773 matches
-
-l ajut pe fiul lui Triton? Delfinul se învârti puțin în cerc, după care se opri în fața ei: - Valkan o iubea pe Marina, tu semeni cu Marina, dacă ai putea să îi atragi atenția măcar puțin, cât să-și tragă Arin sufletul și să-i reteze capetele... Anemona nu stătu pe gânduri. Intră în vârtejul însângerat și strigă cât putu de tare numele monstrului. Apariția ei în mijlocul luptei fu atât de surprinzătoare, încât și monstrul și prințul încemeniră. Fiul lui Triton
POVESTEA ANEMONEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381886_a_383215]
-
și monstrul și prințul încemeniră. Fiul lui Triton își reveni primul și reuși să-i reteze lui Valkan unul dintre capete. Celălalt cap sări să-l apuce pe prinț de gât, dar Anemona se aruncă în fața lui, timp în care, Arin se întoarse și îl scurtă pe monstru și de al doilea cap. Mare fu bucuria lui Algus când își putu îmbrățișa din nou fiica. Râdea cu ochii în lacrimi, împrăștiind perle peste viețuitoarele oceanului, venite să-și salute prințesa. Ca
POVESTEA ANEMONEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381886_a_383215]
-
nu uită de promisiunea făcută prințului mărilor că îi va dărui orice îi poftește sufletul dacă îi va salva fiica și că îl va aduce pe Triton la palatul său. - Acum, spune-mi care este dorința ta, îl întrebă pe Arin după ce regele Oceanului Fără Sfârșit reuși să lămurească cu regele mărilor toate misterele legate de Valkan și încheie cu acesta o alianță pe viață? Arin își privi tatăl, apoi pe regele oceanelor: - Nu doresc nimic de la Măria Ta! - Trebuie să
POVESTEA ANEMONEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381886_a_383215]
-
pe Triton la palatul său. - Acum, spune-mi care este dorința ta, îl întrebă pe Arin după ce regele Oceanului Fără Sfârșit reuși să lămurească cu regele mărilor toate misterele legate de Valkan și încheie cu acesta o alianță pe viață? Arin își privi tatăl, apoi pe regele oceanelor: - Nu doresc nimic de la Măria Ta! - Trebuie să fie ceva cu care să te răsplătesc pentru bucuria pe care mi-ai făcut-o! - Ar fi ceva... - Îndrăznește, zâmbi Algus! Prințul căută cu privirile
POVESTEA ANEMONEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381886_a_383215]
-
Nu e de râs, zise cu seriozitate regele oceanelor, ditamai flăcăul care a răpus monstrul cu două capete să nu fie în stare să ceară mâna fetei mele? Toate viețuitoarele oceanului începură să râdă. Anemona îl luă de mână pe Arin și, cu binecuvântarea celor doi regi, în Oceanul Fără Sfârșit se încinse o nuntă strașnică. Perluță și Steluța purtară trăsurica mirilor, Marinică împreună cu delfinii-informatori anunțară în cele patru zări că Algus și Triton s-au înrudit prin nunta prințesei Anemona
POVESTEA ANEMONEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381886_a_383215]
-
binecuvântarea celor doi regi, în Oceanul Fără Sfârșit se încinse o nuntă strașnică. Perluță și Steluța purtară trăsurica mirilor, Marinică împreună cu delfinii-informatori anunțară în cele patru zări că Algus și Triton s-au înrudit prin nunta prințesei Anemona cu prințul Arin, în timp ce, închisă în turnul de piatră, bătrâna prezicătoare înțelese în cele din urmă că adevărul iese mereu la suprafață iar acel care sapă groapa altuia, cade el în ea. Povestea aceasta mi-a fost adusă de un pescăruș, așa că, m-
POVESTEA ANEMONEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381886_a_383215]
-
și-i ating cu mâini de rugăciuni.// Umbră care trepte-nalte suie,/ dăruind azur din mâini subțiri,/ sfânt, bătut, pe veacul tău, în cuie,/ scânteind înalt, din răstigniri.// Frânt de-o stea și-ngenuncheat de-o floare,/ biruit de ramuri de arin,/ îndulcit cu dor de moarte-alinătoare,/ ars ca Nesus în cămașe de venin...// Nu, tu nu ești meșterul, nici câneazul,/ nu ești înstelatul împărat./ Sfâșiat ți-i pieptul și obrazul,/ tu ești marele însângerat!// Te-ncrustăm, zadarnic, în agată/ și-n icoane
