740 matches
-
după aceea să-i jupoaie. Și așa mâncau prizonierii carne aproape în fiecare zi. Curtea fermei era plină de carapace de broaște țestoase care nu supărau pe nimeni, însă când un frate al meu a călcat pe un ac de arici, tata le-a cerut rușilor să îngroape pielea aricilor și a șerpilor. Cu carapacele care se înmulțiseră în curtea fermei ne amuzam și născoceam fel de fel de jocuri. Tot în apropierea fermei noastre, pe o întindere de un kilometru
Editura Destine Literare by George Sarry () [Corola-journal/Journalistic/85_a_468]
-
carne aproape în fiecare zi. Curtea fermei era plină de carapace de broaște țestoase care nu supărau pe nimeni, însă când un frate al meu a călcat pe un ac de arici, tata le-a cerut rușilor să îngroape pielea aricilor și a șerpilor. Cu carapacele care se înmulțiseră în curtea fermei ne amuzam și născoceam fel de fel de jocuri. Tot în apropierea fermei noastre, pe o întindere de un kilometru, erau cinci fabrici de cărămidă. Proprietarul fabricii celei mai
Editura Destine Literare by George Sarry () [Corola-journal/Journalistic/85_a_468]
-
de loc apărate, iar Aliații puteau debarca practic oriunde, după care puteau cuceri porturile prin atacuri declanșate din interiorul continentului. El a refăcut și îmbunățit toate lucrările de apărare de pe coasta Atlanticului și din zona imediat adiacentă. Au fost plasați „arici” metalici în zona imediat din preajma țărmului, care să împiedice debarcările chiar și în condițiile mareelor înalte, au fost construite buncăre și cazemate din beton, zonele joase au fost inundate și plantate cu capcane și țepușe poreclite "Rommelspargel" (sparanghelul lui Rommel
Bătălia pentru Normandia () [Corola-website/Science/309487_a_310816]
-
care-l reprezintă speciile ale căror grade de sinantropie sunt favorizate de condițiile social-economice și sanitare ale unor regiuni subdezvoltate.Pe de altă parte, ele constituie fondul alimentar pentru numeroase animale insectivore. Ca adulți, ele hrănesc familii întregi de păsări, arici, cârtițe, broaște, unele reptile, insecte și paianjeni, fiind întrebuințate și de om la pescuit. Ca larve, cultivate în instalații speciale pe carne, ficat de cal sau pe cadavrele animalelor mici, ele sunt un mijloc de hrană destul de obișnuit în crescătoriile
Calliphoridae () [Corola-website/Science/309280_a_310609]
-
care Georges Brassens cântă la chitară alături de câțiva prestigioși muzicieni de jazz - și de cel realizat în beneficiul asociației Perce-neige, a prietenului sau Lino Ventura, pe care și-a imprimat în 1980 cântecele de tinerețe și fără a omite interpretarea ariciului în povestea muzicală Emilie Jolie de Philippe Chatel în 1979, el n-a mai înregistrat niciun album în ultimii cinci ani. Cu toate că vreo cincisprezece piese sunt deja gata, iar alte cincisprezece în faza de proiect. Brassens își propune să le
Georges Brassens () [Corola-website/Science/321482_a_322811]
-
de stejar, salcâm, soc, castan sălbatic, răchită, etc. Există și vegetație cultivată cum ar fi: plantațiile de viță de vie și grădinile de zarzavat. Fauna din această zonă este adaptată condițiilor de vegetație existentă. Abundă mamiferele rozătoare: popândăul, hârciogul, iepurele, ariciul, cârtița. Mai apar și alte animale sălbatice cum ar fi: porcul mistreț, vulpea și, în ultimii ani, căprioara. Din grupa păsărilor se află stăncuța, cucuveaua, prepelița, ciocănitoarea pestriță, rândunica, vrabia, cioara, ciocârlia, etc. Reptilele sunt reprezentate de: șopârla cenușie, gușterul
Turnu Măgurele () [Corola-website/Science/296984_a_298313]
-
