1,035 matches
-
urmat cursuri de specializare a limbii române, la Universitățile din Viena și București. Este un tezaur de suflet românesc, doctorand al Universității din București, membru a Uniunii Scriitorilor din România, redactor-șef al revistei Albanezul, autor a numeroase articole despre aromânii din Balcani și românii din Valea Timocului. Pentru activitatea culturală și publicistică în folosul societății, a fost nominalizat din partea Institutului Biografic American (ABI), Omul Anului 2001. De-a lungul timpului, a publicat mii de versuri din opera a peste 50
BAKI YMERI de BAKI YMERI în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/341328_a_342657]
-
interviu acordat lui Ion Longin Popescu. Anturajul familiei Sinu spune multe, inclusiv dovedește din plin calitatea socio-umană a celor doi soți. Din lista de prieteni nu lipsea nici Tiberiu Cunia, ilustrul profesor, cu o remarcabilă carte de vizită. Personalitatea acestuia, aromân de origine, este descrisă în paginile unei cărți scrise de către Ilie Traian, editată sub titlul Un Coresi aromân - Tiberiu Cunia. Independent de pregătirea sa profesională, fiind la bază inginer silvic cu studii și în domeniul statisticii aplicate în silvicultură, laureat
NICOLE SINU – CEA MAI ROMÂNCĂ DINTRE CANADIENCE! (CAPITOLUL XXVII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341767_a_343096]
-
celor doi soți. Din lista de prieteni nu lipsea nici Tiberiu Cunia, ilustrul profesor, cu o remarcabilă carte de vizită. Personalitatea acestuia, aromân de origine, este descrisă în paginile unei cărți scrise de către Ilie Traian, editată sub titlul Un Coresi aromân - Tiberiu Cunia. Independent de pregătirea sa profesională, fiind la bază inginer silvic cu studii și în domeniul statisticii aplicate în silvicultură, laureat al unui premiu von Humboldt, în prezent, Tiberiu Cunia lucrează alături de alți confrați aromâni, la întocmirea unui dicționar
NICOLE SINU – CEA MAI ROMÂNCĂ DINTRE CANADIENCE! (CAPITOLUL XXVII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341767_a_343096]
-
rezum la un text neștiințific, vorbind despre actorul Ion Caramitru, căruia chiar și o sârguincioasă uniune scriitoricească nu i-ar putea alcătui decât o carte lapidară, într-o formă mai mult sau mai puțin arbitrară. Actorul Ion Caramitru e un aromân dintre acei care scriu în epopeea lor acte nerezumate la simpla întâmplare, ci acte strigate de buciumul luptei când intrușii culturii și istoriei încep a se așeza ca dinaști, iar pentru aceasta se cer schimbați din când în când, spre
ION CARAMITRU. MULTICOLORĂ SPAŢIALITATE A SPIRITULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1216 din 30 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341803_a_343132]
-
sincronism istoric remarcabil în spațiul românesc. Indubitabil, rădăcina și originile neramului Băbeanu le descoperim în județul Mehedinți, la Cerneți și Valea Rea (așezare de moșneni situată la nord -est de Strehaia, între Motru și Jiu, însă cu originea probabilă între aromânii de la sud de Dunăre de unde au venit, ca și mulți alții, la jumătatea sec al XVII-lea, cel mai târziu la începutul sec. alXVIII-lea.). Încă înainte de 1794 avem atestat un Drăghici Băbeanu, polcovnic, orânduit de Constantin Moruzi Voievod la
MITE MĂNEANU/FAMILIA BĂBEANU: DIN VATRA SEVERINEANĂ-MEHEDINȚEANĂ, ÎN ȚARA LOVIȘTEI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1781 din 16 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342872_a_344201]
-
tari, Încununați Cu creste de Carpați ! Spre Basarabia zburați Și duh de țară respirați Din duhul jertfei de martiri Pe-altarele Marii Uniri! Spre Vlahi din Tatra în Timoc, În pustă și în orice loc Aceeași limbă ei vorbind Până la aromâni, în Pind... Și să rămânem veșnic frați Bând apa vie din Carpați, Aici, la Sfinxul din Bucegi, Unde-am avut preoți și regi. Și o Credință am avut Din veac de mare început; Iar nimănui n-am făcut rău, Crezând
ÎNDRUMĂTOR PENTRU DESFĂŞURAREA ZILEI LIMBII ROMÂNE de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343510_a_344839]
