206 matches
-
adică liberalii) și cei rămași pe dinafară, în frunte cu domnul Dori Popovici, fostul ministru averescan”. Apropiat de Ion Nistor și de ministrul Alexandru Constantinescu - Porcu, Nectarie Cotlarciuc a fost acuzat că a introdus un sistem de păstorire fanariotă în Arhidieceza Bucovinei. Într-o scrisoare deschisă, publicată în aceleași ziare ale vremii, Dori Popovici îl acuza pe mitropolitul Nectarie de amestecul în alegerile eparhiale, că a fost împotriva candidaturilor pentru Adunarea eparhială, a celor din partea Partidului Poporului; că este autorul moral
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
zi, se vor forma deprinderi de muncă fizică. O astfel de concepție cu privire la educație i-a permis lui Ghibu să formuleze ideea constituirii unei pedagogii întemeiate pe cercetarea realităților naționale și sociale românești. În calitate de inspector al școlilor confesionale ortodoxe din arhidieceza Sibiului, Onisifor Ghibu are prilejul să-și dezvolte ideile pe plan teoretic și să acționeze pentru punerea lor în aplicare (21). În 1911 publică o nouă lucrare de fapt o amplă scriere de pedagogie școlară intitulată modest Plan de învățămînt
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
jumătate a secolului al XX-lea / 103 II.1. Biserica Catolică în România / 103 II.2. Presa catolică din România. Prezentare generală / 112 II.3. Presa catolică din diecezele de București și Iași / 123 II.3.1. Presa catolică din arhidieceza de București / 123 II.3.1.1. Publicațiile în limba română / 123 II.3.1.2. Publicațiile în limba germană / 136 II.3.1.3. Redactori și colaboratori ai publicațiilor catolice din arhidieceza București / 146 II.3.2. Presa catolică
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
123 II.3.1. Presa catolică din arhidieceza de București / 123 II.3.1.1. Publicațiile în limba română / 123 II.3.1.2. Publicațiile în limba germană / 136 II.3.1.3. Redactori și colaboratori ai publicațiilor catolice din arhidieceza București / 146 II.3.2. Presa catolică din dieceza de Iași / 159 II.3.2.1. Revistele diecezane / 159 II.3.2.2. Revistele franciscane / 176 II.3.2.3. Redactori și colaboratori ai revistelor catolice din dieceza de Iași
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
un subiect mai puțin abordat de cercetători și necunoscut publicului larg, și anume importanța presei ecleziastice, numită și "Presa Bună", în istoria Bisericii Catolice de ambele rituri din România în general, și în istoria Diecezei Romano-catolice de Iași și a Arhidiecezei Romano-catolice de București în special. În baza unor ample investigații în Arhivele Naționale și bisericești (românești și vaticane), autorul lucrării prezente a reușit să întocmească mini-monografii pentru principalele publicații catolice românești, suficiente însă pentru înțelegerea apariției și dezvoltării acestui adevărat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
continua să abordeze tematica complexă și inepuizabilă a presei catolice românești, ea însăși o parte importantă a patrimoniului cultural al Bisericii. Autorul lucrării readuce astfel în memoria colectivă repere importante din istoria presei catolice din Dieceza Romano-catolică de Iași și Arhidieceza Romano-catolică de București în prima jumătate al secolului al XX-lea, presă care a avut un rol deosebit la dezvoltarea structurilor bisericești și a vieții pastorale, a culturii religioase, a gândirii creștine, reprezentând totodată contribuția Bisericii la dezvoltarea societății românești
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Prezentare generală, facem un inventar și o radiografie a publicațiilor catolice din perioada supusă cercetării (pornind de la geneza presei catolice din teritoriile românești), focalizându-ne atenția asupra tipăriturilor greco-catolice din Transilvania. Ultimul subcapitol al capitolului al doilea Publicațiile catolice din arhidieceza de București și dieceza de Iași cuprinde prezentarea tipăriturilor din diecezele ce se suprapun geogeafic peste zona Moldovei și a Țării Românești (care constituie baza analizei noastre) și este împărțit în mai multe secvențe; acestea înglobează informații despre tipologia publicațiilor
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
bine realizate și răspândite, care au avut un rol real în viața celor cărora li se adresau, contribuind la creșterea nivelului cultural al societății. II.3. Presa catolică din diecezele de București și Iași II.3.1. Presa catolică din arhidieceza de București II.3.1.1. Publicațiile în limba română Revista Catolică Revista catolică a reprezentat un fenomen cultural 334 de amploare în cadrul Bisericii catolice din România. Această publicație a apărut între anii 1912-1916, la București, sub sigla Arhiepiscopiei Romano-Catolice
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
