13,806 matches
-
teleologie narativă urmărind configurarea unei atmosfere prezente în tot ceea ce se petrece - iată alte particularități ale retoricii romanului. Scarabeul sacru, 1970, este un roman reflexiv, eseistic, experimentalist, sofisticat și aproape criptic. El își asumă, de aceea, și traseele descifrării, în armonie și adecvare cu structura narativă fundamentată pe oblicvitate și amfibologie. Pleacă de la condiția umană figurată de scarabeu, cunoscut, în ordine simbolică, drept zeu solar cu geneză nocturnă, telurică, degradată, dar figurând perenitatea, abilitatea, perfecțiunea, identitatea autonomă, asigurând circularitatea vieții, traversând
Proza lui Aurel Dragoș Munteanu by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/9724_a_11049]
-
cuvintele vin de la sine, se pare că, dacă nu ar fi gura poetului, s-ar rosti singure. Practică o poezie aparent de modă veche, rimată, cadențată, rînduită într-un cadru prestabilit, și totuși face altceva decît poezie tradițională. Dacă respingerea armoniei formelor, plasticității, muzicalității, a oricărei sintaxe este regula scrisului postmodern, atunci Cioclea, considerat poet postmodern, dezavuează postmodernismul. Se confirmă, astfel, a cîta oară!? regula că, în artă, moda, preceptele, clasificările nu înseamnă nimic - doar dăruirea și, în baza ei, lucrul
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
cuvinte alese și perioade cizelate cu artă. Dar cărțile lor sunt copie a sufletelor lor. Și ce suflete mari și calde! Toate scrierile lor sunt acte și servesc la edificare. Acolo nimic nu se conformează vanității stilului, căutării limbajului elevat, armoniei frazelor cizelate”3. Starea spre care aspiră Părinții filocalici este aproape de viața îngerilor. Și această asemănare dă un sens particular ascezei din ajunuri, din posturi, în castitate: în viața îngerească nu dormi, nici nu mănânci, ești neîntinat. Ea spune de
Cunoaşterea lui Dumnezeu la Părinţii filocalici. In: Învăţătura filocalică despre Întruparea Domnului Hristos by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/146_a_135]
-
de formare, dar În aceeași măsură și de Îndatorare față de muncă uluitoare a inegalabilului iubitor de valori cultural-literare autentice. Deschiderea Domniei Sale spre scrierile mele avea cred și o motivare interioară: sesizase În timp semnificația lor moralizatoare, uneori profund bisericească, În armonie cu căutările sale. Era un om religios, asadar? Cu siguranță că era și cerceta tot timpul muncă să și pe a celor cu care lucra, fiindcă simțea privirea Celui ce-l hărăzise. Știam că adesea se retrăgea la mănăstiri pentru
Artur Silvestri s-a reîntors Acasă. In: Editura Destine Literare by Daniela Gifu () [Corola-journal/Science/76_a_310]
-
dirijor la Teatrul din Kecskemét, localitatea sa natală. La Lugoj, a fost maestrul și mentorul unei pleiade de viitori eminenți muzicieni: Traian Grozăvescu (I. Willer avea un talent deosebit în a cultiva vocile, în spiritul belcantoului), Zeno Vancea (lecții de armonie și contrapunct), Filaret Barbu (ore de vioară), Lelia Popovici (care, ulterior, va absolvi Conservatorul din Viena, devenind profesoară de canto la Conservatorul de Muzică și Artă Dramatică din Cluj), Olga Costin (sora lui Zeno Vancea, soția lui Maximilian Costin - fost
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
Eminescu, prezintă În poezia "Înviere" viziunea cosmică a nespusei bucurii pascale. "Un clopot lung de glasuri vuii de bucurie/ Colo-n altar se uită și preoți și popor/ Cum din mormânt răsare Christos biruitor/ Iar inimile toate s-unesc În armonie/ Cântări și laude-nălțăm/ Noi, Ție, Unuia,/ Primindu-L cu psalmi și ramuri/ Plecați-vă neamuri, cântând Aleluia./ Christos a Înviat din morți/ Cu cetele sfinte/ Cu moartea spre moarte călcând-o/ Lumina ducând-o/ Celor din morminte" George Cosbuc