de m de plajă erau păziți printr-o linie formată din 450 de rampe înclinate spre mal având de asemenea atașate mine. Rampele erau concepute astfel încât ambarcațiunile cu fundul plat să detoneze minele. Ultima linie de apărare era formată din arici de-a lungul a 150 de metri din plajă. Zona dintre bancul de pietriș și râpă a fost înțesată de mine și sârmă împrăștiate pe pantele abrupte. Trupele de coastă au cuprins 5 companii de infanterie. Ele erau concentrate în
Plaja Omaha () [Corola-website/Science/313753_a_315082]
-
În total, 12,9% din suprafața țării este împădurită. Căprioarele ocupă zona rurală în numere din ce în ce mai mari, iar cerbul se găsește în pădurile izolate din Iutlanda. În țară mai trăiesc și mamifere mici, cum ar fi iepurele de câmp și ariciul. Danemarca este locuită de circa 400 de specii de păsări, dintre care circa 160 se înmulțesc aici. Peștii, în special macrou și hering, sunt abundenți în apele daneze și formează sursa unei bogate industrii a pescuitului. Poluarea apelor și a
Danemarca () [Corola-website/Science/297801_a_299130]
-
pești ca: știuca, crapul, cleanul, scobarul. Păsările diurne,crepusculare și nocturne sunt: pupăza (Upupa epops), dumbrăveanca (Coracias garrulus), privighetoarea (Luscina luscina), pițigoii (Parus sp.), ciocănitorile (Dendrocopos sp.), coțofana, cucul, prepelița, potârnichea. Mamiferele cele mai cunoscute sunt: lupul, vulpea, iepurele, veverița, ariciul și căprioara. În zone mai izolate există și mistreți. La marginea bălților, terenurilor mlăștinoase se observă o vegetație formată din stuf (Phragmites communis), papură (Typho sp.), rogoz (Caret sp.), pipirig (Scirpus lacustris), pătlagina (Alisma sp.), nufărul (Nymphaea sp.). Fauna cuprinde
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
timpurie a acestor țări a dus la distrugerea a nenumărate habitate și implicit a unor specii de animale (fenomen documentat pe larg în secolul XX). De asemenea, un mare număr de specii întâlnite aici prezintă influențele faunei africane (cameleonul comun, ariciul algerian, bufnița cu coarne, mangusta etc), precum și un număr de specii endemice, întâlnite în Insulele Baleare și Canare (porumbelul de dafin, dropia de Canare etc.). Anumite specii autohtone au devenit extincte, așa cum s-a întâmplat în Antichitate cu iepurele de
Geografia Spaniei () [Corola-website/Science/304722_a_306051]
-
Lu. Og, un locuitor al insulei și văr al lui Lu, are un talent neașteptat în invenții și științe. Invențiile sale nereușite ajută la dezvoltarea acțiunii în unele episoade. Familia sa posedă trei animale: un porc, un țap și un arici care pot să vorbească și cunosc foarte bine filosofia. De multe ori, Og conversează cu cele trei animale. Lui Og îi place să aibă experiențe noi. Din acest motiv, a construit un joc video pentru el în unul dintre episoade
Mike, Lu și Og () [Corola-website/Science/316830_a_318159]
-
Febra aftoasă este o boală infecțioasă de natură virală foarte contagioasă a rumegătoarelor paricopitate, suinelor, apare și la elefanți, șobolani și arici. Cabalinele sau omul pot fi purtători sănătoși de virus. Agentul etiologic al bolii este un virus, lucru atestat pentru prima oară în anul 1897 de medicul și bacteriologul german Friedrich Loeffler (1852-1915). Loeffler filtrează prin porțelan sângele unui animal infectat
Febră aftoasă () [Corola-website/Science/308816_a_310145]
-
1957, în revista "Cravata Roșie", cu prima sa bandă desenată, "Comoara lui Montezuma", după un scenariu de Mircea Sântimbreanu. Prima sa bandă desenată comică, "O întâmplare cu o minge", apare în 1958, în Arici Pogonici. Ulterior, a publicat în revista Arici Pogonici câteva BD desenate într-un stil comic: în 1961 "Nic și Pic la săniuș"; "Spitalul păpușilor"; "La noi în colectivă", iar în 1962, artistul explică în benzi desenate "De ce plouă?", "De ce tună?" "De ce fulgeră?", "Apa", "Puterea apei", etc.
