204 matches
-
om, așa încât n-am de ce mă teme. La o adică îmi voi folosi forța și-l pot bate măr sau chiar șantajă... Lăură miza mai mult pe prima variantă, deoarece șantajul i se părea armă oamenilor lipsiți de personalitate, tipic ariviștilor, categorie atât de străină ei, pe care o detestase de mic copil. Elegantă, machiata puțin mai strident, cu o fustă destul de scurtă, pantofi roșii cu platforme înalte, așa cum abia apăruse modă, aduși de la Capitala de unchiul Manole care era polițist
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
în mod consecvent, asumîndu-și conștient tot efortul unei astfel de între-prinderi. O serie dintre intelectualii care au cunoscut lumea occidentală au crezut că ar trebui să caute motive pentru a preamări noneuropenitatea românilor, favorizînd populismul care a fost speculat de ariviști și de demagogi. De aceea, nu s-a putut realiza europenizarea românilor sub aspectul civilizației prin efortul intelectualilor în ultimele două secole, deși se putea face, singura șansă rămînînd cunoașterea lumii occiden-tale de către clasele de jos și deprinderea lor cu
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
privește. Am citit despre aceste țări și eram sigur că nu voi pune niciodată piciorul acolo. Era o imensă arie geografică în care oamenii erau persecutați și nu puteau trăi normal. Erau colonii rusești exploatate de o clasă mică de ariviști politici care își împărțeau averile. Din acest motiv, din țările Europei de Est se refugiau în Occident numeroși oameni talentați din domeniul artelor, al științei și al sportului. Nu aveam nici un fel de dubii asupra bogăției culturale a acestor țări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
influență care să bată la ochi în numele Sindicatului. [...] Asocierile bune, a fi văzut lângă oamenii potriviți și a avea contacte importante sunt chestiuni la fel de vitale pentru crima organizată, cât și pentru un om de afaceri ambițios, un politician sau un arivist. În sfera politică, activitățile sindicale ale oamenilor sunt desemnate să asigure puterea, sau aparența puterii, ceea ce este aproape la fel de bine ca deținerea ei. (Salerno și Tompkins, 1976: 311) În al treilea rând, acest proces de fuzionare își atinge finalitatea logică
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
Tănase Scatiu, 1894- 1896) sau M. Sadoveanu. Și (mic-)burghezii din piesele lui Caragiale, adaug eu, pendulează Între ridicol (jupân Dumitrache) și cinism (Cațavencu). Pe fondul exaltării societății tradiționale, compusă din boieri cumsecade și țărani harnici, apare figura antipatică a arivistului, „În fond, reprezentantul eticii capitaliste a liberei iniția tive”, observă I.P. Culianu. Una dintre puținele excepții pare să fie romanul Mara (1906), dar filogermanul Ioan Slavici, supus austro-ungar, „a fost educat Într-o provincie [Transilvania] unde etica de sorginte calvi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
noastră. Abia întors de la Paris, Ralea a înlăturat de la catedră pe bunul dar mediocrul profesor Fedeleș, un filozof fără operă dar foarte iubit de studenți. La vârsta aceea a tinereții, Ralea lăsa impresia de superficialitate. Și-a continuat cariera de arivist, înlocuindu-l pe Ibrăileanu la Viața Românească și făcând politică oportunistă. În cele din urmă a ajuns ministru. N-a ezitat, după război, el, moșierul care trăsese cale ferată până în podgoria din Dobrina, să fie, prin campanii pline de demagogie
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
d-lui Călinescu! Și cât de amplificată este lupta aceasta epică, în jurul moștenirii, prin participarea lui Stănică, tip jovial de escroc sentimental, de intermediar interlop și de intrigant pe mai multe fronturi, avocat fără procese și om de afaceri suspecte, arivist aprig, fără scrupule. Colportor de vești imaginare, născocite din interes și din ambiția de a fi informat, măsluitor de situații și profitor de pe urma tuturora, Stănică se așează în galeria profitorilor caragialieni și e plămădit din pasta lui Pirgu din Craii
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
umbra toate sforile politicii din judet. Învins, Cațavencu e consolat de d-na Trahanache cu perspectiva "altei camere"; comportamentul natural, fără ranchiună este explicația puterii de seducție pe care o exercită asupra tuturor celor din jur. Nae Catavencu este un arivist, care umblă cu "machiavelacuri" si este conștient de acest lucru pentru că citează deseori propoziția lui Machiavelli "scopul scuza mijloacele", pe care însă o atribuie "nemuritorului Gambetta". Pe lângă ocupația de avocat, este și directorul ziarului "Răcnetul Carpaților". Reprezintă tipul demagogului și
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