Învierea Domnului în poezia românească clasică. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]
-
Enescu asigură instrumentelor soliste o sferă de circulație mai extinsă, defalcată în registre căutate minuțios, optime din punct de vedere timbral. Materia sonoră pe care o inventează mai întâi, o încarcă apoi cu substanțe melodice și contextuale, de unde reiese importanța armoniei polifonizate și modul de răsfirare a particulelor contrapunctice. Temperamental, Enescu se supune comandamentului genului cameral, în maniera de supunere a unui suveran. Exemplificăm acest lucru prin prima parte a unui Cvartet de coarde în do major, semnată de compozitor în
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
formelor îi conferă relief unui ciclu unitar bogată în evenimente și situații contrastante organizarea întregului pe temeiul conceptului monotematic părțile mediane îi oferă calitatea de partitură de referință (Scherzo) care impune prin frazele lui asimetrice, prin valorile sale de ordinul armoniei cromatice, precum și de ordinul poliritmiilor marcate. Cei care cântă cvartetul o fac cu plăcere, iar amintirea interpretului poartă mereu un prinos de recunoștință muzicianului Jora. Sintetizând însușirile înnoitoare proprii Cvartetului op.9, se poate considera că această creație a făcut
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
în plan secund și invers. În consecință, ele nu intră în concurență, ci își etalează succesiv abilitățile interpretative. Vocile evoluează preponderent izoritmic, împărțind unitatea metrică (pătrimea) în diviziuni normale și excepționale, cu maximum de patru valori pe timp. Se observă armoniile de cvarte ca mijloc de structurare a planului armonic și ideea de paralelism prezentă în partitura Axionului. Ascensiunea vocilor este în totală concordanță cu ideea de evoluție spre înalt, congruentă cu însuși mesajul piesei. Acesta pare a fi realizat printr-
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
măs. 179) pe sunetul sol este expansionat prin adăugarea treptată a altor sunete precum fa (măs. 181), re (măs. 183), sib (măs. 184). Structurile acordice astfel rezultate se subscriu sferei tonalului, fără însă ca acesta să fie clar prefigurat. Incidența armoniilor tonale continuă, culminând cu un acord de fa# minor spre sfârșitul compoziției. Dacă scriitura polifonică, oblic-verticală se menține în partitura corului, știma clarinetului este și ea una constantă. O melodie cromatizată ce include microtonii de factură melismatică și un profil
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
rațiuni practice, legate de necesitatea firească de repaos a cântăreților, solicitați de dimensiunile din ce în ce mai extinse ale textelor poetice. A fost de asemenea luat în considerație echilibrul ce trebuia păstrat între părțile vocale și cele instrumentale, dintr-o nevoie firească de armonie. Interludiile instrumentale au început să fie repetate succesiv, ajungându-se să se execute mai multe piese instrumentale una după alta. Muzica instrumentală își pierde treptat rolul de simplu interludiu, căpătând un statut independent și echilibrat în cadrul noubei. Actualmente, în Maroc
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
cuprinși În plasa lui. L ipsa abilității personajelor de a se desprinde de forța neobișnuită a gravitației Bucureștiului din epoca ante și postrevoluționară se traduce, În primul rând, prin incapacitatea lor de a se retrage În sine și a căuta armonia sufletească ce le va fi pentru totdeauna interzisă. Ele sunt damnate să devină spectrele existenței cenușii pe care o duc Între ulițele desfundate de la periferia capitalei (pe care, comparând-o cu celelalte orașe europene, sunt nevoiți s-o așeze printre
ALECART, nr. 11 by trepIulia Mădălina Ştreangă () [Corola-journal/Science/91729_a_92869]