principale și colaboratorii ei: "cel dintâi articol scris de părintele Dr. Ioan Bălan are să scoată lucrurile mai însemnate din Acta Apostolicae Sedis.Va urma apoi o cronică din lumea catolică, scrisă de același. La locul al treilea vin știrile din Arhidieceza de București, scrise de ÎPS Arhiepiscop, pe care le va traduce Ioan Vanca. Carol Auner va scrie istoria Bisericii Catolice din țară. Prințul Vladimir Ghica va publica chestiuni referitoare la istoria românilor, M. Theodorian-Carada va studia chestiuni sociale. ÎPS va
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
o vor face, după diferitele ramuri de știință aceia care tratează temele respective"343. Observăm din tematica acestei publicații că a fost una preponderant culturală, cu subiecte de istorie, filosofie, teologie, literatură, arheologie, dar și cu rubrici politice, știri din arhidieceză, știri externe și alte informații. Referindu-se la "modul de a scrie" în această publicație, arhiepiscopul Netzhammer a precizat că orice polemică era interzisă în paginile revistei, deoarece întreaga responsabilitate îi revenea lui. El a recomandat să se evite aparatele
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Comitetului de Direcție al revistei, asigurând încă de la primul număr unitatea deplină a viziunii colaboratorilor principali asupra ei366. Tot el a alcătuit sumarul pentru fiecare număr 367, afișele de publicitate 368 și a adus noi colaboratori prin atragerea preoților din arhidieceză, dar și din alte dieceze din țară. După trei ani de apariție, arhiepiscopul Netzhammmer nota în jurnalul său în data de 6 noiembrie 1914 următoarele: "Zilele acestea a ajuns să fie expediat ultimul număr din cel de-al treilea an
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a realizat materialul pe baza unor extrase din reviste catolice din Austria, Franța și Germania 384. În august 1916, în urma hotărârii intrării României în război de partea Antantei, Guvernul Brătianu a dispus arestarea preventivă a unui grup de preoți din arhidieceza de București, pe motiv că erau "supuși străini" și "potențiali inamici" ordin ce a dus la suspendarea forțată a apariției revistei 385. Printre cei închiși s-au numărat și protopopul Ioan Bălan și Monseniorul Auner. O consecință imediată a acestei
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
intitulată Funcții parohiale, unde se prezenta situația de la parohiile din București din luna respectivă, cu date referitoare la numărul de botezuri, cununii și înmormântări. Tot la rubrici constante putem să menționăm și Din viața catolică de pretutindeni, cu subrubricile Din arhidieceză și Din lumea întreagă, unde erau oferite tot felul de informații despre activități și evenimente desfășurate în arhidieceză, în țară, dar și în străinătate. Exista și rubrica "Mica publicitate", unde apăreau diverse anunțuri. În fiecare număr al Buletinului parohial era
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
numărul de botezuri, cununii și înmormântări. Tot la rubrici constante putem să menționăm și Din viața catolică de pretutindeni, cu subrubricile Din arhidieceză și Din lumea întreagă, unde erau oferite tot felul de informații despre activități și evenimente desfășurate în arhidieceză, în țară, dar și în străinătate. Exista și rubrica "Mica publicitate", unde apăreau diverse anunțuri. În fiecare număr al Buletinului parohial era publicat un editorial care prezenta o anumită temă reprezentativă pentru respectiva lună, în funcție de evenimentele religioase care se comemorau
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
distribuirea se realiza înainte de participarea la slujbă). Pe următoarea pagină apărea o scurtă prezentare a unui sfânt și un articol despre doctrina bisericească, sau despre morala creștină. A treia pagină conținea știri din întreaga lume catolică, dar și informații din arhidieceza de București. Ultima pagină cuprindea anunțurile parohiilor și ale organizațiilor catolice. Acest proiect a constituit structura efectivă a revistei timp de mai mulți ani426. Colaboratorii revistei aveau următoarele atribuții 427: prima pagină (cu evanghelia duminicală) era redactată de monseniorul Joseph
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a calendarului aferent pe anul 1913. Tot aici s-a menționat și apariția listei Liturghiilor catolice cu predică în limba germană, a unei biografii și a unui portret al episcopului Raymund Netzhammer. Deși s-a adresat comunității catolice germane din arhidieceza de București (nu foarte numeroasă) revista a avut succes; ea a fost bine primită, lucru demonstrat de "bilanțul" realizat după primul an de apariție 437 și evidențiat în articolul inaugural al celui de-al doilea an, când s-a accentuat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a continuat să apară cu această structură și în același format pe parcursul anilor 1914, 1915 și 1916. La 15 august 1916, tipărirea ei a fost suspendată din cauza intrării României în război, ceea ce a dus la arestarea mai multor preoți din arhidieceza din București, printre care și redactorul revistei (Carol Auner), pe motiv că erau cetățeni străini. Pentru o scurtă perioadă, revista a reapărut între 24 martie și 28 noiembrie 1918, fiind apoi iar sistată până în 1924, când s-a publicat din