-
și-și făceau sate pe înălțimi de munte, sau prin văi. Așa apăreau sate de pe culmile munților (cum e Runcul sau Izvoarele Sucevei) sau în văi, cum sunt Fundul Moldovei, Dorna, Bistrița. Migratorii din Sud erau niște neamuri înrudite cu aromâni, macedonieni. Dar și vechii locuitori din Ardeal, deja romanizați, știau să cutreiere pădurile și munții din Apuseni, Carpații Orientali, munții Podoliei. Nu erau însă singurii care umblau în căutarea de locuri mai bune de trăit. Mai veneau multe alte neamuri
PĂDUREA ŞI OMUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1852 din 26 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379903_a_381232]
-
niște locuri suprapopulate din stepele de deasupra Mării Negre, sau chiar a Mării Caucazului, care se revărsau către Apus. Primii veniseră slavii, care cutreieraseră toate ținuturile din Carpații Orientali și Podolici, și Tarta, și, tot așa mergând în sens invers decât aromânii, ocupau toate satele găsite în cale. Uneori localnicii se apărau cu succes. Atunci acele tabere trăiau ceva vremuri ca vecini. Chiar făceau schimburi de lucruri, comerț. Era loc pentru fiecare. Dar veneau alte neamuri nesuferite, cu apucături de jaf și
PĂDUREA ŞI OMUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1852 din 26 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379903_a_381232]
-
succesul încă de la primii pași în scenă, Octavian Ursulescu o evocă pe artista Elena Gheorghe astfel: „Cu niște ani în urmă, mai precis în 2007, Dorel Onaca a găzduit pe plaja sa de la Eforie-Sud, «Splendid Beach», un festival internațional al aromânilor, «Zilele culturii aromâne», cu participanți din mai multe țări balcanice. Între invitații de onoare, îmi aduc aminte, s-au numărat președintele Traian Băsescu și regretatul actor Nicu Constantin. Acesta din urmă, «machedon» chiar din Eforie-Sud, a ascultat cu mâna la
ELENA GHEORGHE. ARTISTA NUMAI SURÂS ŞI FARMEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379912_a_381241]
-
Între invitații de onoare, îmi aduc aminte, s-au numărat președintele Traian Băsescu și regretatul actor Nicu Constantin. Acesta din urmă, «machedon» chiar din Eforie-Sud, a ascultat cu mâna la inimă și cu lacrimi în ochi celebrele versuri ale imnului aromânilor, scrise de Constantin Belimace și intonate de sutele de glasuri ale participanților, ridicați în picioare: «Părinteasca dimândare/ Nă sprigiură cu foc mare/ Fraț di mumă și di-un tată/ Noi, Armâni di eta toată!». Mărturisesc că și eu, ca prezentator
ELENA GHEORGHE. ARTISTA NUMAI SURÂS ŞI FARMEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379912_a_381241]
-
în: Ediția nr. 1366 din 27 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Prozatorul Ion Nălbitoru face parte din stirpea romancierilor care abordează realitatea din unghiul în care imaginea ei se deformează în oglinda concavă a legendei, așa cum au fost la noi aromânul Dimitrie Anghel, Radu Albala, George Bălăiță, etc. Romanul acesta cu care autorul se prezintă în fața cititorilor, intitulat simptomatic, Comoara blestemată este o sinteză condensată a unei splendori baroce a imaginației, în care mai descoperim originalitatea fantezismului alegoric și livresc. Structurat
LEGENDA CA UN SUMUM DE ADEVĂR ISTORIC ŞI IMAGINAŢIE, DE AL. FLORIN ŢENE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373570_a_374899]
-
principalelor domenii... Între 1930-1940, relațiile albanezo-române au cunoscut o creștere și consolidare pe baze de avantaje bilaterale. Pe aceste coordonate se definește și vizita de Stat, din 1939, la Sinaia, a Suveranilor albanezi. Elementele semnificative ale legăturilor albanezo-române le constituie aromânii din Albania, o comunitate susținută direct și activ de către Nicolae Iorga. În prezent există în Albania două sute de mii de albanezi de origine română. Familia Regală a Albaniei a plecat în exil la 9 aprilie 1939, la numai câteva zile
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374809_a_376138]
-