-
înălțimea, la importanța, la întinderea unui domeniu de știință, artă și filosofie, egal cu acel al poeziei și al muzicii, și acesta-i faptul epocal al timpului nostru în istoria culturii romînești. Desigur, Maestrul Gh. Popescu-Județ e înzestrat cu harul armoniei, în înțelesul antic al cuvîntului. Această tărie magnetică, a armoniei, îl îndrumează în tot parcursul întreprinderii lui de explorare a științei, artei și filozofiei jocului romînesc. Elemente, construcții, expresii, apar și se desfășoară, treptat și gradat, dinaintea ochilor și minții
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
și filosofie, egal cu acel al poeziei și al muzicii, și acesta-i faptul epocal al timpului nostru în istoria culturii romînești. Desigur, Maestrul Gh. Popescu-Județ e înzestrat cu harul armoniei, în înțelesul antic al cuvîntului. Această tărie magnetică, a armoniei, îl îndrumează în tot parcursul întreprinderii lui de explorare a științei, artei și filozofiei jocului romînesc. Elemente, construcții, expresii, apar și se desfășoară, treptat și gradat, dinaintea ochilor și minții noastre, ca sub bagheta magică a unui vrăjitor extracosmic și
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
metrica poeticii grecești: în septenari și octonari ca în poetica latină”. N-ar fi poate inutil ca, de la cele de mai sus, să alergăm cu gîndul la întrebarea: Cce deducții din domeniul istoric, s-ar putea trage din ele? Această armonie ritmică a jocului, am luato oare dela Grecii vechi? prin cine? sau cum? Faptul n-ar fi unic. Se poate fără un prea mare risc presupune că celebrul Philippe de Vitry, în tratatul său muzical cunoscut sub numele de Ars
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
accentului tonic. Prin preponderența, asupra acestuia, a accentului expresiv. Prin uzul, bine cugetat, al sincopei. Printrun neînfrînt spirit de contopire ori subdivizare a valorilor. Însă - de o sută de ori nota bene! - în totdeauna sub protecția unui minunat simț al armoniei, liber în formă și academic numai doar în fond, care, din nesimetrie și asimetrie aparent neviabilă, creiază cea mai plină de frumusețe și viață hipersimetrie! Ca o admirabilă demonstrare a celor expuse imediat mai sus, recomand studiul bine scrutător al
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
a Ministerului Instrucțiunii și ca violonist la Opera Română (1914/1916), ca violonist în orchestra simfonică dela Iași, condusă de George Enescu (1916 - 1918) fiind în acelaș timp mobilizat la Cenzura Militară, ca suplinitoral defunctului Alf. Castaldi la catedra de Armonie, Contrapunct, Fugă și Compoziție dela Conservatorul din București - în decursul căror cinci ani am compus: Opera Traian și Dochia (cu text și muzică de acelaș), opera Agamemnon (id.), Concert p. vioară și orchestră, 11 suite p. vioară solo, 12 valsuri
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
excepționale nu poate fi exagerată. Cu cea mai distinsă considerație. Dimitrie Cuclin Str. Pitar Moș 27 București Se certifică de noi că dl. DIMITRIE CUCLIN, profesor la Conservatorul Regal de Muzică și Artă Dramatică din București, a suplinit catedra de Armonie și Compoziție dela 1 Noembrie 1918 - 1 Noembrie 1919, și catedra de Istoria Muzicii dela Noembrie 1919, pînă la 31 Decembrie 1922, în felul următor: Catedra de Armonie și Compoziție: dela 1 Noembrie 1918 la 1 Iunie 1919, cu salariul
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
Regal de Muzică și Artă Dramatică din București, a suplinit catedra de Armonie și Compoziție dela 1 Noembrie 1918 - 1 Noembrie 1919, și catedra de Istoria Muzicii dela Noembrie 1919, pînă la 31 Decembrie 1922, în felul următor: Catedra de Armonie și Compoziție: dela 1 Noembrie 1918 la 1 Iunie 1919, cu salariul de lei 420, reținîndu-i-se 10% pentru Cassa Generală de Pensiuni; Dela 1 Iunie 1919 - 1 Noembrie 1919, cu salariul de lei 320, reținîndu-i-se 10% pentru Cassa Generală de
