736 matches
-
solicitant beneficiază de dreptul de a depune o cerere internațională, cu condiția să îndeplinească, în privința respectivei părți contractante, cel puțin una dintre condițiile enunțate la art. 3; în cazul în care solicitantul are posibilitatea, în baza art. 3, să își aroge dreptul de a depune o cerere internațională din partea mai multor părți contractante, se înțelege prin parte contractanta a solicitantului aceea care, printre aceste părți contractante, este indicată ca atare în cererea internațională; (xv) teritoriul unei părți contractante - în cazul în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/133048_a_134377]
-
a optat pentru o cu totul altă rezolvare juridică, limitându-și rolul la acela de inițiator al unui proiect de lege, procedeu ale cărui carențe au fost evidențiate. Dincolo și mai presus de cele deja arătate, Curtea consideră că Parlamentul, arogându-și competența de legiferare, în condițiile, domeniul și cu finalitatea urmărite, a încălcat principiul separației și echilibrului puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție, viciu care afectează legea în ansamblu". În speța supusă analizei Curții în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/253730_a_255059]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 9 aprilie 2010, statuând că acest act normativ este constituțional. Astfel, Curtea a constatat că nu se poate reține existența niciunei discriminări între debitori, în sensul că statul ca debitor și-ar aroga mai multe drepturi decât debitorii persoane de drept privat în ceea ce privește executarea hotărârilor judecătorești. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că o deosebire de tratament juridic este discriminatorie atunci când nu este justificată în mod obiectiv și rezonabil, aceasta însemnând că
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223453_a_224782]
-
se aplică pentru viitor, neexistând în acest sens nicio urmă de îndoială. 3. Referitor la pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 16 din Constituție, nu se poate reține existența niciunei discriminări între debitori, în sensul că statul ca debitor și-ar aroga mai multe drepturi decât debitorii persoane de drept privat în ceea ce privește executarea hotărârilor judecătorești. În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că o deosebire de tratament juridic este discriminatorie atunci când nu este justificată în mod obiectiv și rezonabil
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234574_a_235903]
-
de a a-și prioritiza obligațiile interne/internaționale, Curtea constată că în discuție sunt chestiuni referitoare la caracterul suficient al resurselor bugetare care urmează a fi previzionate pentru anul 2017, aspect pe care Curtea nu îl poate antama, neputându-și aroga competența de a stabili dacă există sau nu astfel de resurse. 52. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. a) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 11 alin. (1) lit. A.a), al art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280151_a_281480]
-
art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și art. 1 din Primul Protocol adițional la această Convenție. Prevederile menționate creează o inegalitate în fața legii între debitori, în sensul că statul ca debitor își arogă mai multe drepturi decât debitorii de drept privat în ceea ce privește regimul executării silite a titlurilor executorii. O bogată jurisprudență a Curții Europene a Drepturilor Omului (Hotărârea din 7 mai 2002, pronunțată în Cauza Burdov împotriva Rusiei, Hotărârea din 6 iulie 2004
EUR-Lex () [Corola-website/Law/244303_a_245632]
-
a subliniat importanța asigurării accesibilității și previzibilității legii, inclusiv sub aspectul stabilității acesteia. În cazul de față însă modificarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului generează o incertitudine juridică ce decurge din libertatea pe care și-a arogat-o legiuitorul de a stabili în mod arbitrar (fără a ține cont de vreun articol din Constituție sau de vreun principiu general al dreptului) un anumit nivel al cvorumului de valabilitate al referendumului (respectiv 30%) care poate fi oricând modificat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/253035_a_254364]
-
și nicio persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu." Or, prin raportare la totalitatea corpului electoral compus din cetățenii cu drept de vot, cifra de 30% de participanți la referendum constituie un grup pe care legiuitorul ordinar și-a arogat libertatea de a-l considera o "majoritate" suficient de legitimă sub aspect numeric încât să valideze un referendum. Această situație absurdă la nivel juridic cade sub incidența art. 2 alin. (2) din Constituție, care interzice ca acest grup de minimum
EUR-Lex () [Corola-website/Law/253035_a_254364]
-
politică dificilă în cazul în care proiectul este adoptat cu o majoritate simplă, inferioară însă cvorumului (pragului) necesar." În ceea ce privește susținerile privind încălcarea art. 1 alin. (3) și (5), se apreciază că acestea sunt neîntemeiate, întrucât "libertatea pe care și-a arogat-o legiuitorul de a stabili în mod arbitrar un anumit nivel al cvorumului de valabilitate al referendumului", la care se referă autorii sesizării, este de fapt expresia prevederilor constituționale ale art. 61 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora Parlamentul este
