48,727 matches
-
cineva pe Nicolae Breban acceptînd ca un editor să-i taie din burțle digresive ale romanelor pentru a cîștiga în coerență epică? Sau un tînăr primind manuscrisul la refăcut după sugestiile unui redactor meseriaș? Sau vreun literat trudind răbdător prin arhive și biblioteci pentru a scrie "la comandă" biografia unei personalități a culturii noastre, cînd e mult mai simplu să faci volume de convorbiri? Euforii și hoți În plină euforie după summit-ul de la Salonic unde României i s-a promis
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13808_a_15133]
-
Prinzând curaj și având, firește, spatele necesar cum și complicitatea, conștientă sau inconștientă a unor cozi de topor gen Gheorghe Onișoru Radu Timofte a ajuns acum să se creadă un fel de proprietar al intelligence-ului românesc. Așezat cu posteriorul pe arhive, a blocat activitatea legală a CNSAS-ului, comportându-se asemeni precupeței care împarte grămăjoarele de păstârnac cui și cum are chef. Deși dl. Timofte n-a făcut nici un efort din a-și ascunde intențile barând accesul la istoria Securități, el
Edgar Allan Poe la S.R.I. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13787_a_15112]
-
mediul românesc căruia îi aparținea soția scriitorului printre ei se numără Matyla Ghyka, memorialistul, Ghislain de Diesbach, cercetătorul vieții Marthei Bibescu, Ginette Guitard Auviste, autoarea unui studiu de reabilitare a scriitorului Morand dar și multe pagini de corespondență, documente de arhivă diplomatică abordate pentru prima oară. (O scăpare a editorului face ca sursele de documentare citate să fie prezente numai prin siglele lor, fără lămuririle necesare). Figura Elenei Hrisoveloni, prințesă Șuțu, e înscrisă astfel pe un orizont al timpului și mediului
Paul Morand și România by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13854_a_15179]
-
conciliere cu opoziția, ca un fel de pregătire pentru perspectiva înfrângerii. Semnificativă e și noua atitudine față de evrei, refuzul regimului român de a colabora cu Germania și Ungaria la "soluția finală" în această chestiune. Numeroase documente scoase la lumină din arhivele Ministerului român al Afacerilor Externe și din fondurile franceze dau o anumită densitate perspectivei asupra momentului istoric dificil trăit de cele două țări, care ajung în final constată cercetătorul - într-o situație oarecum simetrică, Parisul fiind eliberat la 23 august
Paul Morand și România by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13854_a_15179]
-
și pline de ambiguități. Cu o documentare remarcabilă (o eroare: Mihai Antonescu, ministrul de Externe al mareșalului, nu a fost frate cu acesta, neexistând de fapt între ei nici o legătură de rudenie), ce valorifică pentru prima oară numeroase pagini de arhivă e meritul său cel mai însemnat - cercetarea profesorului Gavin Bowd luminează pătrunzător un fragment de istorie românească dificilă, situat în contextul european al momentului de o privire echilibrată și pătrunzătoare.