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (IV) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381037_a_382366]
-
doi plătim cu vers peșin, ce chin! Este abis de nedescris și-i plin De remușcări, care ne-nghit flamand, De așteptări, care mutesc spunând. Să nu te-aud și să îmi fii alpin, Să mă culegi din buruieni de-arin Și roua ta pe roua mea, - buchet, S-ar fi tot scurs și s-ar fi scurs, cochet. Tu cât mai sus, eu cât mai jos, - anost Tu când erai, eu nu cred c-aș fi fost Decât un gram
SILENZIO STAMPA de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374049_a_375378]
-
poezii pentru copii. ACTIVITATE PUBLICISTICĂ: - peste 80 de exerciții și probleme în Gazeta matematică - București; proze și poezii în revistele școlare Clopoței și Învățătorul - București, Floare de colț - Școala Nr.4 Vatra Dornei, Mărțișor - Școala Nr.9 Suceava, Crenguțe de arini, Școala Dorna Arini; - proze și poezii în revistele Țara fagilor - Suceava, Moldova literară - Iași, Agora literară - Cluj-Napoca, Vatra Veche - Târgu Mureș, Constelații diamantine - Craiova, Haiku - Constanța, Armonii culturale - Adjud, Plai românesc și Zorile Bucovinei - Cernăuți, Gazeta de Herța; almanahul Bucovina
CURRICULUM VITAE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371942_a_373271]
-
ACTIVITATE PUBLICISTICĂ: - peste 80 de exerciții și probleme în Gazeta matematică - București; proze și poezii în revistele școlare Clopoței și Învățătorul - București, Floare de colț - Școala Nr.4 Vatra Dornei, Mărțișor - Școala Nr.9 Suceava, Crenguțe de arini, Școala Dorna Arini; - proze și poezii în revistele Țara fagilor - Suceava, Moldova literară - Iași, Agora literară - Cluj-Napoca, Vatra Veche - Târgu Mureș, Constelații diamantine - Craiova, Haiku - Constanța, Armonii culturale - Adjud, Plai românesc și Zorile Bucovinei - Cernăuți, Gazeta de Herța; almanahul Bucovina literară - Suceava, Regatul
CURRICULUM VITAE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371942_a_373271]
-
în versuri, Editura Mușatinii, Suceava, 2002; - Zâna dinților de lapte - poezii pentru copii, Editura Cuvântul nostru, Suceava, 2003; - Țara de piatră - poveste în versuri, Editura Axa, Botoșani, 2003; - Legende din Ciocănești - Bucovina, Editura Bucovina istorică, Suceava, 2005; - Legende din Dorna Arini, Editura Miorița, Câmpulung Moldovenesc, 2005; - Ecouri din copilărie - poezii pentru copii, Editura Axa, Botoșani, 2006; - Logică și perspicacitate pentru ciclul primar, Editura Axa, Botoșani, 2006; - Însemnări de cârcotaș, Biblioteca Națională, Suceava, 2007; - Prințul păpădiilor - poezii pentru copii , Biblioteca Națională, Suceava
CURRICULUM VITAE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371942_a_373271]
-
Țara Dornelor, Vatra Dornei, 2004; - Diplomă pentru participare la simpozionul interjudețean „La Putna lumina nu s-a stins” - Inspectoratul Școlar Județean Suceava, 2004; - Titlul de „Cetățean de Onoare” al comunei Ciocănești - Primăria comunei Ciocănești, 2005; - Diplomă de Excelență - Primăria Dorna Arini, 2005; - Premiul III la concursul național de poezie religioasă „Daniil Tudor”, 2006; - Premiul de Excelență al Asociației Scriitorilor și Artiștilor din Țara Dornelor, Vatra Dornei, 2006; -Premiul pentru literatură pentru copii - Societatea Scriitorilor Bucovineni, Suceava, 2006; - Diplomă de Excelență - pentru
CURRICULUM VITAE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371942_a_373271]
-
