470 matches
-
Acasa > Poezie > Pamflet > ARMIA ROMÂNĂ Autor: Constantin Enescu Publicat în: Ediția nr. 1243 din 27 mai 2014 Toate Articolele Autorului Armia Română Armata pasăre măiastră De veghe stă la poarta țării, Dar a rămas ca o fereastră Larg deschisă desrtămării. De veghe stă la poarta țării Cu praștia și buzduganul, Să-și apere connducătorii, Să nu li se fure ciolanul! Cu
ARMIA ROMÂNĂ de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350567_a_351896]
-
țara din ispită... O ceată de oșteni plătită Cu tehnică de mult apusă Păzesc cazarma părăsită Si de rugină descompusă... Cu tehnica de mult apusă Noi am rămas cu vitejia, Cu o armată descompusă Că NATO apără România! Referință Bibliografică: Armia Română / Constantin Enescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1243, Anul IV, 27 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Constantin Enescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
ARMIA ROMÂNĂ de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350567_a_351896]
-
de faptul că dușmanii se află deja la fruntarii, atât la est, cea ce include și litoralul însorit al scumpei noastre patrii, dar și la vest unde hoardele însetate de sânge românesc latră de sute de ani. Iar glorioasa noastră armie, este, așa cum am văzut și la ultima defilare, pregătită, bine echipată și dotată cu armament modern, deci capabilă și chiar dornică să intre în luptă. În consecință, pe timpul conflictelor, Domnia Voastră veți inspecta fronturile folosindu-vă, eficient ca întotdeauna, de coloana
SCRISOARE DESCHISĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370623_a_371952]
-
pierdut de Afrodita autohtonă.» (p. 63), în vreme ce «și așa poate vorbi deșertul», reverberând în timpane «vocea unui curcubeu mahmur» (p. 70), până «vitraliul în viu se sparge» și «revolut nisipul rage / pe crinolina din catarge» (p. 72), până «ne scuipă armii de parfum / și-nfloare ghilotina vastă / în cutremurul lui cum, / cu neanturi ca nevastă» (p. 73), până ce, dintr-o emisferă planetară, până-n cealaltă planetară emisferă, s-aude «ombilicalul ordin» al ens-ului «venind tiptil din altă eră», cu «capul de statuie ca
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
și jertfe de indurate. DECEBAL Mireasă a Daciei, fata mea, Cu celelalte preotese te vei ruga. Degrabă pregătiți oastea cea mare, cu noi e marele zeu! Alături de voi merg și eu. După ce vom zădărnicii lovitura dușmană, Urmărim până peste Istru armia romană. La Roma voi să ajung, să-i nimicesc Templele romane, iar din pietrele lor să zidesc Un uriaș altar să fac Pentru zeul protector al neamului dac. Va urma! Referință Bibliografică: Florile Sarmisegetusei, dramă istorică în versuri, Tabloul 4
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, TABLOUL 4 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357390_a_358719]
-
Artiștilor Plastici din România - Filiala Timișoara. Expoziții personale: 1986, 1988 :- Centrul de Artă și Arhitectură ,,Bastion - Theresia”, Timișoara; 1996 :- Galeria ,,Buzunar”, Timișoara; 1998 :- Banca Turco-Română, Timișoara; 1999 :- Casa ,,Adam Muller Guttenbrunn”, Timișoara; 2000 :- Galeria ,,Orchideea”, Timișoara; 2005, 2006 :- Galeria ,,Pro Armia”, Timișoara; 2010, 2013 :- Galeria ,,Helios”, Timișoara; 2011 :- Consiliul Județean Timiș; 2011 :- Galeria ,,ProArte” Lugoj. Expoziții de grup: 2007 :- ,,Mraconia-Dubova” , Galeria ,,Helios”, Timișoara; 2008 :- ,,Mraconia-Dubova”, Muzeul de Artă, Timișoara; 2008, 2009, 2010, 2011, 2012 :- Salonul Artelor Vizuale al U.A.P. Timișoara