Paul Morand și România by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13854_a_15179]
-
La orgă, în ambientul Catedralei Sf. Iosif, a fost Luminița Berariu. Editat în condiții sonore și grafice deosebite (coordonator de proiect - Dragoș Șeuleanu, președintele-director general al Societății Române de Radiodifuziune), albumul mai conține un booklet abundent ilustrat cu fotografii-document din arhiva personală a artistei, mărturii ale prezențelor și succeselor pe faimoase scene ale lumii. Inserate printre imagini, se află aprecieri de presă extrase din prestigioase publicații, de la Corriere della sera, The New York Times, Opéra International, Die Bühne, Asahi Shimbun, Le Monde, ABC și
“Mariana Nicolesco în România” by Costin Popa () [Corola-journal/Journalistic/13909_a_15234]
-
Ionel, Florica - frații lui Grigri. Pe vremea aceea, el era profesor la Iași și însurat; eu nu aveam relații cu această familie, dar, într-o seară, Lena m-a luat cu ea la o petrecere dată de familia Moisil la Arhivele Statului unde domnul Moisil era director și tot acolo locuia. Am suferit groaznic atunci când totul s-a dărâmat! Am iubit locul acela de cum l-am văzut; țin minte că în stânga era casa cu o curte, iar în dreapta - o mică biserică
Viorica Moisil:“Eu nu mă pot învăța cu lumea de azi” by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13873_a_15198]
-
adevărului. Au început să apară astfel retipăriri ale unor reviste importante din exil, inexistente în bibliotecile din țară (primele două volume din colecția revistei exilului parizian Caiete de dor, în Ed. Jurnalul literar), volume de documente în general corespondență din arhivele exilului, inabordabile cercetătorului din țară, ca să nu mai spun cititorului ( Corespondența secretă a exilului din arhiva Leontin Constantinescu, editată de N.Florescu și I.Podocea, Scrisori din arhiva C. și Tr.Popescu publicată de Ion Cristofor și Maria Pal, Din
Diaspora culturală by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/13947_a_15272]
-
din țară (primele două volume din colecția revistei exilului parizian Caiete de dor, în Ed. Jurnalul literar), volume de documente în general corespondență din arhivele exilului, inabordabile cercetătorului din țară, ca să nu mai spun cititorului ( Corespondența secretă a exilului din arhiva Leontin Constantinescu, editată de N.Florescu și I.Podocea, Scrisori din arhiva C. și Tr.Popescu publicată de Ion Cristofor și Maria Pal, Din istoria exilului românesc de Ion Calafeteanu, cuprinzînd corespondența anilor 1946-1950, corespondența trimisă și primită de Gr.
Diaspora culturală by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/13947_a_15272]
-
dor, în Ed. Jurnalul literar), volume de documente în general corespondență din arhivele exilului, inabordabile cercetătorului din țară, ca să nu mai spun cititorului ( Corespondența secretă a exilului din arhiva Leontin Constantinescu, editată de N.Florescu și I.Podocea, Scrisori din arhiva C. și Tr.Popescu publicată de Ion Cristofor și Maria Pal, Din istoria exilului românesc de Ion Calafeteanu, cuprinzînd corespondența anilor 1946-1950, corespondența trimisă și primită de Gr.Nandriș, publicată de I.Oprișan ș.c.l.. Au început să apară
Diaspora culturală by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/13947_a_15272]
-
Era evident că intrasem în epoca sintezelor și că acumularea de material, texte și documente, deși departe de a fi mulțumitoare, cerea un instrument care să le structureze, care să ordoneze imensa cantitate de informație deja cunoscută sau aflată în arhive devenite publice. Acest instrument, primă acumulare sistematică de date și informații privitoare la literatura scrisă în exilul românilor de peste hotare, a apărut foarte recent: Enciclopedia exilului literar românesc ( 1945-1989) de Florin Manolescu, profesor la Universitatea din București și de zece
Diaspora culturală by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/13947_a_15272]
-
chiar vor fi luate în considerație pentru o altă ediție, așa cum va trebui să apară la cîțiva ani o dată. Se cuvine de aceea să se discute încă de acum eventualele propuneri și să se corecteze posibile scăpări, să se semnaleze arhive și colecții particulare încă necunoscute. Conștient de futilitatea unui asemenea exercițiu, îmi îngădui chiar eu cîteva observații, de pildă: dacă au fost incluși aici scriitorii din Israel care scriu românește, și e bine că au fost ( Mirodan, Duda, Carmel ș.a.