zidul ce ne ține / în stare de asediu, de război // ah, ce n-aș da în gând să-mi ceri iertare / și în altar tăcerea să-ți închini / să-mi limpezești chemări spre neuitare / și să-mi anini speranțele-n arini // prin lunca mea de doruri în amiezi / peste rogoz, cărări însângerate / îmbrățișări uitate prin livezi / apun sub dor de coasă sărutate” (Ah, ce n-aș da). Deși neagă aproape cu vehemență prezentul scindat, suspendat, străin, poeta nu se simte liberă
RECENZIE LA CARTEA AURICĂI ISTRATE PETARDE RECI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344758_a_346087]
-
Poate că poezia cea mai însemnată din acest volum este „Candelă în cer” în care, nostalgia după casa părintească, după măicuța care nu mai este, dar a cărei amintire pâlpâie ca o lumânare la creștetul sufletului, la curtea străjuită de arini și prispa casei, la ploaia parfumată de flori de tei, la poamele din copaci și lacăta pusă pe poartă - la cuibul de rândunică din pridvor, provoacă valuri de emoție caldă, scăldată în roua ochilor osteniți, așteptând ca luminița pâlpâindă a
RUGUL DE LINIŞTE AL IERTĂRII. RECENZIE LA CARTEA AURICĂI ISTRATE TOAMNA CUVINTELOR DESCULŢE , EDITURA INFORAPART, GALAŢI, 2012 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 846 din 25 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345983_a_347312]
-
03 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului De mult îmi pusesem în gând să-mi iau un concediu de la eul meu și să las „ispita de la trebi" pentru a mă retrage imaginar la marginea unui râu minunat care șerpuiește liniștit printre arini. Ajuns cu bine aici, pentru a-mi reface forțele, ar trebui să mă așez pe covorul de iarbă mirositoare ca o cosiță de fată și să trag în coșul pieptului mireasma fânului proapăt cosit. M-aș mulțumi cu acest colțișor
DE PE MARGINEA UNUI CON DE LUMINĂ PRIVESC EXTAZIAT SPRE INSULA FERICIRII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346039_a_347368]
-
BLESTEMATĂ Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului (fragment) Ajunse la poalele munților. Soarele era sus și strălucea cu putere. Fascinat de măreția muntelui pătrunse între niște cheiuri strâmte, printre ierburi și arini, pe lângă șuvoiul de apă ce se rostogolea învolburat și zgomotos, dar limpede ca lacrima și rece ca gheața. Poposi doar să-și potolească setea și să admire crestele de piatră. Cu calul de căpăstru se strecură pe lângă firul apei. De
COMOARA BLESTEMATĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347246_a_348575]
-
COMOARA BLESTEMATĂ Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Ajunse la poalele munților. Soarele era sus și strălucea cu putere. Fascinat de măreția muntelui pătrunse între niște cheiuri strâmte, printre ierburi și arini, pe lângă șuvoiul de apă ce se rostogolea învolburat și zgomotos, dar limpede ca lacrima și rece ca gheața. Poposi doar să-și potolească setea și să admire crestele de piatră. Cu calul de căpăstru se strecură pe lângă firul apei. De
COMOARA BLESTEMATĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347253_a_348582]
-
să râdă, Femeia care râde cu inima ei sfântă... LA MICUL ECRAN De unde așa aromă în trandafiri sălbatici, Și cine-i regizorul ce-a rânduit tulpini? Din palma lui Iisus coboară filosofii antici: Nu-n petale, în ghimpii dresați și arini. Vântul de-acasă, de la țară, cel de sub fereastră Mătură colbul de lângă Ștefan cel Mare. S-a înălțat în izbândă Pasărea măiastră A trupului tânăr, și-i fără ajutorare. Buzele de viscol pe flăcări le lipesc: Deloc nu mă frige. Se
CUVINTELE MELE (POEME) de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/347376_a_348705]
-