EUR-Lex () [Corola-website/Law/253035_a_254364]
-
democrații constituționale. 5. În ceea ce privește criticile privind impredictibilitatea și neclaritatea dispozițiilor ce fac obiectul sesizării, în opinia autorilor sesizării, modificarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului generează o incertitudine juridică ce decurge din libertatea pe care și-a arogat-o legiuitorul de a stabili în mod arbitrar (fără a ține cont de vreun articol din Constituție sau de vreun principiu general al dreptului) un anumit nivel al cvorumului de valabilitate al referendumului (respectiv 30%) care poate fi oricând modificat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/253035_a_254364]
-
a optat pentru o cu totul altă rezolvare juridică, limitându-și rolul la acela de inițiator al unui proiect de lege, procedeu ale cărui carențe au fost evidențiate. Dincolo și mai presus de cele deja arătate, Curtea consideră că Parlamentul, arogându-și competența de legiferare, în condițiile, domeniul și cu finalitatea urmărite, a încălcat principiul separației și echilibrului puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție, viciu care afectează legea în ansamblu". Mai mult decât atât, competența Guvernului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257361_a_258690]
-
a optat pentru o cu totul altă rezolvare juridică, limitându-și rolul la acela de inițiator al unui proiect de lege, procedeu ale cărui carențe au fost evidențiate. Dincolo și mai presus de cele deja arătate, Curtea consideră că Parlamentul, arogându-și competența de legiferare, în condițiile, domeniul și cu finalitatea urmărite, a încălcat principiul separației și echilibrului puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție, viciu care afectează legea în ansamblu." - Decizia nr. 970 din 31 octombrie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257361_a_258690]
-
de înțelegere încheiat între satul român și The Rompetrol Group N.V., semnat la București la 15 februarie 2013, autoritatea legiuitoare a încălcat prevederile constituționale ale art. 1 alin. (4) care consacră principiul separației și echilibrului puterilor în stat. Astfel, Parlamentul, arogându-și competența de legiferare, în condițiile, domeniul și cu finalitatea menționată, a acționat ultra vires, intrând în aria de competență a autorității executive, singura cu atribuții în încheierea contractelor de stat. "Prin definiție, legea, ca act juridic de putere, are
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257361_a_258690]
-
Guvernului nr. 6/2010 , care modifică prevederile art. 1 lit. a) din Legea nr. 143/2000 în sensul că tabelele, ce fac parte din aceasta din urmă lege, pot fi modificate prin hotărâre a Guvernului. Rezultă deci că Executivul își arogă dreptul de a legifera în domeniul legilor organice, stabilind conținutul constitutiv al unor infracțiuni prin intermediul hotărârilor Guvernului. Acest fapt contravine în mod flagrant dispozițiilor constituționale referitoare la principiul separației puterilor în stat, la obligativitatea adoptării prin lege organică a infracțiunilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238208_a_239537]
-
altă parte, stabilitatea economică a statului român în actualul context de criză economică națională și internațională. În același timp, Curtea a constatat că nu se poate reține existența niciunei discriminări între debitori, în sensul că statul ca debitor și-ar aroga mai multe drepturi decât debitorii persoane de drept privat în ceea ce privește executarea hotărârilor judecătorești. În acest sens, pot fi amintite Decizia nr. 188 din 2 martie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 14 aprilie 2010
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269275_a_270604]
-
în sfera răspunderii disciplinare aspecte legate de aplicabilitatea deciziilor Înaltei Curți de Casație și Justiție și ale Curții Europene a Drepturilor Omului cu cât aceste două instanțe nu sunt infailibile. De altfel, nici Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu își arogă dreptul de a verifica eventualele erori de interpretare a legii interne de către instanța națională. Se invocă în acest sens cele statuate în hotărârile pronunțate în cauzele Rasidescu împotriva României și Natela Davidashvili împotriva Georgiei, prin care Curtea Europeană a Drepturilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
nefiind de acceptat ca verificări privind aceste aspecte să fie efectuate în afara activității jurisdicționale. Se mai susține că în exercitarea activității lor judecătorii sunt independenți și se supun numai legii și că nici măcar Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu își arogă dreptul de a verifica eventualele erori de interpretare a legii interne de către instanța națională; sunt atributul exclusiv al instanței interne interpretarea și aplicarea corectă a legii în cauza dedusă judecății. Curtea constată, mai întâi, că niciunul dintre textele de lege