Diaspora culturală by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/13947_a_15272]
-
gata.) Sunt teme de actualitate grave care interesează opinia publică de aici și de acolo - dezbătute pe larg într-un număr, pentru ca apoi cînd cauți "urmarea"... se așterne tăcerea. Mă refer de exemplu la teme precum accesul opiniei publice la arhivele securității, la activitatea CNSAS-ului, la diferite scandaluri de corupție rămase nerezolvate etc. Bineînțeles că nu ne așteptăm ca "România literară" să aibă cu predilecție asemenea rubrici, însă de la alte publicații cu caracter mai "politic" - da, așteptăm. De departe și
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/13996_a_15321]
-
narațiuni bine constituite, destinate producerii repetate, depărtate deci de oralitatea dialogului spontan. S-au mai publicat în ultimii ani, dar nu cu destinație lingvistică, unele texte-document, oricum modificate și simplificate prin eliminarea unor ezitări sau repetiții ( stenograme, înregistrări telefonice din arhivele Securității etc.), și mai ales corpusurile de memorie orală coordonate de Smaranda Vultur: și acestea, însă, predominant monologice și narative. S-a recurs adesea la analiza pragmatică a dialogurilor din textele literare: procedeul e justificat doar în măsura în care presupune o bază
Cum vorbim by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14012_a_15337]
-
telefon. În măsura în care se ocupă și de numele neoficiale - sisteme tradiționale de apelative, porecle etc. - devin și în cazul său indispensabile cercetarea de teren, ancheta de tip sociolingvistic și dialectal, folosirea chestionarelor. Cînd vor fi făcute publice mai multe documente din arhivele Securității, respectivul material va fi numai bun de utilizat pentru studii onomastice asupra numelor de cod - atribuite urmăriților sau alese pentru ei înșiși de colaboratori.) Mai greu e să studiezi numele date animalelor, situațiile fiind în acest caz mult mai
Nume de animale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10373_a_11698]
-
A. B., am putea avansa - de ce nu? - ipoteza că episodul münchenez a fost o manevră de a pregăti, pentru România postceaușistă, identitatea de dizident a personajului. La o adică, oamenii de la "Europa Liberă" ar fi putut depune mărturie că în arhiva postului exista un material care vorbea despre curajul, bunacredință, moralitatea "marelui romancier"... Faptul că interviul n-a fost difuzat niciodată arată cât de mult se mergea pe duplicitarism în tenebroasa lume al cărei comentator pentru urechile securiștilor a fost și
Consilierii Securității by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10385_a_11710]
-
martorului absent, dar indubitabil: "Mi-a spus cineva de absolută încredere că..." CNSAS, care ar trebui să știe dacă așa stau lucrurile, tace mîlc. În schimb, istoricul Stejărel Olaru a declarat recent într-o emisiune tv că a descoperit în arhivele sus-numitei instituții dovezi clare asupra colaborării cu Securitatea, ca informatori, a trei ziariști. Istoricul n-a dat nume. Declarația sa a venit după ce în ziarul "Ziua" a apărut o listă de vreo 200 de verificabili la CNSAS, propusă de Civic
Liste cu presupuși by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10443_a_11768]
-
s-a transformat cu timpul într-o a doua natură. Numai Biblioteca Academiei știe cîte mii și mii de ore și-a petrecut acest om cercetînd, scormonind și copiind documentele, articolele de presă sau edițiile princeps ale cărților aflate în arhivele acestei instituții. Și pentru că selecția culturală operează continuu, însușirile de editor ale lui Marin Diaconu l-au preschimbat astăzi într-un veritabil specialist în materie de resuscitare a publicațiilor interbelice. Căci Marin Diaconu asta face, resuscită la propriu lumea literelor
O lucrare de referință by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10456_a_11781]
-