PORTRET DE ARTIST de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 964 din 21 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/358519_a_359848]
-
au năvălit! II-lea FRUNTAȘ DE OASTE Împăratul lor e în frunte, l-am zărit, Pe un cal alb, ca și dânsul împlatoșat, E îmbrăcat în aur blestematul de împărat! III-lea FRUNTAȘ DE OASTE Lupta aprigă e încinsă, Între armia romană și oastea dacă învinsă. Și femeile cetății sunt dârze luptătoare, De viteji născătoare. Ca zăgazul ce nu lasă șuvoiul mare Ai noștri cu trupul lor făcut-au zid la poarta de intrare. O clipă șirul luptătorilor dușmani a fost
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 3. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358961_a_360290]
-
se vede capul de pod ce duce la Drubetis. În stânga și colțul din fundalul scenei se pierde în perspective albastră Danubiul. Dincolo de marele fluviu se văd munții stâncoși ai Daciei.Mai în față, șes întins acoperit cu corturi care adăpostesc armia romană. În fața cortului împărătesc traian stă de vorbă cu Licinius, Longinus și alte căpetenii ale castei.). Scena 1. TRAIAN După cum vezi Licinius, podul îl trecem cu mare fală, Dar ... am în suflet o îndoială Pe care mi-ai alungato acum
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
vestitele comori. Să mergem oșteni, birunța ne așteaptă! Fala romană e plămădită din faptă, Din străbuna vitejie, ... din a noastră mândrie. Cu încredere să pășim pe podul lui Traian Spre ținta deplină din acest an! Licinius vei merge în frunte! Armia romană e un munte! ( Oastea începe să treacă, înșiruindu-se pe pod. ). TABLOUL VI ( Înăuntru templului sacru din Sarmisegetusa. Pereții sunt împodobiți cu ramuri înverzite. Deoparte și de alta stau strajurile-lupii de armă. În față e o perdea mare albastră
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
de-ntuneric chicoteai înfundat în amiază vernal a din când în când te mai acompania scâr ț âitul u s îi stricate a liftului oprit de decenii la subsol s tiu doar c a dintr-odat a m-au înconjurat toate armiile iernii un corb mi-a adus ap a în plisc s a - ț i sorb uitarea s i l-am strivit înciudat de tâmpl a dar tu plecase s i de mai bine de un mileniu atunci demult deodat a
SFÂŞIAT ÎNTRE DOUĂ CERURI de SORIN OLARIU în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359422_a_360751]
-
în Alcala de Henares și se numea Cervantes Miguel În Anno Domini, o mie cinci sute patru zeci și șapte. Peregrinase mult prin lume, și luase și pe-un frate-al său cu el Și la Lepanto se luptase, în armia creștină, și de curaj erau a sale fapte Rănit fusese, la mână și la piept, de-ale păgânilor săgeți, în încleștare Apoi peregrinase prin Italia până la Napoli și-apoi spre Spania se duse La bordul unei nave, cu Rodrigo, erau
MIGUEL DE CERVANTES Y SAAVEDRA. DIN PEREGRINĂRILE PĂRINTELUI LITERAR AL VESTITULUI HIDALGO DON QUIJOTE DE LA MANCHA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359543_a_360872]
-
sosească. Un murmur lung de-arame venea dinspre oraș, Din Sărindar, din Bucur, Sânt Gheorghe, Bărăție, Trei sute de biserici, de clopote sălaș, Stârnesc pe mic și mare la sărbători să vie. Și s-a pornit alaiul prin coridor de flori, Armia steagu-și poartă sub Arcul triumfal, Victoria i-a noastră, comoară-ntre comori, Se-ntoarce libertatea acasă, pentru bal. *** Ciclul "Povești din veac" Referință Bibliografică: Se-ntoarce libertatea acasă, pentru bal / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1434
SE-NTOARCE LIBERTATEA ACASĂ, PENTRU BAL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360416_a_361745]
-
