208 matches
-
u asilabic) în aceeași poziție. Acesta nu este prezent în toate graiurile. Îl prezintă Caragiu Marioțeanu 1997, apare și la Cunia 2010 ca terminație alternativă, dar nu și la Ballamaci 2010, care se bazează pe graiul fărșerot. Majoritatea consoanelor din aromână există și în română. Trei consoane aromânești sunt prezente în română numai în unele graiuri, de exemplu cel maramureșean: Alte trei consoane nu se găsesc în română. Două dintre ele nu există nici în toate graiurile aromânești: Scrierea și ortografia
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
există și în română. Trei consoane aromânești sunt prezente în română numai în unele graiuri, de exemplu cel maramureșean: Alte trei consoane nu se găsesc în română. Două dintre ele nu există nici în toate graiurile aromânești: Scrierea și ortografia aromânei nu sunt unitare, nefiind standardizate. De exemplu fiecare articol din Wikipedia în aromână se poate consulta în trei sisteme de scriere. Două dintre ele sunt tradiționale, aproape identice, folosite bunăoară de Caragiu Marioțeanu și Ballamaci. Al treilea este sistemul propus
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
unele graiuri, de exemplu cel maramureșean: Alte trei consoane nu se găsesc în română. Două dintre ele nu există nici în toate graiurile aromânești: Scrierea și ortografia aromânei nu sunt unitare, nefiind standardizate. De exemplu fiecare articol din Wikipedia în aromână se poate consulta în trei sisteme de scriere. Două dintre ele sunt tradiționale, aproape identice, folosite bunăoară de Caragiu Marioțeanu și Ballamaci. Al treilea este sistemul propus de Cunia. În toate sistemele, majoritatea literelor și grupurilor de litere au valorile
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
la fel de către cei trei autori: dh, th, respectiv y. Pentru celelalte există diferențe: În continuarea articolului se folosește sistemul de scriere al lui Cunia, în afară de titlurile care sunt scrise cu altă grafie. O seamă de sunete au evoluat diferit în aromână și în română: Structura gramaticală a limbii aromâne diferă întrucâtva de cea a românei, din mai multe cauze. În primul rând, din cauza relativei sale izolări, are un caracter arhaic, păstrând adesea trăsături din stadii anterioare ale românei. În al doilea
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
din cauza relativei sale izolări, are un caracter arhaic, păstrând adesea trăsături din stadii anterioare ale românei. În al doilea rând, evoluția sa independentă și în condiții diferite a creat posibilitatea inovației. În fine, unele diferențe se datorează influențelor exercitate asupra aromânei de către limbile cu care a venit în contact: greaca, albaneza, sârba, bulgara, macedoneana, turca. În morfologie se remarcă unele trăsături precum o declinare mai bogată ca în română a pronumelui posesiv, conjunctivul cu patru timpuri, față de numai două în română
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
articolelor hotărâte (cu caractere aldine) sunt: Vocala dinaintea articolelor "-lu", "-lji" și "-le/-li" neutru plural cade, înaintea celui din urmă uneori și la feminin plural. Articolul nehotărât feminin singular este "ună": "ună feată" „o fată”. Există unele diferențe între aromână și română atât în formarea pluralului substantivelor, cât și în declinarea acestora. Terminația la cazul nominativ singular și plural diferă uneori între aromână și română, dar unele diferențe privesc numai anumite graiuri: Observații: Declinarea cu articol nehotărât: Declinarea cu articol
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