poezia cântecului, a unui cântec infinit și nevârstnic. Ceea ce îl aduce pe Toše Proeski încă și mai aproape de România, țara ce obișnuiește din păcate lumea cu a nu-și glorifica propriile stele, darămite pe cele de peste frontiere, este faptul că aromânul macedonean a interpretat și cântecul pe care maestrul Benone Sinulescu l-a încununat cu lauri de nemurire, împânzindu-l ca un cifru identitar cultural românesc, în fiecare ungher de țară, în Balcani, în Europa, în lumea toată: „Radu mamii”. După ce
TOŠE PROESKI, ÎNGERUL MACEDONIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374887_a_376216]
-
care și-au pierdut graiul au dispărut. Dovadă sunt cele peste 100 de popoare mici din Rusia care, pierzându-și limba și scrisul, au dispărut, s-au topit în acest babilon cu numele „rosiane”. Dovezi sunt și marea parte a aromânilor din jurul României, care din cauza politicilor de deznaționalizare promovate de Ungaria, Serbia, Bulgaria, Grecia, Ucraina ș.a. încetul cu încetul dispar. Despre importanța limbii la românii basarabeni vorbesc mai multe. Limba română a fost cântată de clasicii literaturii românești. Constient de faptul
DE ZIUA LIMBII ROMÂNE ! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375533_a_376862]
-
19 aprilie. Unii vorbesc de un fenomen unic, de aprindere a unei candele sau lumânări în Ierusalim doar în timpul slujbei ortodoxe de Înviere. Poate nu-i o întâmplare că în 1964 s-au întâlnit pe Muntele Măslinilor Patriarhul ecumenic Athenagoras (aromân după mamă) cu Papa Paul al VI-lea, iar un an mai târziu au ridicat reciproc anatemele care au fost spuse la Marea Schismă din 1054. Poate nu întâmplător Papa Ioan Paul al II-lea (numit de unii Papă al
SĂRBĂTOAREA LUMINII: GAUSS ŞI PAŞTELE ORTODOX* de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1206 din 20 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347847_a_349176]
-
loviți de lipsuri și mizerii, Ne ningi cu avalanșe și-ntinderi de Siberii, Și apa ne-o închegi în sticlă fără maluri Și-arunci pe noi cu văi de cioburi și de dealuri... Iar grofii, rromii, ungurimea, rușii, șvabii, Ovreii, aromânii, apatrizii ce vor pământul babii Și-al moșului din sate vândute pe hârtii Vor blestema blestemul de gheață-n ghețării... Cum Dumnezeu poți fi un Dumnezeu de sloiuri? Ne ningi cu închisori din ziduri de la poluri, Ne congelezi de vii
BLESTEM DE SIBERII (MANIFEST, ROMEO TARHON) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346755_a_348084]
-
următoarele precizări: • „Dialectul daco-român se vorbește în România, Republica Moldova, partea de est a Banatului sârbesc, regiunea dintre Timoc și Morava, nord-vestul Bulgariei, în Ucraina și Ungaria; • „Dialectul macedo-român, în Macedonia, Epir și Tesalia (sudul Serbiei și nordul Greciei), vorbit de aromâni, armâni, rrămâni (cuțovlahi); • „Dialectul meglenoromân, în regiunea Meglen (orășelul Nănta) și în zece sate vecine (Bosnia), poate și în Asia Mică. Se numesc vlahi-vlași; • „Dialectul istro-român, în opt sate din peninsula Istria (vlăhi-vleși), în Bosnia și Croația (mavrovlahi). Mai sunt
LIMBA ROMÂNILOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376755_a_378084]
-
s-au acordat aceste drepturi etnicilor de aceași națiune (greci, sârbi, bulgari). Ne ștergem singuri urmele? Prin ignoranță, nepăsare și, uneori, comițând fapte reprobabile, autoritățile statului român au contribuit la politicile respectivelor țări, de ștergerea urmelor de identitate ale puținilor aromâni și vlași care mai îndrăzneau (și îndrăznesc) să mai vorbească românește pe acele meleaguri. În revista „Formula As” nr. 842/oct. 2008 este publicat un tulburător interviu luat de Ion Longin Popescu aromâncei Maria Vurduni Spânache din Veria-Grecia, care a
LIMBA ROMÂNILOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376755_a_378084]
-