de hip-hop iar tu femeie cu sâni de-ntuneric chicoteai înfundat în amiaza vernală din când în când te mai acompania scârțâitul ușii stricate a liftului oprit de decenii la subsol știu doar că dintr-odată m-au înconjurat toate armiile iernii un corb mi-a adus apă în plisc să-ți sorb uitarea și l-am strivit înciudat de tâmplă dar tu plecaseși de mai bine de un mileniu atunci demult deodată cu iarna doar eu mai veneam uneori ... Citește
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359772_a_361101]
-
de la Edward (Jake Gyllenhaal), fostul ei soț. Este noul lui român. Un roman brutal și nihilist, care readuce în viață bogatei patroane de galerie de artă un trecut îngropat, dar nu și uitat. Cum nici actualul mariaj cu bancherul Walker (Armie Hammer) nu merge chiar excelent, Susan se refugiază în românul fostului soț, incapabilă să nu întrevadă în carte o amenințare voalata și o reformulare în literatura a unor lucruri din trecutul ei. Lucruri discutabile, lucruri teribile, pe care numai un
Program cinema filmul Animale Nocturne [Corola-blog/BlogPost/100758_a_102050]
-
singur cuvânt, un amalgam de sentimente, de fapt: dragoste nețărmurită, durere și neputință, compasiune pentru ,,Țara asta cea de-sine-stătătoare.’’ Cu vocea sugrumată de emoție am acompaniat-o pe Simona: ,, Spune cum că țara asta Cea de-sine-stătătoare N-a cerut niciunei armii Să o calce in picioare. Că neatărnarea țării E sfințită prin tratate Și că cei ce au pus pecetea Vodă Mircea e și Vlad e.’’ Recitam amândouă cu aceeași emoție, sincronizate de parcă eram după lungi și grele repetiții în vederea unui
TĂLMĂCEŞTE, DRAGOMANE! de SAVETA VĂRĂREANU în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/342996_a_344325]
-
vechile cărți ale pământului, Se citește din neam în neam, De o aspră-mpărăție, Care stăpânea toată omeneasca suflare, Ținând-o-n grelele geruri ale vremii. Marsyas Silen, văzând suferințele muritorilor, Se pornește mânios, mâhnit și înverșunat, Cu o mică armie de titani, Mazilind domnia Reginei Zăpezii, Ce-și adună-n grabă oștirea haină Și-nvinge meschina rebelie și tulburătoare. Regatul Ghețurilor, își mărește furia groaznică, Distrugând orice urmă de speranță, Care sălășuia-n inimile băștinașilor, Lăsându-i în negura deznădejdii. În
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
Publicat în: Ediția nr. 2329 din 17 mai 2017 Toate Articolele Autorului E-n mine o luptă cumplită, iubire de care tu nu știi... Și nici nu aș vrea... O luptă în care tot cad, în neștire oștenii speranței din armia mea. Au fost câtă frunză... Puțini au rămas... Au fost câtă iarbă dar nu mai au glas... S-au stins rând pe rând, doborâți de nimicuri mai grele ca plumbul... Din nou mozaicuri de umbră se țes și în gând
ȘI AZI de AURA POPA în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380580_a_381909]
-
Ediția nr. 2270 din 19 martie 2017 Toate Articolele Autorului Un român către popor Când imperii fără scrupul vor ca țara să-ți dezbine Tu născut cu veșnicia ca o nație martiră Scoate sabia din teacă și-amintește-ți de Rovine Unde armii otomane în Neajlov se-mpotmoliră Când popoare imbecile vor ca aurul să-ți fure Pune mâna pe secure și la mir le dă române Ești popor născut din glie, ești stăpânul ei de jure Tu să-ți ocrotești avutul de
UN ROMAN CATRE POPOR de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373443_a_374772]
-
a unui Băsescu din ce în ce mai jigărit și cu chelia fleșcăită de lapoviță așteptând cu un aer plictisit terminarea defilării precum și a câtorva farfurii de unică folosință cu un polonic de fasole și un cârnat donate de umbra celei care a fost Armia Română. Singurele locuri unde Tricolorul a fost arborat așa cum scrie Legea, adică pe toate imobilele publice, au fost cele din Județele Covasna, Harghita și Mureș dar asta numai ca pretext suficient pentru a putea agăța alături de Steagul României și câte