cuvinte românești există controverse și discuții între specialiști. Ca un profan în materie, mă abțin să comentez. Totuși, bunul simț și o logică elementară mă îndeamnă să pun la-ndoială originea latină a unor cuvinte, precum: ziuă (dies), apa (aqua), arin (aluinus), aripă (alapa), azi (hac die), măciucă (mateuca), ie (linea) ș.a. considerate ca adaptate de limba română prin fenomenele de rotacism și/sau transformarea consoanelor, așa cum am spus mai înainte. Probabil că așa o fi, însă, datorită asemănării limbii latine
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
sunet viu de clopoței Desprins din hamuri de căluții mei. Copitele-n zăpadă se afundă Cu bufnituri ce câmpul îl inundă, Ritmate-n timp cu glas de zurgălăi Pudrată armonie peste văi. Iar clinchetul se pierde printre dealuri, Cum pierd arinii chiciura pe maluri Și-n urmă numai vântul mai adie, Ecouri stinse dintr-o simfonie. Târziu pe zarea largă se întinde, O liniște ce nu o pot cuprinde. Doar fulgii se aud cum se așează Pe pături ce în alb
ECOURI STINSE ... (LUI S. ESENIN) de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376058_a_377387]
-
a zis: - Mi-e dor de munte, foarte dor, Aș vrea să mă întorc acasă, la izvor ! Dar malul i-a răspuns: - E peste poate ! Nu poți să te oprești, stai și socoate ! Nu-i vorbă doar de mine, dar arinul ? Cum poate să suporte astfel chinul ? Cu apa, de te-ntorci înspre izvoare, Amarnic asuprești pe fiecare. Moraru-și va seca pe loc uiumul, S-or pierde pești-n mâluri cu duiumul, Iar în livadă, fructele-or să sece, La
LEGENDA RÂULUI DE DOR (ALTRUISM) de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376743_a_378072]
-
în loc de ape; Adu-ți aminte scalda de plăcere A țâncilor și-a sălciei mângâiere ! Cum poți să schimbi deodată legea firii, Pentru un moft și-n numele iubirii ? - Of, malule, mă umpli de tristețe, Când te gândești la propria frumusețe ! Arinul, păsăretul și morarul, Sau salcia și ciurda, grădinarul, S-au învoit cu mersul meu în munte Și seceta găsit-au să înfrunte, Căci vântul le-a venit în ajutor Și apă le aduce cu un nor. Credeam c-ai înțeles
LEGENDA RÂULUI DE DOR (ALTRUISM) de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376743_a_378072]
-
lăsate în grija câinilor, am adormit. Când ne-am trezit, ia oile de unde nu-s! O noapte întreagă, ne-am rotit pe lângă oi, fără însă să le vedem. Aveam un punct de referință; becul uriaș, montat pe un stâlp de arin alb tras prin foc și uns cu ulei ars, ca să țină mai mult, ce se găsea la capătul satului, de la marginea lanului de secară. Mergeam în direcția becului, de câteva ore bune, fără însă să ne apropiem un metru. Când
AMINTIRI DIN IERNI DE MULT TRECUTE (II). de ARON SANDRU în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376784_a_378113]
-
în: Ediția nr. 850 din 29 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului Ca orice substantiv care se respectă și Sibiul își schimbă forma după gen, număr și caz. Există un Sibiu feminin, în care predomină cărările romantice de prin Parcul Sub Arini sau plimbările cu barca pe lacurile Dumbravei și manifestările culturale pline de har. Dar nu este de ici colo nici Sibiul bărbătesc, care se ia la trântă, postulând modernismul urban în sticlă și metal sau deschizând generos ușa spiritului întreprinzător
SIBIUL – SINGULAR, CU ARTICOL HOTĂRÂT de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 850 din 29 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/375283_a_376612]
-
lor, în luna decembrie, ziua 16, anul 1834, ce se arată împotrivă prin mine Popa Marin Pistol.” Numele de Moromete era deci răspândit pe aceste meleagfuei. Sufixul -ete se găsește mai mult în Oltenia: brabete, ciuculete, juvete, gorobete... Lui M arin Preda i s-a părut că acest nume sună bine. De altfel când se zice: Ești un Moromete! Adică un sucit, pus pe poante, ascuns sufletește, dar cu mâncărici pe limbă. De fapt, luând exemplul lui Caragiale, pentru care a
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]