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
privarea de libertate a persoanei, fără mandat de arestare (emis de judecător sau procuror), nu se poate face decât sub forma reținerii cel mult 24 de ore. Prin măsură conducerii la sediul poliției, ca măsură administrativă, organul de poliție își arogă dreptul de a dispune de viață și libertatea persoanei timp de 24 de ore peste reglementările legale. Or, este cunoscut faptul că regulile cu privire la libertatea și siguranța persoanei sunt de strictă interpretare și, în fond, reținerea - că măsura administrativă - este
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141871_a_143200]
-
elemente de oportunitate legislativă. Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, Curtea a constatat, prin aceleași decizii, că și acestea sunt neîntemeiate pentru următoarele motive: Nu se poate reține existența niciunei discriminări între debitori, în sensul că statul ca debitor și-ar aroga mai multe drepturi decât debitorii persoane de drept privat în ceea ce privește executarea hotărârilor judecătorești. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că o deosebire de tratament juridic este discriminatorie atunci când nu este justificată în mod obiectiv și rezonabil, aceasta însemnând că
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234454_a_235783]
-
în aplicare regulamentele celor două Camere ale Parlamentului în procesul legislativ. Acest aspect este unul care vizează în mod exclusiv procedura parlamentară de adoptare a legilor, fără a avea o semnificație de natură constituțională, astfel încât Curtea Constituțională nu își poate aroga competența de a cenzura modul în care Camera Deputaților sau Senatul își pun în aplicare propriile regulamente [ Decizia nr. 1.466 din 10 noiembrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 893 din 21 decembrie 2009]. 34
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279173_a_280502]
-
decretele menționate în sesizare, s-a făcut cu încălcarea competenței Parlamentului de a aproba numirea miniștrilor în cauză. În finalul cererii se face și precizarea că, "chiar dacă s-ar aprecia că prin emiterea Decretului nr. [...] Președintele României nu și-a arogat competențe ce nu îi aparțineau, ci doar a exercitat o competență cu încălcarea procedurii prealabile impuse de o normă constituțională (numirea unor miniștri în absența aprobării prealabile dată de către Parlamentul României), trebuie reținut că [...] în sfera conflictelor juridice de natură
EUR-Lex () [Corola-website/Law/217666_a_218995]
-
publice, iar nu numai conflictele de competență născute între acestea". În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că un conflict juridic de natură constituțională dintre autorități publice presupune "acte sau acțiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe își arogă puteri, atribuții sau competențe, care, potrivit Constituției, aparțin altor autorități publice, ori omisiunea unor autorități publice, constând în declinarea competenței sau în refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligațiile lor" ( Decizia nr. 53 din 28 ianuarie 2005
EUR-Lex () [Corola-website/Law/217666_a_218995]
-
a politicii penale excede competenței sale, fiind o imixtiune în competența altor autorități statale. Aceasta ar fi o gravă abatere de la principiul de drept în sensul căruia în materie de competență legile sunt de strictă interpretare. Curtea Constituțională și-ar aroga abuziv atribuția de a prelungi în timp efectele unor dispoziții legale abrogate, încălcând regulile de competență și echilibrul puterilor ce rezultă foarte clar din dispozițiile constituționale. Din moment ce Parlamentul este organul reprezentativ al poporului și unică autoritate legiuitoare a țarii (art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
legale criticate se desprinde ideea că acestea se aplică retroactiv, desființând sau modificând convențiile legal încheiate. Prin posibilitatea unui organism guvernamental - Oficiul Concurenței - de a stabili și ajusta prețurile și tarifele pentru diferite categorii de produse și servicii, statul își arogă dreptul de a dicta prețul, anulându-se astfel libertatea comerțului și libertatea contractuală. Sintagma "activități cu caracter de monopol natural" este imprecisă, art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 36/2001 incluzând, în fapt, întreaga activitate economică a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/161278_a_162607]
-
de o definiție constituțională, elementele care caracterizează această instituție au fost conturate de jurisprudența Curții Constituționale. Astfel, potrivit instanței de contencios constituțional, conflictul juridic de natură constituțională presupune "acte sau acțiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe își arogă puteri, atribuții sau competențe care, potrivit Constituției, aparțin altor autorități publice, ori omisiunea unor autorități publice, constând în declinarea competenței sau în refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligațiile lor" ( Decizia nr. 53 din 28 ianuarie 2005
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246783_a_248112]