A TRECUT ŞI ZIUA ROMÂNIEI... (SCRISOARE ADRESATĂ UNUI PRIETEN DE LA ANTIPOZI) de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371894_a_373223]
-
Acasa > Strofe > Timp > ÎNTREBAREA Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 458 din 02 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului semnele s-au fost s-au supus sunetelor lungi de goarnă armiei care răstoarnă zarea zilei spre apus suferința care cade peste capete și umeri din letopiseț și numeri pașii noaptea din șarade nimic nou și totuși este neștiut într-un tablou întrebarea, un halou amintind de-o poveste... și acestea toate
ÎNTREBAREA de ION UNTARU în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346317_a_347646]
-
Pe când armata noastră murea de foame și ger în câmpiile Bulgariei, pe când stoluri de corbi roteau deasupra ei, lăsîndu-se pe pământ spre a mușca din carne omenească, liberalii noștri beau șampanie cu mironosițele de la caffe chantant pentru gloria și reușita armiei române. Cine să plătească cheltuiala? Patria, se înțelege. Pe când Basarabia se rupea de la sânul țării și oamenii cu lacrimi amare își luau "rămas bun" de la patria lor străveche pentru a nu mai auzi graiul strămoșilor lor și pentru a veșteji
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și prin altele, așa ca din întîmplare, se mai adaogă apoi și inconveniente ce nu le putem îndestul regreta. Ca să enumerăm numai din cele mai proaspete, cităm votarea celor 3 1/2 milioane pentru cumpărarea unor materialuri rămase pe urmele armiilor rusești. În aceeași zi s-au cerut votarea, în aceeași zi s-au trimis în secțiuni, s-au ales delegații, s-au designat raportorul, s-au făcut raportul și s-au votat acele milioane. Tot așa s-au petrecut cu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
înmulți exemplele acestea. Dar atunci lupta pentru putere, care e conditio sine qua non a regimului parlamentar, se reduce la o luptă între oarecari personalități cari au monopolul și specialitatea de-a și-o disputa. Împrejurul acestora se grupează o armie întreagă de malcontenți, de căutători de posturi, oameni fără convingeri, postulanți de toate soiurile, făcători de treburi. Când un guvern a fost mult timp la putere și când n-a știut să transige cu dibăcie c-o infinitate {EminescuOpXI 116
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
oameni, ceea ce amândouă Țările abia ar putea ridica astăzi. Cu toate acestea populația Țării Românești nu era mai mare de două milioane. Ei bine, în acel timp Imperiul germanic întreg n-ar fi putut ridica o oaste mai numeroasă; abia marea armie a Spaniei era egală prin număr. De aci înainte șirul e cu totul întrerupt. Domnia străină a început cu desființarea treptată a oștirii, în urmă a venit despoiarea tuturor claselor societății, scăderea repede a populației, care în secolul trecut nu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ei hoardele altaice, pînă să-i îmbrace cu haine croite în taiga slugile de-aici ale rușilor, aproape am uitat ce vestoane, ce chipie, ce mantale purtau tații și bunicii noștri, atît de multă vreme netrebnică a trecut și peste armia română. Imediat după '89 au apărut semnele schimbării, dar dacă vedem imagini din trecut ale oștirii noastre e greu să distingem unde se află continuitatea croielii. Mai mult: cînd pică iarna, trupeții (dar și ofițerii) poartă niște căciuli care ne
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]