ca să aibă motive să aplice penalizări. Va „seduce” pe cîțiva, îi va avantaja o vreme, pentru a-i scoate de sub influența așa-zișilor „inamici”. Din discuții a reieșit că „individul e capabil de orice ticăloșie”, „nu are decît interese”, e „arivist și megaloman”. „Singura lui iubire - oarbă, animalică - e fi-su, pe care-l crede geniu”, a fost de părere Adam. Cică - a povestit acesta - înainte de a-l înscrie la „Bacovia”, G. și-a făcut de treabă pe acolo într-o
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Să fie vorba de mult hulita „sete de bani” a evreului? Teama sa ancestrală de mediul din jur, de care Încearcă să se protejeze prin mijlocul validat de milenii? Tot ce Întreprinde, ulterior, Schlemihl arată că el nu este un arivist imoral și crud, ci doar un biet străin, dornic să-și organizeze o viață „fericită” În noul domiciliu. Pierderea umbrei, adică ceea ce au, În mod firesc, cei din jur, Îl transformă, cu adevărat, acum, Într-un suspectat, respins, „Schlamassel”, un
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
studentul, șeful, slujbașul, soldatul, jandarmul, cârciumarul, primarul, notarul, moșierul, țăranul ș.a.m.d. De fapt, C. schițează rapid, de preferință dialogic, câte un „chip” și un comportament, tinzând să alcătuiască, din fragmente brute, inegale, un fel de mozaic caracterologic: escrocul, arivistul, parvenitul, impostorul, licheaua, nemilosul, descurcărețul, nulitatea, flecarul, netotul, credulul, „speriatul” etc. În momentul apariției acestor proze, a fost remarcată ca merituoasă atitudinea antilirică, sarcastică a autorului, care venea să se opună idilismului cotropitor al sămănătoriștilor. Dar bună parte din nenumăratele
CAZABAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286148_a_287477]
-
Dacă cei doi tineri se arată indiferenți în privința moștenirii, ruda lor Stănică Rațiu se manifestă agresiv, apelând la cele mai josnice mijloace, spre a pune mâna pe banii lui Giurgiuveanu. Speță de Dinu Păturică și Tănase Scatiu, el este tipul arivistului, care nu cunoaște nici un scrupul. În celălalt plan apar Felix, studentul medicinist, intelectual superior, îndrăgostit de fapt de o himeră, idealist și indecis, și Otilia, întruchipând misteriosul etern feminin, cu o psihologie indescifrabilă, oscilând între posibilitatea unui sentiment absolut și
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
Dan Croitoru Paul Eugen Banciu a scris românul arivistului în epoca post-decembristă. Este intitulat Remora (Jucătorul), Editura "Augusta", Timișoara, 1998, și are drept eroi o "doamna" din lumea bună interbelică, care a reușit să scape de represiunea comunistă și a ajuns, după Revoluție, miliardara, în postura de a controla
Romanul arivistului post-decembrist by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18137_a_19462]
-
prin tensiunea unei scene. Eroii romanului sunt străluciți luceferi ai viciilor care se ridică pe ruinele acelora care nu i-au lăsat să moară. Nicolae Filimon prezintă procesul istoric al formării burgheziei în România. Dinu Păturică reprezintă ciocoiul nou, tipul arivistului, care se îmbogățește prin mijloace necinstite, portretul acestuia fiind prezentat chiar pe prima pagină a romanului. Odată cu portretul fizic sunt prezentate și trăsăturile psihice, viclenia și ambiția. Ambiția sprijinită de o voință excepțională este trăsătura fundamentală a lui Păturică, ambiția
Ciocoii vechi și noi () [Corola-website/Science/302508_a_303837]
-
fost ulterior schimbat în "Enigma Otiliei". E un roman realist tipic, care își deschide acțiunea cu descrierea casei lui Moș Costache. Personajele sunt tipuri, cel mai pregnant este portretul lui Stănică Rațiu, înrudit cu Cațavencu și cu Dinu Păturică, un arivist tipic. Pe lângă cuplul Felix și Otilia, atrag atenția Pascalopol, dar și Aurica, Titi, Aglae și ceilalți membri ai familiei, care au fiecare câte o manie sau o ciudățenie. Episodul morții lui moș Costache Giurgiuveanu deși ar trebui să fie unul
Opera lui George Călinescu () [Corola-website/Science/309249_a_310578]
-
sociale. Puțini oameni am întâlnit, cari să deteste, în așa măsură, minciuna, sub orice formă. Tatăl a făcut pasul dela preoție la învățământ. Primele studii le-a făcut Corodeanu într-o atmosferă prielnică, fără acea caznă care pregătește terenul pentru ariviști și ambițioși: A fost fruntaș totdeauna, premiant niciodată. O temelie sigură a cursului inferior de liceu i-a dat putința să urce, an de an, treptele cursului superior de liceu, ca elev particular. Cu atât mai remarcabilă este stăpânirea limbii
Nicolae Corodeanu () [Corola-website/Science/309774_a_311103]
-
Titi. În același timp însă îl aruncă în ospiciu pe Simion fără remușcări, pentru a se elibera de povară, ca să-și trăiască viața. Avidă de avere, Aglae nu cunoaște limite morale și manifestările ei se dezlănțuie spasmodic și fără ezitare. Arivistul fără scrupul moral și escrocul locvace, Stănică este un avocat fără procese care își exercita debitul verbal în sânul familiei și în cercul prietenilor. Tema lui favorită este paternitatea, căsătoria, familia. Patosul discursului ocazional, instantaneu, este rezultatul unei experiente câștigate