Puiu Manu () [Corola-website/Science/323979_a_325308]
-
criticilor de artă. Franz Ferch la început a câștigat aprecierea publicului cu lucrările sale de mari dimensiuni, realizate în stilul agreat la sfârșitul secolului XIX în academiile germane: suprafețe compuse din mari pete de culoare având contururile „topite” (Copii cu arici, O rugăminte). Mai târziu se apleacă asupra temelor istorice-simbolice ale națiunii germane din Banat (Culegătoarele, Colonizarea șvabilor în Banat, Pribegii) și cu trecerea timpului paleta lui capătă prospețime post-impresionistă la realizarea peisajelor mureșene (Dimineața lângă drum, Peisaj pe Mureș, Bărci
Muzeul de Artă din Timișoara () [Corola-website/Science/305279_a_306608]
-
cîmpie slab fragmentată. Ca rezultat al transgresiunii marine în epoca cocenă medie s-au acumulat sedimente marine în special argilo-carbonatice de adîncime mare cu un conținut mic de materiale terigene (aleurito-nisipoase). Aceste depuneri conțin cochilii de moluște, resturi fosilizate de-arici de mare, de bureți, cochilii de octracare, foraminifere mai ales de numuliți. Depunerile neogene sînt dezvoltate pe întreg teritoriul raionului, ele ies la suprafața pe povîrnișurile abrupte ale văilor și ravenelor. Sînt alcătuite din roci sedimentare de origine marină și
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
vedea și uliul păsărar ("Accipiter nisus"), vânturelul roșu ("Falco tinnunculus"), uliul porumbar ("Accipiter gentilis") și uneori și acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"). Mamifere care trăiesc în pădurile care înconjoară Piatra Șoimilor sunt: veverița roșcată ("Sciurus vulgaris"), pârșul mare ("Glis glis"), ariciul ("Erinaceus roumanicus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), mistrețul ("Sus scrofa"), liliacul comun ("Myotis myotis"), pisica sălbatică ("Felis silvestris"), viezurele ("Meles meles"), nevăstuica ("Mustela nivalis"), vulpea ("Vulpes vulpes"), ursul brun ("Ursus arctos"), râsul ("Lynx lynx") sau lupul ("Canis lupus"). Traseul spre Piatra Șoimilor
Piatra Șoimilor () [Corola-website/Science/325463_a_326792]
-
și e mai mică decât cealaltă. Ea a fost cumpărată de cetățenii satelor Mogoșești, Hălăucești, Luncași și Muncelu de Sus. Predomina fagul, stejarul și salcâmul. În ambele păduri găsim animale că: țapul, capră (căpriorul), veverița, șoarecul de pădure, viezurele, vulpea, ariciul, etc. Păsări: uliul, gaița, graurul, mierla, sturzul, cucul, pupăza și alte specii de păsări mici. Din documente reise că la 8 septembrie 1442 acest sat există; Suret de la Ilias Vodă și Ștefan Vodă: Facem înștiințare prin slugă și boiarul nostru
Muncelu de Sus, Iași () [Corola-website/Science/301297_a_302626]
-
reprezentant a pădurilor de conifere și este la fel un mamifer. Ciuta, își naște puii vii și îi hrănește cu lapte. Căprioara, naște numai un pui. Alți reprezentanți sunt veverița,hermelina și samurul, de asemenea se găsesc și vulpi, jderi, arici, iepuri, râși, lincși, castori și pume. Păsări: pițigoi, ciocănitoare, mătăsar, grangur, cocoș de munte, iernuca, gaița de munte, bufnița, cucuveaua, huhurezul și forfecuța. Insecte: furnici, fluturi, țânțari, gândăcei și păianjeni. Tind să fie acide, deoarece rășina căzută pe pămant împiedică
Pădure de conifere () [Corola-website/Science/303174_a_304503]
-
frasinii, exemplare de stejar, salcâmul, șocul, castanii sălbatici, rachița, etc.. Există și vegetație cultivata cum ar fi: plantațiile de viță-de-vie și grădinile de zarzavat. Fauna din această zonă este adaptată condițiilor de vegetație existența. Abundă mamiferele rozătoare: popândăul, hârciogul, iepurele, ariciul, cârtita. Mai apar și alte animale sălbatice cum ar fi: porcul mistreț, vulpea și în ultimii ani căprioară. Din grupa păsărilor, menționam: stăncuța, cucuveaua, prepelița, ciocănitoarea pestrița, rândunica, vrabia, cioară, ciocârlia, etc.. Reptilele sunt reprezentate de: șopârla cenușie, gușterul și
