21,099 matches
-
însele se-ndoaie cum crengi. Filatelist Pui ochelari clasorului să te măsoare el pe tine îl lași să se deschidă unde vrea să te răsfoiască alene trîmbițele multicolorelor timbre sună asurzitor. Adevărul și groapa Adevărul ce se-nveșmîntă în pene în aripi o cloșcă ce intră se zbate fericită în groapa prăfoasă n-o lasă să zboare. Construcția Azi nimeni nu mai lucrează la casă (ea se clădește singură uneori cînd nu bagi de seamă) azi urcă pe schele doar un izvor
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/7242_a_8567]
-
fluture neiertător spintecător de îngeri amuțitor de greieri nefire bântuind așezarea și rostul acest fluture vocalofag nu-l pot înfrânge decât în lacrima necontenită a frângerii timpului nu-lpot izgoni decât jertfind iarăși granița de nisip călătorită de vântul uitării până ce aripile i se mistuie într'un foc fără nume și'n urmă-i rămân rănile fumegânde dintre cuvânt și rostire Între cărți cărțile de apă poartă frunza sortită pînă dincolo de granița vremii cărțile de foc din tăciunele nestins zbucnesc flăcări mistuind
Un an de la dispariție by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/7246_a_8571]
-
-n el toți munții și alunecară-nafară grohotiș și nămol și izvoarele tulburi. Și au găsit piatra mormântului răsturnată. O femeie își întinse părul ei lung peste picioarele fiului și se făcu liniște în jur de se auzeau plângând gloatele și aripile liliecilor fâlfâind. Sălașul vântului se prăbuși și lumina din el ieși la lumina zilei așa cum iese din străfundul pământului o cârtiță. III. (Canción) Poate că ei o să m-aștepte să beau vârtos și desfrânat și să cobor vreo șapte trepte
SELVA OSCURA by Vasile Igna () [Corola-journal/Imaginative/7312_a_8637]
-
irespirabile din dormitor... Românii ăia, da, nu-i recunoscuse pentru că vorbeau rusește și se amestecau cu alți ruși - moldoveni din Basarabia, un bărbat cu nevastă-sa și cumnată-sa. Le povesti ce a pățit cu kosovarii și o luară sub aripa lor, nemaiprididind s-o căineze, deh, singura româncă din Treiskirchen, și aia înțepată cu cuțitu-n cur, futută de unșpe inși și cu banii luați, ca să vezi ghinionul dracului... Oare de ce o fi așa criză de români pe aici? întrebă Mariana
Prăpădul Lui de pe urmă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Imaginative/6740_a_8065]
-
Zgâlțâie atât de rău, sunt invadat de o frică irațională, deși știu că: un-avion-înaintând-în-aer-e-în-siguranță-atâta-timp-cât-motorul-dă-tracțiune-aerodinamică-aparatului-și-aerul-trece-mai-repede-peste-aripi-decât-pe-sub-aripi-și-aerul-de-sub-aripi-împinge-avionul-în-sus -legea aerodinamică a lui Bernoulli. Chiar și pe vreme rea, un avion în zbor se sprijină pe aer ca roțile unei mașini pe o șosea, și aripile ii sunt calculate să reziste la un vânt de forța 9. Mi-aud valiza bufnind în compartimentul de bagaje, și când îl văd pe hindus venind către mine, fac o tocmeală cu Dumnezeu: dacă sunt al dracului cu el, dar
Tovarășa Zoia by Petru Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6808_a_8133]
-
Emil Brumaru Îngerii sînt și ei la rîndul lor Vegheați de ochiul triunghiular al Marelui Supraveghetor: N-au voie să-și tîrîie prin iarbă aripile, nimbul Pe care-l țin deasupra capului, bravi, mai tot timpul Și nici să pape fluturii cu tot cu cotor Sau să privească fecioarele raiului între picioarele lungi cînd trupul plimbu-l... Bunul simț Le dictează că roua nu are zimți! Și că
Îngerii sînt și ei la rîndul lor... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7404_a_8729]
-