sau Cuvîntul, al căror nume, deși ne sună familiar în ureche, nu ne pot isca în minte nici o imagine însoțitoare, sînt materialul zilnic de lucru al acestui arheolog săpînd în lumea interbelică a documentelor românești. Dacă acest scufundător în apele arhivelor nu s-ar fi înhămat la o asemenea muncă, gazetăria lui Vulcănescu, Noica, Cioran sau Nae Ionescu nu ar fi ajuns niciodată să fie strînsă între coperțile unor volume unitare. Așa se face că astăzi Marin Diaconu este părintele unor
O lucrare de referință by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10456_a_11781]
-
morale, panoramarea satelor, orașelor și mănăstirilor, distingerea între viața religioasă, viața politică, viața comercială, viața culturală etc. Dar ceea ce e esențial pentru prozatorul Nicolae Iorga este surprinderea palpitului de viață. Dacă pentru istoric perspectiva se constituie în bibliotecă și în arhive, din cărți și documente, pentru călător viziunea ia naștere din reconstituirea peisajului, mișcarea personajelor și organizarea tuturor elementelor de viață sesizată în direct într-un tablou pitoresc, debordând de adevărul prins la fața locului. Imaginația și erudiția istoricului sunt înlocuite
Pitorescul prozei de călătorie by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10472_a_11797]
-
mă văd obligată să vă reamintesc următoarele: În anul 2005 a apărut la Ed. Humanitas Jurnal 1996-1997 al Dnei Monica Lovinescu. în el este menționat telefonul dat de Dvs., la Paris, familiei Lovinescu-Ierunca, telefon "disperat" și "dezgustat" de descoperirea în "Arhive" a faptului că Vladimir Streinu a fost și el "denunțător" asemeni lui Ion Caraion. Citirea la vremea respectivă a acestei atât de grave afirmații a Dvs. cu ireparabile consecințe, ea rămânând consemnată într-un important document ca Jurnalul Dnei Monica
Scrisoare deschisă Domnului Stelian Tănase by Ileana Iordache () [Corola-journal/Journalistic/10492_a_11817]
-
aceasta afirmația Dvs. nu este susținută de nici un raport informativ semnat de Vladimir Streinu. 3) relatarea convorbirii Dlui Stolojan cu tatăl meu în celulă. Domnule Stelian Tănase, vă rog să-mi răspundeți punctual, în calitatea Dvs. de cercetător "vârât în arhive" (cum sunteți menționat în ultimul Jurnal al Dnei M. Lovinescu) întâi, de ce nu ați solicitat niciodată la CNSAS dosarul tatălui meu, preferând să afirmați repetate acuze, fără a fi susținute de documente sau probe scrise? Apoi, vă solicit să faceți
Scrisoare deschisă Domnului Stelian Tănase by Ileana Iordache () [Corola-journal/Journalistic/10492_a_11817]
-
maldărul de informații adunate sârguincios, cu atât profilul istoricului pare mai prăfuit, fără aderență la realitatea înconjurătoare și la spiritul viu al literaturii. Erudit la modul inutil și doct până la plictis: așa ne apare, multora dintre noi, cercetătorul bibliotecilor și arhivelor, condamnat parcă la abundența detaliilor într-o specializare îngustă și la o factologie uscată în tomurile pe care le scrie. Nu neg că există destui asemenea cercetători, onești (și folositori într-o cultură), dar lipsiți tocmai de sarea și piperul
Farmecul istoriei literare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10513_a_11838]
-
parte dialogurilor cu tinerii gălățeni s-a desfășutat la Complexul Muzeal de Științele Naturii Galați și a fost susținută de distinșii oaspeți de la Revista „Știință și Tehniocă” București, sub genericul „Proiecte planetare pe Drumul Mătăsii”. Vom reveni. Maria Stanciu Foto: Arhiva CNCN
„Dialogurile tinereţii”, 2013, la CN „Costache Negri” [Corola-blog/BlogPost/94299_a_95591]
-
Muzical, Radio Antena Satelor, Radio România Internațional și Radio România Regional . În același an e lansat proiectul „Apelul pentru salvarea memoriei Radioului” susținut de peste 1.500 de personalități din diverse domenii ale vieții culturale, sociale și politice pentru transpunerea întregii arhive a radioului public în format digital. După doi ani, la aniversarea radioului din 1 noiembrie 2009, începea digitalizarea primului document de arhiva din Fonoteca de Aur, un discurs susținut de Nicolae Iorga în data de 24 martie 1939, fragment al
Radio România, de 85 de ani în (e)misiune [Corola-blog/BlogPost/94320_a_95612]