208 matches
-
dubiu că rom. inimă este moștenit din lat. anima „suflet, suflare“, care s-a transmis cu acest sens în toate limbile romanice: fr. âme, sp. alma. Sensul din română pare să se fi dezvoltat din semnificația figurată „curaj“, atestată în aromână: lo inimă „luă curaj“. Vechiul sens „suflet“ s-a păstrat în derivatul inimos „curajos, care pune suflet“ și în expresii ca fără inimă „fără suflet“ sau a (nu)-și face inimă rea. În urma acestei evoluții semantice a lat. anima de la
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
porcus > porc, lat. taurus > taur, lat. vacca > vacă, lat. verres > vier. O situație specială are lat. cattus „motan, pisică“, transmis tuturor limbilor romanice, care în română s-a păstrat numai în derivatul cătușă (format cu sufixul autohton -ușă), prezent în aromână și atestat în secolul 18 în dacoromână cu sensul „pisică“; sensurile cunoscute în prezent, „lanțuri cu care se leagă mâinile și picioarele deținuților“ și „ancoră“, sunt ulterioare și metaforice. Alte nume latinești de animale domestice s-au păstrat în română
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
albaster păstrează sensul etimologic de „albicios“). Rom. roșu are etimologie discutată: cei mai mulți specialiști în probleme de etimologie cred că vine din lat. roseus „de culoarea trandafirului“; lat. russus „roșu“ s-a transmis românei în forma rus „roșu“ (există și în aromână arus „blond, roșcat“, și în megl. rus). Limbile romanice occidentale au împrumutat nume de culori și din limbile cu care au intrat în contact: brun, gri sunt împrumuturi din limbile germanice, iar azur din arabă; noi le-am preluat din
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
zorile“). În latină, exista construcția album in oculo „albeață“, care se regăsește în rom. albul ochilor (cf. și port. alvo de olho), iar sensul din album ovi „albul oului“ apare în rom. albuș. Sensul lui albe „haine albe, lenjerie“ din aromână exista, de asemenea, în latină (apare și la Ovidiu). În română, alb nu este un cuvânt izolat; are o bogată familie de derivate, dintre care unele sunt moștenite din latină: (a) albi < lat. *albire (care avea în latina clasică forma
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
meglenoromân, istroromân). Lat. viridia, din familia lui viridis, s-a păstrat în română ca varză (și în acest caz, este de presupus o formă sincopată *virdia). Forma veche a cuvântului a fost vearză, care există în textele vechi și în aromână, cu sensul originar de „verdeață“. În limba modernă, varză, cu pluralul verze, și-a restrâns sensul la o anumită legumă, numită în Transilvania și Moldova curechi, cuvânt moștenit din lat. *coliculus (cu forma cauliculus, în latina clasică), diminutiv al lat.
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
de carne, de legume sau de carne cu legume, uneori cu adaos de tăiței, fidea etc.“. După cum se vede și din glosări, diversele cuvinte citate aici nu sunt sinonime perfecte și nu au aceeași răspândire. Zeamă, care există și în aromână, este cel mai vechi dintre ele (apare în Învățăturile lui Neagoe Basarab, la începutul secolului 16). Este un cuvânt moștenit în română din lat. *zema; termenul a pătruns numai în latina orientală și provine din greacă, unde avea aceeași formă
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
intervenit și bg. plakia. Pandișpan „prăjitură pufoasă din făină, ouă și zahăr“ este un cuvânt care a fost împrumutat în română din ngr. pandespáni; prima sa atestare este din secolul 19, la Barbu Paris Mumu leanu. Cuvântul există și în aromână (pandispańă) și are variantele învechite pandespane, pandeșpane. La originea îndepărtată a acestui termen, se află it. pan di Spagna „pâine din Spania“, expresie al cărei corespondent francez, pain d’Espagne, a pătruns în turcă (pandispanya) și, din turcă, în neogreacă
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
cotoroage (tot în Transilvania), înghețătură, reci, pistosală, piciorong, răsol (în nordul Moldovei) sau cocionoage (< cocioane + picioroange). Alte preparate din porc sunt și ele la loc de cinste, în primul rând cârnații. Cuvântul cârnat, cu varianta populară cârnaț, există și în aromână și provine din lat. *carnaceus (moștenit și în italiana dialectală, spaniolă și portugheză); forma mai apropiată de etimon este cârnaț. Din română a fost împrumutat de bulgară, sârbă, croată. Slănină este un cuvânt slav derivat de la slanŭ „sărat“, care există
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