culme da da îl voi aduna și acum ca de fiecare dată din bistroul păduchios "dar cum poți trăi numai cu poezie- privește-ți visele făcute zob poemele cu mațele scoase afară aruncate în malaxor laolaltă cu mâncarea acrită cu aripile de carton ale celor care s-au aruncat de la etaj
Poezie by Ion Tudor Iovian () [Corola-journal/Imaginative/7471_a_8796]
-
în preajma umanei hoarde tăvălită pe deplin în mister pe când îngerii se înalță, alții coboară cerurile fiind în egală măsură deschise nouă, trăitori pe pământul umed, negru și moale nu ne rămâne decât să ne căutăm părțile îngerești ale trupului o aripă moale ici, una frântă colo, alta uscată un sex carbonizat în palmele unui fals mântuitor precum cei preziși în apocalipse, o stea ce incinerează privirea, soarele rotund de la sfârșitul lumii anunțând începutul spectacolului 15 dec. 2008 Cauza cauzelor Sunt cauza
Poezie by Radu Ulmeanu () [Corola-journal/Imaginative/7403_a_8728]
-
Emil Brumaru Trăiesc mereu cu sufletul în pripă, Parcă m-alungă cineva din urmă, Fluturi vioi și răi roua mi-o scurmă, Simt în spinare zbaterea de-aripă A unui înger ce mă însoțește, Grăbit și dînsul să-și termine veghea, Să se-odihnească măcar cît clipește O rază lată-mprospătînd blînd stevea Și brusturii cu pălăria mare. Și el are nevoie de tăcere, Și de culcușuri moi, și
Trăiesc mereu cu sufletul în pripă... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7565_a_8890]
-
Dar, ca în fiecare dimineață, ciorile o zbughiră în stoluri mari și, după trei ture largi deasupra grădinii, o porniră spre răsărit, în zbor triumfal. Cîteva în avangardă împrăștiată, apoi grosul haitei, cu zborul lor curios: șapte-opt bătăi energice din aripi, apoi o planare lungă pe curentul abia găsit. Să mai zici că sînt proaste ciorile! Vizavi de grădină, în biroul lui, președintele își bea ceaiul, cafea nu obișnuia, în care rezistase să nu toarne o picătură de whisky. Trebuia să
De la Sinaia la Cotroceni by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/7344_a_8669]
-
apei, pe care să se-așeze porumbelul întors cu ramura verde, poți să veghezi oricât, pace nu va fi în lumea asta; ci tu sub umbra cuvântului vei adormi și visa, captiv în visul meu, cum mă clatin cu o aripă frântă, în căutarea întregului, sub norii haotici. - Să fiu eu Odette, din care Daimonul și-a făcut veșmânt de sărbătoare aruncat pe masa de operație, iar tu, lumina din care se-aude plânsetul meu. Ca și cum aș mânca hârtie Otrăvuri în
Poeme pentru Odette by Dumitru Velea () [Corola-journal/Imaginative/7540_a_8865]
-
lapte cu vitamine beau și le simt ca și cum aș mânca hârtie. Ipostaze ultime Sunt călătorul căruia i s-a retras drumul de sub picioare; sunt înotătorul căruia i-au secat apele de sub brațe; sunt pasărea căreia i-a dispărut aerul de sub aripi; sunt cuvântul căruia i s-a tăiat limba rostitoare; sunt poetul căruia i s-a spart vasul de zbaterea Daimonului. Ľipătul Sunt întemnițată pe viață între gratii ce se îndesesc în progresie geometrică: lanțuri de celule înmulțite halucinant; cândva, vedeam
Poeme pentru Odette by Dumitru Velea () [Corola-journal/Imaginative/7540_a_8865]
-
fluturi de poiată, De rîmele clocind sub buturugi. Strigam cuvinte fără de-nțeles În aerul cald îngroșat de pulberi Din care încercau să-mi deie ghes Îngeri cîntînd sfîșietor din tuburi Despre plecarea lor și-a mea, tiptil, Împreunați, cu mîinile-n aripe, Și clătinînd, eu capul, dînșii nimbul, Printre miresme, raze și risipe De păpădii ce le duceam cu schimbul: Globuri plăpînde, luate-n rîs de-o boare, Peste cleștarul albelor izvoare...
