DE TEXTILE ARHEOLOGICE A MUZEULUI BUCOVINEI de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 56 din 25 februarie 2011 by http://confluente.ro/Colectia_de_textile_arheologice_a_muzeului_bucovinei.html [Corola-blog/BlogPost/349034_a_350363]
-
uscată”. * O parte din piesele colecției de textile arheologice au făcut, cu câțiva ani în urmă, obiectul unei expoziții deosebite cu genericul „Mode și veșminte din trecut - sec. XV - XVII”. Expoziția a beneficiat și de un catalog ilustrat intitulat „Comori arheologice restaurate în Bucovina”, catalog care s-a bucurat de aprecierea participanților la Conferința Internațională „Dyes in History and Archaeology”, organizată la Suceava. Tiberiu COSOVAN Referință Bibliografică: Colecția de textile arheologice a Muzeului Bucovinei / Tiberiu Cosovan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
COLECŢIA DE TEXTILE ARHEOLOGICE A MUZEULUI BUCOVINEI de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 56 din 25 februarie 2011 by http://confluente.ro/Colectia_de_textile_arheologice_a_muzeului_bucovinei.html [Corola-blog/BlogPost/349034_a_350363]
-
Expoziția a beneficiat și de un catalog ilustrat intitulat „Comori arheologice restaurate în Bucovina”, catalog care s-a bucurat de aprecierea participanților la Conferința Internațională „Dyes in History and Archaeology”, organizată la Suceava. Tiberiu COSOVAN Referință Bibliografică: Colecția de textile arheologice a Muzeului Bucovinei / Tiberiu Cosovan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 56, Anul I, 25 februarie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Tiberiu Cosovan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
COLECŢIA DE TEXTILE ARHEOLOGICE A MUZEULUI BUCOVINEI de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 56 din 25 februarie 2011 by http://confluente.ro/Colectia_de_textile_arheologice_a_muzeului_bucovinei.html [Corola-blog/BlogPost/349034_a_350363]
-
printr-o cerere astfel: Tovarășe Primar, Subsemnatul D. Bălașa, secretar de redacție la volumul Rusidava- Drăgășani- retrospectivă și actualitate, inițiat de D-voastră, cu respect vă înaintez materiale care nu au gata în ianuarie c(urent) 1)- Cap.I- Preliminarii arheologice în zona Drăgășani, de Papilian (dr. în arh.) și M. Nica, de la Academia de științe sociale și politice Craiova), însoțit de cinci planșe cu fotografii documentare Vă rugăm a dispune ca să fie înaintat tov. Stanciu, la Rm. Vâlcea, pentru îndeplinirea
MONOGRAFIA MUNICIPIULUI DRĂGĂŞANI ŞI ISTORIA TIPĂRIRII EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Monografia_municipiului_dragasani_si_istoria_tiparirii_ei.html [Corola-blog/BlogPost/356950_a_358279]
-
o peșteră vecină a aceluiași complex este cel puțin la fel de interesant. La fel de captivante sunt și replicile minuțios realizate, de care vizitatorii se pot apropia și pe care le pot atinge în voie, expuse în variate muzee, cum este cazul muzeului arheologic alicantin MARQ, distins cu premiul pentru cel mai bun muzeu european în anul 2004. Hrană spirituală, vizita Spaniei subterane ̶ indiferent dacă pășim pragul unei locuințe subpământene, al unei peșteri cu picturi rupestre, unui canal subacvatic care duce spre un
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/spania-subterana/ [Corola-blog/BlogPost/93054_a_94346]
-
activităților didactice 25. În același timp se preocupă pentru promovarea învățământului în limba națională și apoi, militând ca părinții să-și trimită copiii mai întâi la școala națională și apoi după amiaza, la cea grecească 26. În timpul liber întreprinde cercetări arheologice la castrul roman Drobeta și la cetatea medievală a Severinului luând măsuri pentru consolidarea unor ziduri amenințate cu prăbușirea 27. Din cauza bolii de plămâni, a condițiilor materiale grele precum și al atmosferei nefavorabile create în jurul său de criticile ascuțite însă drepte
DR. MITE MĂNEANU. DESPRE NEAMUL PLEŞOIENILOR.GRIGORE PLEŞOIANU – UN OM AL EPOCII MODERNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1029 din 25 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_despre_neam_varvara_magdalena_maneanu_1382690216.html [Corola-blog/BlogPost/347188_a_348517]
-
înscrisuri, etc.). Din turnul castelului, astăzi recondiționat și pus la dispoziția turiștilor, am ajuns pe o terasă superbă de unde se deschide, în toată splendoarea ei, o panoramă deosebită asupra orașului vechi și nou. Limassolul nu deține multe muzee, dar Muzeul Arheologic și Muzeul de Artă Populară au însă specificitatea și farmecul lor. Artefacte din epoca preneolitică prelevate din siturile arheologice din Akrotiri pot fi admirate printre exponatele muzeului. Monede vechi, o colecție de ceramică impresionantă, te trimit, pe parcursul vizitei la Muzeul
LIMASSOL (2) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 511 din 25 mai 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_6_limassol_georgeta_resteman_1337943577.html [Corola-blog/BlogPost/361182_a_362511]
-
se deschide, în toată splendoarea ei, o panoramă deosebită asupra orașului vechi și nou. Limassolul nu deține multe muzee, dar Muzeul Arheologic și Muzeul de Artă Populară au însă specificitatea și farmecul lor. Artefacte din epoca preneolitică prelevate din siturile arheologice din Akrotiri pot fi admirate printre exponatele muzeului. Monede vechi, o colecție de ceramică impresionantă, te trimit, pe parcursul vizitei la Muzeul arheologic din Limassol, într-o epocă străveche și care se regăsește și astăzi în industria ceramică cipriotă: peste tot
LIMASSOL (2) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 511 din 25 mai 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_6_limassol_georgeta_resteman_1337943577.html [Corola-blog/BlogPost/361182_a_362511]
-
și Muzeul de Artă Populară au însă specificitatea și farmecul lor. Artefacte din epoca preneolitică prelevate din siturile arheologice din Akrotiri pot fi admirate printre exponatele muzeului. Monede vechi, o colecție de ceramică impresionantă, te trimit, pe parcursul vizitei la Muzeul arheologic din Limassol, într-o epocă străveche și care se regăsește și astăzi în industria ceramică cipriotă: peste tot, în centru sau în cartierele întinse ale Limassolului întâlnești ateliere de ceramică, magazine de desfacere a produselor lor de care nu te
LIMASSOL (2) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 511 din 25 mai 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_6_limassol_georgeta_resteman_1337943577.html [Corola-blog/BlogPost/361182_a_362511]