ma mushatlu" „cel mai frumos”. Superlativul absolut se poate exprima cu mai multe adverbe: multu bun(ă)" „foarte bun(ă)”, vărtos dultse" „foarte dulce”, "un om dip avut" „un om foarte bogat”. Un procedeu specific limbilor balcanice folosit și în aromână este superlativul absolut prin repetarea adjectivului: "Ira linăvoasă-linăvoasă" „Era foarte leneșă”. Pronumele personal are următorele forme în aromână: Observații: Exemple în propoziții: Declinarea pronumelui și adjectivului posesiv aromânesc este mai bogată decât în română. Are următoarele forme: Observații: Exemple în
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
bun(ă)”, vărtos dultse" „foarte dulce”, "un om dip avut" „un om foarte bogat”. Un procedeu specific limbilor balcanice folosit și în aromână este superlativul absolut prin repetarea adjectivului: "Ira linăvoasă-linăvoasă" „Era foarte leneșă”. Pronumele personal are următorele forme în aromână: Observații: Exemple în propoziții: Declinarea pronumelui și adjectivului posesiv aromânesc este mai bogată decât în română. Are următoarele forme: Observații: Exemple în propoziții: Formele pronumelui-adjectiv demonstrativ sunt: Observații: Alte exemple în propoziții: Ca pronume interogative și relative există formele: În
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
aromânești sunt clasate în patru conjugări, ca cele din română, cu cele două variante (fără sufix și cu sufix) la conjugările I și a IV-a. Iată conjugarea verbelor regulate: Indicativul prezent este forma de bază a verbului în gramatica aromânei. Cea de persoana I singular constituie cuvântul-titlu pentru verbe în dicționare. Exemple de conjugare: La imperfect, persoana a III-a plural este identică cu a III-a singular. Perfectul simplu se folosește mai frecvent decât perfectul compus. Se deosebesc verbele
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
conjugarea a III-a), persoana I singular are desinența -sh(u): "scosh(u) „scosei”, "aprimshu „aprinsei”, "dush(u)" „dusei”. Perfectul compus se formează cu formele complete ale verbului auxiliar am „a avea”. Mai mult ca perfectul sintetic a dispărut în aromână, fiind înlocuit cu unul analitic, format cu auxiliarul "am" la imperfect : Viitorul se poate forma în mai multe feluri, dintre care cel mai răspândit este cu verbul auxiliar "voi" „a vrea” la persoana a III-a singular a indicativului prezent
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
la prezent, ci și la perfectul compus: "u am vidzută" „am văzut-o”. În schimb când verbul este la viitorul fără conjucția "să", pronumele se plasează după verbul auxiliar: "va ti ved" „te voi vedea”. Partea de bază a lexicului aromânei este formată în majoritate din cuvinte moștenite din latină și limba s-a îmbogățit cu cuvinte împrumutate din limbile vecine, precum și prin formare de cuvinte pe teren propriu, mai ales prin derivare. Lexicul de bază este preponderent moștenit din latină
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
de cuvinte pe teren propriu, mai ales prin derivare. Lexicul de bază este preponderent moștenit din latină. Este semnificativ faptul că lista Swadesh a limbii aromâne de 207 cuvinte este compusă în proporție de peste 92% din cuvinte de această origine. Aromâna păstrează cuvinte și sensuri latinești care nu există și în celelalte limbi romanice de est: "bash / bashiu" „(eu) sărut”, "cusurin(u)" „văr”, "dimăndari/dimăndare" „poruncă”, "uin(u)" „de oaie”, "agiun(u)" „flămând”, "fumealji/fumealje" „familie, copii”, "largu" „departe”, "vatăm(u
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
vocalâ", "consoanâ", "neologismi". Ballamaci introduce în manualul său (2010) cuvinte de origine romanică ce au intrat și în albaneză: "vizitari" „a vizita”, "agensiă" „agenție”, "tur" / "giro" „tur”, "interesant", "turistic", "dacord" „de acord”. În afară de afixe care se găsesc și în română, aromâna mai are și altele, unele împrumutate. Sufixe specifice: Prefixe specifice: În aromână există cuvinte compuse comune cu româna, dar și proprii: "njadză-iarnă" „mijlocul iernii”, "tsiripăne" (din "tseare" „cere” + "păne" „pâine”) „cerșetor”, "ayru-cucot" „cocoș sălbatic”, "tindugumar" (din "tindu" „întind” + "gumar" „măgar