Erau și curcubeiele prea lungi… by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7616_a_8941]
-
Brumaru Era un înger care se oprise Nedumerit de-nfumurarea mea De-a scotoci prin lucruri și prin vise Semnele calde, moi și nepermise Ale femeilor cu coapsa grea? Era un înger ce mă dojenea. Aoreola i se aburise și aripile le mișca abia În aerul albastru ce încins e De-adolescența-mi frîntă-n catifea?...
Întîmplare... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7803_a_9128]
-
opera sârguincios politicos cafea cu rom buzele supte ca niște baloane dezumflate crețe roșii ochii tăi sunt ciudați experimentăm plăcerea de a-l citi pe jaques prevert ceea ce vreau să-ți spun este că se lasă peste oraș noaptea cu aripi puternice înfipte ca niște gâturi de argint oxidat în porii lumii și că zâmbetul îngăduitor e ca un deget uscat apăsând pupila albastră a unui ochi larg deschis ca să mă liniștesc mi-am apropiat scaunul de fereastră sub fereastră se
Poezie by Aida Hancer () [Corola-journal/Imaginative/7381_a_8706]
-
fragmente de piele firme de cosmetice urme de mohair și sare cu alte cuvinte și tu te împrăștii pe toate lucrurile tale acesta este tremurul meu de seară în fața căruia nu spui nimic noaptea își ascunde gura ei roșie sub aripa dreaptă se culcă și ea cu noi toți până dimineață altfel nu va mai exista marianei marin dragă poetă, disperarea mea s-a cumințit și-mi zâmbește din cartea ta.de fapt eu dorm cu singurul tău volum de poezii
Poezie by Aida Hancer () [Corola-journal/Imaginative/7381_a_8706]
-
de triști de sinucigași de apartamente ferecate la etajul 10 aproape de soare deschide-ți inima abia acum suntem sinceri cu tine abia acum disperarea ta ne atinge ca mierea ne linge cuminte pe frunte indiferența ta e o bătaie din aripi după ce tai capul găinii și ea zboară lăsând urme de sânge și poftă în gura tăietorului ai fost ieșirea noastră de incendiu dragă poetă Psalm Eu n-am liniște până când n-o să țâșnească Din tine lumina ca un smoc de
Poezie by Aida Hancer () [Corola-journal/Imaginative/7381_a_8706]
-
sub voaluri de mireasă. Limbile ceasului nu mai clipesc. Și mama ne leagă de curcubee cu funii de cânepi, să nu ne prăpădească potopul. Ne leagă de nori cu visele ei. metamorfoza Ea era aproape de mine m-atingea cu o aripă de miere și se sfărâma la picioarele mele ca o depărtare hieroglifică. Lucruri ciudate se întâmplau. Nu mai înțelegeam nimic din lucruri, din ferestre, din păsări măiestre. Trupul încerca să urce dealul cu lemnul în spate. Gura mușca din coadă
Poezie by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/7493_a_8818]
-
îNVIAT! Și același băiat e acum în stupina Mânăstirii Și înmulțește rugăciunile peste ceara lumânărilor, peste albine, peste iarbă, peste stele și lume după rânduiala gramaticii sufletești. El cel care cunoscuse tăcerea cea zămislitoare Și tihna din cuiburi și de sub aripi Și ținuse postul tăcerii în Sfântul Munte își meșterește acum Din lemnul unui stup străvechi O cruce. Poveste adevîratî din Apoldu de Jos Soră lobodă, frate leuștean, verișoară leurdă, cumătră ștevie, smerit cartof, tainic busuioc și văr dulce cimbrișor laolaltă
Poezie by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/7782_a_9107]