că este vorba despre cuvinte formate pe terenul limbii române în cazul derivatelor care conțin sufixul diminutival -uș(ă), pentru că acesta este de origine traco-dacă. auș Cuvântul auș „bătrân, moș, bunic“ este rar întâlnit astăzi, în Oltenia; există și în aromână, în forma aus. Termenul are la bază lat. avus „bunic“, al cărui rezultat normal *au a dispărut din română. Forma care s-a menținut este cea creată prin adăugarea sufixului -uș. cătușă Lat. cattus „motan“ și catta „pisică“ s-au
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
mod constant, erau ceea ce s-a numit „tovarăși de drum“. Sextil Pușcariu compară istoria lor cu povestea ariciului ingrat, care alungă de lângă sine pe protectorul său. La noi, din această expresie s-au născut văr, în dacoromână, și cusurin, în aromână. Este un fenomen cunoscut sub numele de elipsă: când o idee este foarte prezentă într-o limbă, ea poate rămâne uneori exprimată nu prin toată expresia, ci numai prin unul dintre membrii ei. Comparația cu celelalte limbi romanice ne arată
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
sub numele de elipsă: când o idee este foarte prezentă într-o limbă, ea poate rămâne uneori exprimată nu prin toată expresia, ci numai prin unul dintre membrii ei. Comparația cu celelalte limbi romanice ne arată că la fel cu aromâna au procedat alte limbi-surori: fr. cousin, it. cugino. Tot comparația romanică pune în lumină faptul că, în spaniolă, pentru aceeași noțiune s-a izolat unul dintre termenii altei expresii, consobrinus primus „văr primar“ (folosită în opoziția cu văr secund), și
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
a stabilit un raport ca de la particular la general, în sensul unei specializări semantice „pastorale“ a sinonimului autohton. Lat. albus devenit rom. alb a păstrat sensul general al culorii, în timp ce bardzu, termenul autohton (folosit astăzi numai dialectal: în Transilvania, în aromână și în meglenoromână), și-a restrâns sensul, denumind culoarea albă sau bălțată a unui animal domestic (oaie, capră, catâr); în româna actuală, se folosește breaz (considerat de origine sud-slavă). Tot din sfera semantică a numelor de culori este cuvântul negru
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
origine germanică pentru cuvintele rapăn și strănut/ stărnut „cu o pată albă pe nas sau pe bot“. Chiar nasture, acceptat la un moment dat ca germanic de unii lingviști, nu pare a fi un termen vechi, deși este curent în aromână (în Transilvania și Moldova, termenul curent este bumb). Al. Rosetti crede că termenul a fost adus, odată cu obiectul, de negustorii italieni. Cuvintele dop și stinghe, aduse și ele în discuție de unii etimologi, sunt împrumuturi recente din dialectul săsesc. Alte
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
zbor cu sensul de „adunare“ sunt cuvinte vechi slave, transmise pe cale populară. Pe lângă aceste două criterii, mai poate fi folosit și criteriul geografic, dar numai într-o oarecare măsură și indirect. Prezența unui cuvânt vechi slav din dacoromână și în aromână este dovadă sigură a originii populare a termenului respectiv și, invers, absența unui termen vechi slav din aromână poate fi semn că termenul respectiv ar fi un slavonism în dacoromână, la nord de Dunăre. Aceasta se datorează faptului că, la
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
fi folosit și criteriul geografic, dar numai într-o oarecare măsură și indirect. Prezența unui cuvânt vechi slav din dacoromână și în aromână este dovadă sigură a originii populare a termenului respectiv și, invers, absența unui termen vechi slav din aromână poate fi semn că termenul respectiv ar fi un slavonism în dacoromână, la nord de Dunăre. Aceasta se datorează faptului că, la aromâni, limba liturgică a fost greaca, și nu slavona. Astfel, sfânt și (a) citi sunt slavonisme, pentru că ele
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
că termenul respectiv ar fi un slavonism în dacoromână, la nord de Dunăre. Aceasta se datorează faptului că, la aromâni, limba liturgică a fost greaca, și nu slavona. Astfel, sfânt și (a) citi sunt slavonisme, pentru că ele nu există în aromână, unde le corespund aγiu, respectiv ghivisescu, amândouă cuvinte de origine greacă (interesant de amintit că, pentru „a citi“, aromâna are și termenul aleg din lat. legere, cuvânt transmis și celorlalte limbi romanice). Și acest criteriu trebuie aplicat cu prudență, pentru că
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
aromâni, limba liturgică a fost greaca, și nu slavona. Astfel, sfânt și (a) citi sunt slavonisme, pentru că ele nu există în aromână, unde le corespund aγiu, respectiv ghivisescu, amândouă cuvinte de origine greacă (interesant de amintit că, pentru „a citi“, aromâna are și termenul aleg din lat. legere, cuvânt transmis și celorlalte limbi romanice). Și acest criteriu trebuie aplicat cu prudență, pentru că există termeni ca icoană atât în dacoromână, unde este slavon, cât și în aromână, unde este împrumutat din greacă