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
romanică ce au intrat și în albaneză: "vizitari" „a vizita”, "agensiă" „agenție”, "tur" / "giro" „tur”, "interesant", "turistic", "dacord" „de acord”. În afară de afixe care se găsesc și în română, aromâna mai are și altele, unele împrumutate. Sufixe specifice: Prefixe specifice: În aromână există cuvinte compuse comune cu româna, dar și proprii: "njadză-iarnă" „mijlocul iernii”, "tsiripăne" (din "tseare" „cere” + "păne" „pâine”) „cerșetor”, "ayru-cucot" „cocoș sălbatic”, "tindugumar" (din "tindu" „întind” + "gumar" „măgar”) „om leneș”. Sunt și cuvinte compuse dintr-unul existent și unul fără
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
ipoteza că "tsintsari" vine de la "tsintsi" (în românește "cinci"), dar Theodor Capidan afirmă că folosirea relativ rară a cuvântului "cinci" nu poate explica acest nume, și că el poate fi atribuit mai degrabă frecvenței mari a sunetelor "tse", "tsi" în aromână în propoziții precum „Tsi fatsi?” („Ce faci?”). Un nume mai vechi, cu tentă peiorativă, este cel dat de greci: "cuțovlahi" (Κουτσόβλαχος "Kutsovlahos", adică „vlah șchiop”), folosit în contrast cu numele de "mavrovlahi", dat românilor din nordul Dunării. ("mavrovlahi" sau morlaci reprezintă un
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
grupul limbilor romanice, subgrupul limbilor romanice de est, alături de limbile română, meglenoromână și istroromână. Alți lingviști o consideră ca fiind un dialect al limbii române, împreună cu dialectele dacoromân, meglenoromân și istroromân. Matilda Caragiu Marioțeanu, academician de origine aromână, crede că aromâna este un dialect al protoromânei, adică al moștenirii comune latine răsăritene și nu al limbii dacoromâne și de asemenea ca cele doua limbi romanice din nord și din sud, sunt limbi funcționale și trebuie tratate ca atare. În prezent sunt
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
de către București a instituțiilor de învățământ și stabilimentelor bisericești pentru rămânii aromâni pare să se reînnoade și mai recent Atena se confruntă cu concurență din partea României. În Albania, pe lânga susținerea școlii și grădiniței de la Divjaka, unde învață româna și aromâna peste 60 de copii, s-au alocat peste 2 miliarde de lei pentru Biserica ortodoxă aromână "Schimbarea la Față" din Corcea, patronată de Patriarhia română unde activează preotul-paroh aromân fărșerot Dumitrache Veriga . Cel mai vestit și apreciat fotograf profesionist contemporan din Albania
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
sunt divergente și contradictorii. Astfel, un segment al aromânilor, provenit mai ales din grămuștenii bulgari (foști locuitori ai comunelor din jurul Giumaiei, actualul Blagoevgrad, din vecinătatea Sofiei, emigrat în România în valuri succesive după 1926) și vorbitor al unei variante de aromână arhaică, au înaintat autorităților din București petiții în care au cerut recunoașterea statutului de "minoritate etnică" (pe lângă celelalte 19 minorități etnice deja recunoscute în România). La sosirea lor în România, acești grămușteni au fost colonizați ca "macedoni", iar cetățenia regatului
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
le-a fost acordată abia după un deceniu. Orientarea acestor grupuri de aromâni este motivată de dorința de a-și păstra vorbirea proprie. Statutul de minoritate le-ar permite să-și păstreze mai bine specificul etnic, cultural și lingvistic. Subdialectele aromânei aparțin patrimoniului european și este în interesul Europei ca acestea să fie protejate și să li se confere un statut aparte. Aromânii figurează de mai mulți ani pe listele unor organizații europene care au în vedere situația popoarelor așa zis