Vurduni Spânache din Veria-Grecia, care a declarat: „Deși România este statul cu cea mai mare obligație față de românitatea balcanică, Bucureștiul pare a fi uitat de existența noastră”. În interviu relatează un episod revoltător , când Ceaușescu a vândut statului grec școlile aromânilor , unde aceștia învățau în limba română. Ceaușescu a „vândut” o proprietate care nu era a statului român, iar statul grec a „cumpărat” școlile, ca să le desființeze „legal”. De fapt, școlile construite de aromâni (deci, adevărații proprietari ale lor), fuseseră închise
LIMBA ROMÂNILOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376755_a_378084]
-
când Ceaușescu a vândut statului grec școlile aromânilor , unde aceștia învățau în limba română. Ceaușescu a „vândut” o proprietate care nu era a statului român, iar statul grec a „cumpărat” școlile, ca să le desființeze „legal”. De fapt, școlile construite de aromâni (deci, adevărații proprietari ale lor), fuseseră închise de greci mai înainte de cumpărare, însă Ceaușescu a desăvârșit „opera” de ucidere a învățământului românesc din Grecia.. Aromânii susțin că limba lor este diferită de limba română, că este o limbă protolatină străveche
LIMBA ROMÂNILOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376755_a_378084]
-
iar statul grec a „cumpărat” școlile, ca să le desființeze „legal”. De fapt, școlile construite de aromâni (deci, adevărații proprietari ale lor), fuseseră închise de greci mai înainte de cumpărare, însă Ceaușescu a desăvârșit „opera” de ucidere a învățământului românesc din Grecia.. Aromânii susțin că limba lor este diferită de limba română, că este o limbă protolatină străveche. Între timp, în Grecia, limba aromână fără școli, cu interdicții majore cu privire la învățământ, practic s-a desființat, iar copii lor au uitat limba strămoșească. Bucuria
LIMBA ROMÂNILOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376755_a_378084]
-
STERIE DIAMANDI, de Cristian Petru Bălan, publicat în Ediția nr. 2116 din 16 octombrie 2016. STERIE DIAMANDI (22 aug. 1898-12 iunie 1981) a fost cel mai mare scriitor aromân din țară. S-a născut în Grecia, într-o familie de aromâni, la Mețova-Aminciu, de la poalele Pindului, în provincia Epir, unde erau mulți macedoromâni. L-am cunoscut bine și cu mândrie mi-a spus că era fiul lui Vasile Diamandi-Aminceanu (luptător pentru cauza aromânilor, autor al lucrărăii „Românii din Peninsula Balcanică”) și
CRISTIAN PETRU BĂLAN [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
a născut în Grecia, într-o familie de aromâni, la Mețova-Aminciu, de la poalele Pindului, în provincia Epir, unde erau mulți macedoromâni. L-am cunoscut bine și cu mândrie mi-a spus că era fiul lui Vasile Diamandi-Aminceanu (luptător pentru cauza aromânilor, autor al lucrărăii „Românii din Peninsula Balcanică”) și al Elenei Tufa. Scriitorul a studiat la școlile românești din Salonic, Mețova, Ianina și Bitolia, unde erau licee în limba română. (Da, pe atunci existau mari școli românești în Gecia, desființate ulterior
CRISTIAN PETRU BĂLAN [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
a-și continua studiile în România, unde a pribegit prin mai multe ... Citește mai mult STERIE DIAMANDI (22 aug. 1898-12 iunie 1981) a fost cel mai mare scriitor aromân din țară. S-a născut în Grecia, într-o familie de aromâni, la Mețova-Aminciu, de la poalele Pindului, în provincia Epir, unde erau mulți macedoromâni. L-am cunoscut bine și cu mândrie mi-a spus că era fiul lui Vasile Diamandi-Aminceanu (luptător pentru cauza aromânilor, autor al lucrărăii „Românii din Peninsula Balcanică”) și
CRISTIAN PETRU BĂLAN [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
a născut în Grecia, într-o familie de aromâni, la Mețova-Aminciu, de la poalele Pindului, în provincia Epir, unde erau mulți macedoromâni. L-am cunoscut bine și cu mândrie mi-a spus că era fiul lui Vasile Diamandi-Aminceanu (luptător pentru cauza aromânilor, autor al lucrărăii „Românii din Peninsula Balcanică”) și al Elenei Tufa. Scriitorul a studiat la școlile românești din Salonic, Mețova, Ianina și Bitolia, unde erau licee în limba română. (Da, pe atunci existau mari școli românești în Gecia, desființate ulterior
CRISTIAN PETRU BĂLAN [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]