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
amintit că, pentru „a citi“, aromâna are și termenul aleg din lat. legere, cuvânt transmis și celorlalte limbi romanice). Și acest criteriu trebuie aplicat cu prudență, pentru că există termeni ca icoană atât în dacoromână, unde este slavon, cât și în aromână, unde este împrumutat din greacă (din greacă îl are și vechea slavă). Cuvinte pecenege și cumane De la pecenegi și cumani, popoare migratoare care au străbătut spațiul de formare a limbii române, avem puține cuvinte; despre dușman și beci se spune
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
importantă pentru etimologie: un cuvânt care există și în dialectele sud-dunărene nu poate avea etimologie maghiară. În această situație este afină, considerat greșit de Cihac ca fiind din maghiară; trebuie să fie un cuvânt vechi, din moment ce termenul există și în aromână. Elementele maghiare mai vechi prezintă, în raport cu cele mai noi, o serie de particularități de care trebuie să se țină seama. În epoca în care s-au făcut primele împrumuturi, consoana v se pronunța în maghiară bilabial și, de aceea, unui
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
răspândite, în special, în sudul țării (argat, crivat, chivernisi); unii termeni din neogreacă s-au generalizat pe tot teritoriul dacoromânesc, cum este cazul lui stafidă. Multe dintre cuvintele grecești care circulau în secolele 18-19 nu mai sunt cunoscute astăzi. În aromână, care a fost în contact permanent cu greaca, numărul împrumuturilor grecești este mult mai mare. Cât privește poziția ocupată de elementele grecești în vocabularul reprezentativ al limbii române, observăm că ele reprezintă 1,11% din inventar, prin cele douăzeci și cinci de
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
rom. păduros < lat. *paludosus, care sunt mai curând formate pe terenul limbii române decât moștenite din latină. Printre derivatele neatestate în latină și prezente numai în română, există unele care se găsesc atât în dacoromână, cât și în dialectele sud-dunărene (aromâna, meglenoromâna, istroromâna). În legătură cu acestea, putem presupune fie că au fost moștenite din latină, fie că au fost formate în româna comună înainte de secolele 10-12, deci înainte de separarea celor patru dialecte. Cu alte cuvinte, într-un caz ca fecior < lat. *fetiolus
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
și slov.: gruń; la fel, brândză (cu dz încă păstrat în unele graiuri românești) apare în slov. și pol. bryndza, ceh. brindza, magh. brindza. În cuvinte de felul lui cheag < lat. coagulum, se păstrează faza intermediară cu l’ (ca în aromână și meglenoromână, unde există cl’agu) în împrumuturile făcute de ucr. gljag, pol. și rus. gljak, slov. kljag.
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
această regiune au imigrat venind din sud, ei trebuie să fi trecut Dunărea pe la vest de Porțile de Fier". Data migrării din sud în nordul Dunării poate fi determinată aproximativ ținând seama de diferite fapte: dacoromâna s-a despărțit de aromână, vorbită de către iliro-romanii din Serbia și Croația, încă din secolul al X-lea, căci în aromână nu se găsesc concordanțele lingvistice existente între albaneză și daco-română. Această constatare indică faptul că viitorii români se despărțiseră de viitorii "morlahi" (aromâni) la
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Porțile de Fier". Data migrării din sud în nordul Dunării poate fi determinată aproximativ ținând seama de diferite fapte: dacoromâna s-a despărțit de aromână, vorbită de către iliro-romanii din Serbia și Croația, încă din secolul al X-lea, căci în aromână nu se găsesc concordanțele lingvistice existente între albaneză și daco-română. Această constatare indică faptul că viitorii români se despărțiseră de viitorii "morlahi" (aromâni) la epoca aceea. Pe de altă parte, adăuga el, din mărturia hrisoavelor regilor Ungariei și din cronica
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
până la identitate completă. În același timp, este incontestabil că un număr relativ ridicat de cuvinte, mai ales în albaneză și română, provin din idiomurile populațiilor preromane și anterioare slavilor. Astfel, româna este parțial o limbă balcanică prin dialectele ei sudice: aromâna, meglenita și istroromâna, dar majoritatea românilor și a limbii lor este dunăreană și carpatică numărul și valoarea cuvintelor autohtone în dialectul "daco-român" confirmă acest lucru.42 Este necesară limpezirea raporturilor albano-române în gramatică, dar mai ales în lexic, domenii ce
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]