Zimnicea () [Corola-website/Science/297027_a_298356]
-
satul Koningshooikt până la orașul Wavre. Baricadele erau formate în principal din „elemente Cointet” , legate între ele cu cabluri, dar și din bucăți de șină de cale ferată, îngropate în poziție verticală în pământul mlăștinos, canale din beton inundate, sau tetrapozi („arici”) metalici. Linia K-W a fost un element foarte important al sistemului belgian de apărare împotriva amenințării de invazia germană din 1940. Francezii și britanicii făcuseră la rândul lor planuri pentru deplasarea în teren a forțelor proprii în cazul în care
Linia K-W () [Corola-website/Science/332962_a_334291]
-
sau pasaje superioare (în special pentru animale mari sau pentru animale ce se deplasează în turme); tuneluri de amfibieni; scări pentru pești; Baldachin pod (mai ales pentru maimuțe și veverițe), tuneluri și podețe (pentru mamifere mici cum ar fi vidre, arici, bursuci); acoperișuri verzi (pentru fluturi și păsări). Ecoductele sunt o practică de conservarea habitatelor, permițând conexiuni sau reconectări între habitate, și combâtând fragmentarea habitatelor. Ei ajută și la evitarea coliziunilor dintre vehicule și animale, care, în plus față de uciderea sau
Ecoduct () [Corola-website/Science/336862_a_338191]
-
palmă”. Specialiștii descriu în mod unanim modul de educare a generațiilor urmașe la vidrele de mare în termeni antropomorfici, datorită comportamentului asemănător cu cel al omului. Vidrele de mare joacă un rol deosebit în ecologia oceanului planetar, controlând cantitatea de arici de mare. Înmulțirea excesivă a acestor nevertebrate duce la scăderea cantității de plante marine care, la rândul ei, cauzează dezechilibrul lanțului trofic marin. De exemplu, dacă vidrele de mare ar consuma mai puțini arici-de-mare, aceștia s-ar înmulți și ar
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
polar în Oceanul Pacific. Concurentul principal în privința împărțirii hranei este foca pestriță, urmată de unele specii de păsări marine, apoi de morun și nisetru. Pescărușii joacă deseori rolul „lingăilor”, alimentându-se cu prada prinsă de vidra de mare sau cu rămășițele aricilor de mare și crabilor. Indivizii bolnavi sau bătrâni deseori ies pe țărm, de aceea cadavrele vidrelor de mare sunt cel mai des găsite pe uscat. Cu hoiturile lor se hrănesc vulpile polare și urșii. Imperiul Rus participa activ la comerțul
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
Acești doi factori sugerează că rata de supraviețuire la Myxini este destul de ridicată. Femelele depun de la unul la treizeci de ouă tari, galbene. Acestea tind să se adune în grupuri, pentru că au la un capăt smocuri cu o textură de arici. Myxinii sunt ocazional văzuți încolăciți în jurul unor „ciorchini” de ouă. Nu se știe dacă asta este o încercare de a le proteja sau dacă le fertilizează extern. Myxinii nu au stadiu larvar, spre deosebire de chișcari, care au unul lung. Myxinii au
Mixine () [Corola-website/Science/333073_a_334402]
-
Eurhynchium hians", "Hypnum cupressiforme", "Leskea poycarpa", "Leskeela nervosa", "Orthotrichium fastigiatum", "Pylaisia polyantha" Pe teritoriul Chișinăului au fost înregistrate 27 specii de mamifere, 89 specii de păsări și 14 specii de reptile și amfibii. Dintre mamifere se întâlnesc mai des cârtitele, aricii, șoarecii de câmp, liliecii, diferite rozătoare, veverițele ș.a.. Dintre animalele răpitoare pot fi enumerate nevăstuicile, dihorii, jderii. Își fac cuib 53 specii de păsări, altele sunt migratoare, celelalte obișnuiesc să rămână numai în timpul iernii. Cercetările efectuate demonstrează că în prezent
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]