-
fi pure formalități. Completăm formulare și declarații pe care nu le citește nimeni, și se pun ștampile în pașapoartele în care nu privește nimeni nici măcar fotografiile. O vameșă destul de smolită și peste măsură de plinuță ne ia de câte o aripă și ne depune în fața a doi bărbați cu mutre foarte importante. Sunt - reprezentantul UNEAC-ului și traducătorul-însoțitor permanent Enrique. UNEAC-ul nu găsește de cuviință (sau n-are încuviințarea!) să se prezinte. Ciceronele e un băiat slăbuț, cu suficientă moștenire
În căutarea pierderii de timp by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Imaginative/7273_a_8598]
-
ispitele neduse până la capăt. Moartea, bucuria de-a vedea totul, mereu nevăzut. într-un târziu, putința de-a te ivi în calea femeii ce demult te-a iubit, în acea dimineață când rufele se deschid proaspete-n vânt ca niște aripi nehotărâte între firea de aici și cea de acolo.
Poezie by Corina Anghel () [Corola-journal/Imaginative/7729_a_9054]
-
atât de intrată în rol cu certitudinea ambițioasă că armata de fulgi doar pentru eroina din ea se dezlănțuie dintr-o eminență cenușie să o lase și mai frumoasă și mai neprețuită singură căci doar gândindu-mă mi se atrofiază aripile și distanțele atunci nu mai contează decât în intensitate am învățat să nu presimt că rivalizez cu o bătaie din palme o privire furtivă un sărut pe obraz un capriciu din care se deșiră schimonosit de tandrețe pulsul înfășurat la
Poezie by Daniela Popa () [Corola-journal/Imaginative/7288_a_8613]
-
vechi ezitări și rugăciuni potrivite - neapărat într-o zi cu soare... marioneta rămâne un pumn de câlți morții nu sunt decât niște păpuși: sufletul și voința lor în noi se luptă cu cearcănele cât ștreangul nu privi înapoi înspre mine aripile ți le-ai răsădit în umerii ei aproape transparenți sub plete castanii de basm - cortina se lasă ca giulgiul peste scenarii închipuiri o! dragoste o! singurătate nimeni în afară de mine nu intră în umezeala înaltă până la brâu zbătându-se să mai
Poezie by Daniela Popa () [Corola-journal/Imaginative/7288_a_8613]
-
recunoaște dintre atâția trecători? m-am întrebat dar mi-am văzut de drum, încercând să trec nepăsătoare pe lângă el. L-am depășit. Răsuflu ușurată. Prea devreme. Un cârâit puternic a străpuns fierul gardurilor și am auzit în spate fâlfâit de aripi și croncănituri. Am fugit. Călcam peste penele lipite de asfalt și mă întrebam cum de mai sunt acolo, când trecuseră deja două zile de când s-a întâmplat să lovesc pasărea... Apăruse din senin, mi-a tăiat drumul de parcă ar fi
Corbii by Doina Cetea () [Corola-journal/Imaginative/7480_a_8805]
-
zgomote ciudate. Un lătrat amenințător, apoi un scâncet jalnic amestecat cu cârâituri din ce în ce mai puternice se auziră din grădină. Am deschis ușa spre terasă. Șase corbi, am apucat să-i număr repede, se repeziseră asupra câinelui croncănind agresiv, îl loveau cu aripile, îl ciupeau de blană cu ciocurile lor lungi și negre, căutându-i ochii și botul. Cuți se culcase la pământ și cu labele din față își acoperise capul. îl atacau din toate părțile cu aripile larg desfăcute. Hâș! Hâș! Strig
Corbii by Doina Cetea () [Corola-journal/Imaginative/7480_a_8805]