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Sala Tomis o prelegere în care l-a elogiat pe directorul Matthaus Seikel, fondatorul revistei Jugenfreund 467. Particularitatea acestei publicații a fost aceea că ea se adresa în special tinerilor. Printre cei mai dedicați suținători ai dezvoltării presei catolice în arhidieceza de București au fost: Matthaus Seikel, Raymund Netzhammer, Auner și Durcovici. Aceștia au militat pentru înființarea unor publicații specifice destinate tinerilor (dar și copiilor)468. Articolele semnate de Anton Durcivici (apărute între anii 1921-1924) în Jugenfreund au abordat teme variate
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
468. Articolele semnate de Anton Durcivici (apărute între anii 1921-1924) în Jugenfreund au abordat teme variate și ancorate în realitățile vremii 469. Materialele au fost scrise în limba română 470, din dorința de a se adresa tuturor tinerilor catolici din arhidieceză în limba țării, chiar dacă aceștia aparțineau și altor minorități etnice. Au existat cinci articole scrise de Durcovici în paginile revistei Jugendfreund. Primul a fost redactat în contextul venirii la București, la 17 octombrie 1920, a primului nunțiu apostolic Francesco Marmaggi
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
septembrie 1910. În țară s-a întors în iulie 1911.Aici a activat mai mulți ani ca profesor și ca preot în parohiile din Tulcea, Târgoviște și Giurgiu 531. După Primul Război Mondial, Anton Durcovici a ocupat diferite funcții în cadrul arhidiecezei de București: vicar general al Mitropoliei de București, rector și profesor la Seminarul teologic și canonic al aceleiași arhidieceze 532. La 30 octombrie 1947, conform Concordatului încheiat între Sfântul Scaun și Statul Român și în înțelegere cu Înaltul Guvern al
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ca preot în parohiile din Tulcea, Târgoviște și Giurgiu 531. După Primul Război Mondial, Anton Durcovici a ocupat diferite funcții în cadrul arhidiecezei de București: vicar general al Mitropoliei de București, rector și profesor la Seminarul teologic și canonic al aceleiași arhidieceze 532. La 30 octombrie 1947, conform Concordatului încheiat între Sfântul Scaun și Statul Român și în înțelegere cu Înaltul Guvern al României, papa Pius XII l-a numit episcop de Iași. A fost consacrat la data de 5 aprilie 1948
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a introdus noul calendar care a intrat în vigoare oficial doi ani mai târziu 552. Nu în ultimul rând, a fost un susținător declarat al presei catolice, conștientizând rolul acesteia în societatea modernă. După retragerea arhiepiscopului Raymund Netzhammer de la conducerea arhidiecezei de București (în luna iulie 1924), Cisar a fost transferat la București, în calitate de administrator diecezan. La 12 decembrie 1924 a fost numit arhiepiscop de București și administrator apostolic ad interim al Episcopiei de Iași până la data de 5 iulie 1925
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
din Moldova (Lumina creștinului, Sentinela catolică, Viața, Aurora franciscană, Curierul parohiei catolice din Galați și Almanahul Presa Bună), punctând evenimentele esențiale din "viața" acestor publicații, de la înființarea lor până la dispariție. Articolele menționate au surprins problematica și specificul revistelor publicate în arhidieceza de București și dieceza de Iași. Tematica articolelor a fost diferită de la o publicație la alta, la fel și limbajul în care ele au fost scrise. Acest fapt s-a explicat prin educația publicului căruia s-au adresat și a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
autoritate). Publicațiile cele mai răspândite și longevive au fost: Lumina creștinului, Viața, Aurora franciscană, Farul nou, Revista catolică, Buletin parohial, Curierul parohiei catolice din Galați, Bukarester katholisches sonntagsblatt și Calendarul Presa Bună. Comparativ cu Transilvania, în dieceza de Iași și arhidieceza de București nu au existat numeroase publicații catolice. Acestea însă au fost difuzate într-un tiraj de câteva mii de numere. În anii '30 au existat aproximativ 41 de reviste catolice, dintre care 22 de rit latin și 19 ale
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
calea prin care să exprime unitatea manifestării)827. În concluzia raportului autorul a semnalat lipsa de unitate existentă în domeniul presei catolice din România 828. Profesorul Georgescu a pus nivelul considerat scăzut al presei pe seama catolicilor de rit latin din arhidieceza de București și a schimbărilor produse după 1918. El considera că uniților nu li se acorda importanța cuvenită în dezvoltarea presei. Practic, lipsa de unitate și acuzele reciproce între reprezentanții comunității catolice din România privitoare la dezvoltarea presei au trecut
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]