Enigma Otiliei () [Corola-website/Science/325228_a_326557]
-
așteaptă. Acest film este al treilea realizat de Albert Lewin pentru George Sanders, după "The Moon and Sixpence" (1942) și "Portretul lui Dorian Gray" (1945). Este vorba incontestabil de unul dintre cele mai mari roluri ale sale, cel al unui arivist care profită de toți, mai ales de femei. Ca și în cele două filme sus-menționate, filmul este în alb-negru, dar apare o singură secvență în Tehnicolor, cea în care este prezentat tabloul "Ispita Sfântului Anton" al lui Max Ernst. După
Bel Ami (film din 1947) () [Corola-website/Science/325285_a_326614]
-
Aglae care se face stăpână pe casă și pe bunurile fratelui ei. Conștientă de faptul că ar putea fi un obstacol în viitoarea carieră a lui Felix, Otilia fuge la Paris cu Pascalopol, căsătorindu-se acolo. Devenit un om bogat, arivistul Stănică divorțează de Olimpia, se căsătorește cu Georgeta și intră în politică. Aurica rămâne însărcinată cu Weissmann. Filmul se încheie cu o secvență din timpul Primului Război Mondial, în care medicul militar Felix Sima îl întâlnește pe ofițerul Pascalopol, care fusese grav
Felix și Otilia () [Corola-website/Science/326267_a_327596]
-
complexul de inferioritate creat de originea sa umilă și de lipsa lui de cultură îl face să se comporte tiranic în relațiile cu soția și cu socrul său. Alte personaje secundare (Nichitachi, Bănică, Haim) completează imaginea unei societăți populate de ariviști lacomi și lipsiți de scrupule. Tănase Scatiu se remarcă prin vitalitatea rudimentară evidențiată în momentele de mânie, în dansul chindiei de la zaiafetul organizat cu ocazia primirii ministrului sau în gesturile exagerate de durere exhibate la înmormântarea Tincuței. Liniștit și lucid
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
în timp ce prezența Tincuței este una palidă, ea refugiindu-se într-o viață interioară în care stăruie amintirea iubirii din tinerețe pentru Mihai Comăneșteanu. Finalul violent al romanului este în concordanță cu caracterul personajului principal, stăpânul violent fiind sfâșiat de țărani. Arivistul Tănase Scatiu este un succesor „inferior sufletește” al lui Dinu Păturică, eroul romanului "Ciocoii vechi și noi" al lui Nicolae Filimon, anticipând demagogia sentimentală a lui Stănică Rațiu din "Enigma Otiliei". Criticul Pompiliu Constantinescu a formulat o opinie separată, afirmând
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
rămână unul steril, iar bolnavii reali trebuie să dispară. Literatura europeană din secolul al XIX-lea a prezentat decăderea aristocrației și ridicarea prin mijloace morale sau imorale a unei clase sociale noi. Scopul principal era dorința de a justifica pretențiile ariviștilor de a prelua rolul social și politic, precum și averile latifundiarilor, care erau înfățișați ca nevrednici de a-și îndeplini funcțiile deținute în perioada medievală. Parvenitismul a fost un fenomen social caracteristic ascensiunii burgheziei din România, el prelungindu-se o vreme
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
totul în picioare, afecții, legături sfinte, în vederea scopului suprem de a se îmbogăți și de a fi puternici. Adevăratul erou reprezentativ al societății noastre e, așadar, Tănase Scatiu”. (Eugen Lovinescu, "Cinquantenarul romanului românesc, Critice", vol. IV, Ed. „Ancora”, București, 1928.) Arivistul este reprezentat în acest roman de personajul Lică Trubadurul, înrudit cu aproape toată lumea, dar rămas sărac. Din acest motiv el este disprețuit de rudele sale bogate care se jenează cu el pentru că le reamintește prin simpla sa prezență de trecutul
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
Ridicarea pe scara socială a familiei Hallipa și a altor familii este evocată fugitiv. Dacă cea de-a doua generație a familiilor (reprezentată de personaje precum Lenora, dr. Walter, George Drăgănescu sau Ada Razu) mai menține unele instincte umile tipice arivistului, cea de-a treia generație reprezentată de surorile Elena și Coca-Aimée s-a integrat în înalta societate și nu mai are nevoie să muncească, familia având deja un renume burghez și o avere consolidată. Romanul analizează trei cazuri de conștiință
Drumul ascuns () [Corola-website/Science/334469_a_335798]
-
al lui Iancu Urmatecu și declinul social al baronilor Barbu. Continuator al unor personaje precum Dinu Păturică, Tănase Scatiu, Lică Trubadurul, Gore Pirgu, Tănase Vasilescu-Lumânăraru sau Stănică Rațiu, arhivarul Iancu Urmatecu este un tip caracteristic de parvenit, reprezentându-l pe arivistul modern care se îmbogățește pe urma vechii boierimi scăpătate, al cărei loc îl preia în prim-planul vieții publice. El este „un arivist de nuanță specific bucureșteană, tipul mahalagiului înstărit” care se îmbogățește în scurtă vreme, își face relații și
Sfârșit de veac în București () [Corola-website/Science/333896_a_335225]