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
la nordul liniei Jireček pe ambele maluri ale Dunării, iar despărțirea Românilor de Aromâni (și de Megleno-Români) producându-se fără ca unii să descindă din ceilalți, prin instalarea Slavilor între ei, și prin evoluția separată din Proto-Română în Română și în Aromână. Sigurele Românii populare care se datorează unor migrațiuni ar fi, în această ipoteză "sedentaristă", grupul Istro-Românilor și Vlahia moravă. Toți ceilalți ar fi băștinași acolo unde trăiesc, fie ei Români sau Aromâni... Exceptând statele din Peninsula Balcanică, unde aromânii sunt
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
fost în perioada de după al Doilea Război Mondial și a acumulat o oarecare tradiție literară. Potrivit ultimului recensământ, 1.344.815 de cetățeni macedoneni au declarat că vorbesc macedoneana, 507.989 au declarat albaneza, 71.757 turca, 38528 romani, 6884 aromâna, 24.773 sârba, 8560 bosniaca, și 19.241 vorbeau în alte limbi. În Macedonia se vorbește o mare varietate de limbi, ceea ce reflectă diversitatea etnică. Pe lângă limba națională și oficială, macedoneana, limbi minoritare cu număr semnificativ de vorbitori sunt albanezi
Republica Macedonia () [Corola-website/Science/298120_a_299449]
-
Shkumbin este linia de separație între arealele de răspândire ale celor două dialecte. În zonele locuite de minoritatea greacă, se vorbește un dialect grecesc ce păstrează unele trăsături astăzi dispărute din greaca modernă. Alte limbi vorbite de minoritățile etnice sunt aromâna, sârba, macedoneana, bulgara, gorani și romani. Conform recensământului din 2011, 58,79% din albanezi sunt musulmani, creștinismul este practicat de 17% din populație, prin care este a doua religie a țării, iar 25% din populație este ori fără religie, ori
Albania () [Corola-website/Science/297409_a_298738]
-
Vlahii, în sensul strict actual, sunt populațiile romanice care se găsesc în Grecia, Bulgaria, Albania și Macedonia, vorbind limbi (Aromâna, meglenoromâna) înrudite îndeaproape cu limba română vorbită de vlahii (românii) de la nord de Dunăre. În sensul larg și anterior secolului XX, denominativul Vlahi („Βλαχοι” (Vlahi) în grecește, „Volohy” în rusă, „Wołochy” în poloneză, „Olah” în maghiară, „Walachen” în nemțește, „Vlachs
Istoria vlahilor de la sud de Dunăre () [Corola-website/Science/297439_a_298768]
-
Битола), Bitolj în sârbă (Битољ) și Bitolya în bulgară (Битоля). În perioada bizantină, numele a fost grecizat în Voutélion (Βουτέλιον) sau Vitólia (Βιτώλια), prin urmare, “Butella” a fost numită de William de Tyre, “Butili” de către geograful arab al-Idrisi). Numele în aromână “Bituli” este, de asemenea, derivat din numele slave. Un alt nume grecesc sub care orașul era cunoscut și care este încă în uz, este "Monastiri" (Μοναστήρι), ceea ce înseamnă, de asemenea, "mănăstire". Numele turcesc "Manastir" (turca otomană: مناستر) este derivat din
Bitola () [Corola-website/Science/297488_a_298817]
-
și recomandările Înaltului Comisar OSCE pentru minorități. Din aceste considerente, convorbirile bilaterale dintre autoritățile române și autoritățile statelor de cetățenie pun accent pe respectarea standardelor europene și internaționale în domeniu și a principiului reciprocității. DRP sprijină eforturile comunităților românești/vlahe/aromâne din vecinătate și Balcani pentru păstrarea identității lor etnice, lingvistice culturale și religioase, susținând realizarea de proiecte cu impact ce vizează: limba română, școala românească, mass-media și oficierea serviciului religios în limba maternă, păstrarea și îmbogățirea patrimoniului cultural românesc. Politica
Departamentul pentru Românii de Pretutindeni () [Corola-website/Science/319577_a_320906]