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
o lasă, cronotopic, volumul lui Ștefan Agopian, Fric. Apărută În 2003 la Editura Polirom, cartea aduce În fața cititorului experiențe marcante, retrăite În sinestezii. Coperta, Într-un contrast evidențiat cu fondul textual, modelează În linii subțiri profilul uman, Într-o ezoterică armonie cu lumea animală. Profilându-se ca o structură ermetică pe jumătatea neagră a fundalului, titlul dezvăluie numele mistic al personajului principal, prezență ce va domina Întregul parcurs al poveștii. Atmosfera exotică În care sunt antrenate personajele se resimte În sfera
ALECART, nr. 11 by Clara Cășuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92868]
-
primirea lui, și slava dumnezeirii se face slava trupului<footnote Sf. Grigorie Palama, Tomul aghioritic, în Filocalia..., vol. VII, p. 415. footnote>. Lumina divină, deși nu are formă materială, nu e ceva difuz, dezorganizat, ci se simte în ea o armonie superioară, o plenitudine de bunătăți și, ca atare, e frumoasă, e chiar frumusețea de model a oricărei frumuseți văzute<footnote Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă, nr. 10, în Filocalia..., vol. VII, p. 415. footnote>. Această vedere a luminii, Sfântul Grigorie
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
comunitate la alta prin contagiune. Bisericile cele mai Însemnate, mai cu seamă acelea Întemeiate de apostoli, exercitau o influență asupra comunităților non apostolice și asupra acelora aflate În propriul areal geografic. D) Koinonia Care erau mijloacele pentru păstrarea unității și armoniei Între biserici, recunoscându-se totodată numeroasele deosebiri legitime? Creștinii primelor trei veacuri aveau simțul unității și pluralității comunităților. O singură biserică pelegrină Într-o cetate anume, potrivit limbajului paulin și al lui Ignațiu de Antiohia. La Smirna Policarp se roagă
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
Petru și Paul (cap. 4) pun În evidență primatul acesteia În ceea ce privește credința și iubirea. El pomenește deopotrivă de obiceiul de a se scrie epistole de la Roma: „Voi ați Învățat” (3,1). Irineu de Lyon afirmă necesitatea de a fi Întru armonie cu Învățătura bisericii romane; Tertulian (De praescrp. 32 e 36: „Dacă ajungi În Italia, acolo afla-vei Roma de unde ne vine și nouă autoritatea”) și Origene (Eusebiu, Ist. Bis. 6,14,10) spun indirect același lucru. Faptul că până și
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
ne micșorează eficacitatea în săvârșirea faptelor bune, ne stânjenește rugăciunile, ne lipsește de toate plățile lucrurilor bune ce am făcut mai înainte de păcat, blochează drumul spre desăvârșire și atrage pedeapsa lui Dumnezeu. Păcatul întunecă chipul lui Dumnezeu în om, distruge armonia omului cu el însuși și cu Dumnezeu, cu semenii și cu natura; trupul nu se va mai supune sufletului, ceea ce înseamnă că înclină spre stricăciune. Sfântul Ioan Gură de Aur face o caracterizare păcatului, prezentându-l în toată hidoșenia lui
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
un instrument(ist) sau un grup, procedeu ce ține de dramatizarea muzicală. Acestui mod de prezentare i se poate sau nu adăuga un acompaniament, particularizând metaforic (pe plan interpretativ-artistic) rolul unui cadru de rezonanță, mai cu seamă pe coordonatele de armonie și pulsație (în raport cu melodia și ritmul cântecului). Ca atare, aspectele de solist și grup solistic nu se definesc în raport cu cel de acompaniament (decât la nivelul imaginii scenografice, ca poziție), ci cu modul cantitativ al unui demers de orchestrație. Dar, întrucât
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]