255 matches
-
religios; - intonarea unui cântec patriotic (Deșteaptă-te române; Limba noastră - Al. Cristea; Țara Mea - D.G. Chiriac; Imnul eroilor - I. Brătianu; Pui de lei - I. Btătianu) - verificarea auzului muzical prin luarea tonului după pian și prin intonarea gamei Do major, a arpegiului și a unor sunete din gamă, - verificarea simțului ritmic. Pentru examenul la proba muzicală nu se vor verifica noțiunile teoretice. Probele orale vor ți apreciate cu calificativul admis/respins. PROBE SCRISE Lucrare scrisă, cu durata de două ore, la Religie
ORDIN nr. 5.020 din 23 septembrie 2005 privind aprobarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2006-2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141086_a_142415]
-
Ed. a 15-a 2006 - mai - Galeriile „Artis” - Teatrul Național București, prezintă Ion Truică 2006 - martie - Galeriile „Cupola” Iași, prezintă criticul Valentin ciucă 2006 - aprilie-mai - „Nudul” - Galerile de artă Ateneul Tătărași, Iași, a prezentat Valentin Ciucă APRECIERI CRITICE 1 Expoziția „Arpegii” Viorica Toporaș Zbranca - Aurel Leon, „Cronica, iunie 1977 2 Arpegii Viorica Toporaș Zbranca - Cătălin Bordeianu, „Opinia Studențească”, nr. 9, 1977 3 Al treilea anotimp cu niște fluturi pe cornișa lunii - V. Mihăiescu, „Viața Politehnicii, decembrie, 1977 4 Viorica Toporaș Zbranca
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
București, prezintă Ion Truică 2006 - martie - Galeriile „Cupola” Iași, prezintă criticul Valentin ciucă 2006 - aprilie-mai - „Nudul” - Galerile de artă Ateneul Tătărași, Iași, a prezentat Valentin Ciucă APRECIERI CRITICE 1 Expoziția „Arpegii” Viorica Toporaș Zbranca - Aurel Leon, „Cronica, iunie 1977 2 Arpegii Viorica Toporaș Zbranca - Cătălin Bordeianu, „Opinia Studențească”, nr. 9, 1977 3 Al treilea anotimp cu niște fluturi pe cornișa lunii - V. Mihăiescu, „Viața Politehnicii, decembrie, 1977 4 Viorica Toporaș Zbranca - Steliana Delia Beiu, „Cronica”, 1978, iunie, p. 6 5 Viorica
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
și Hiroshige, în care măiestria tehnicii decorative se îmbină cu acea perfecțiune desăvârșită a formei de reprezentare. Derivația naturalistă a titlului își regăsește corespondența de imagini în simplitatea mijloacelor utilizate, în care adevărate convenții sonore reprezentate de arabescurile figurațiilor de arpegii servesc cu plasticitate viziunii descriptive. Forma aridă de expunere ce o implică toccata se echilibrează cu naturalețea ecourilor celor mai populare cântece aparținând folclorului francez pentru copii Dodo, l’enfant do (măsurile 1 - 6) și Nous n’irons plus au
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
alternativă de expunere a celor două materiale tematice va fi aservită scopului pictural, universului poetic și emoțional revelat de viziunea conceptuală. Printr-un contrast de imagine, opacitatea și bogăția senzuală a țesăturii în acorduri se opune purității motivului descendent în arpegii, adăugând o nuanță de mister și viziunii conceptuale. Frecventele intervenții de ritenuto, precum circumstanța oferită de măsura 15, manifestă o funcție esențială în procesul delimitării articulațiilor sintactice ce aparțin nivelului micro-formal, asigurând astfel fluența tranziției dintre variatele episoade intermediare ale
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
amploare cu adevărat lisztiană. După o reproiectare a temei secunde în prim-planul registrului acut (măsura 51), material ce va constitui unica bază tematică supusă tratării în secțiunea momentului de climax, tensiunea se acumulează prin dinamizarea unor valuri puternice de arpegii, culminația fiind evidențiată în mod adițional prin efectul marcant al unei modulații bruște la . Nu pare a fi arbitrară opțiunea pentru acest spațiu tonal, obișnuind a fi ambianța sonoră a tablourilor acvatice din creația debussyistă, după cum indică și sfera tonală
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de auditor în sensul decodificării semnificațiilor conținute de imaginile conceptuale. În contrast cu aspectul discursului anterior, țesătura sonoră a secțiunii centrale indică o pregnantă tendință de omogenizare, rezultată din continuitatea în cadrul aceluiași nivel dinamic; astfel, se remarcă juxtapunerea unor formule ritmico-melodice distincte (arpegii descendente, acorduri appoggiate) expuse într-un plan dinamic monocrom, în care un rol esențial în producerea variației îl îndeplinește conceperea diferențiată a atacurilor (tenuto, legato, portato). În plan interpretativ, discursul primului episod al secțiunii mediane (măsurile 30 - 45) necesită sublinierea
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
producerea variației îl îndeplinește conceperea diferențiată a atacurilor (tenuto, legato, portato). În plan interpretativ, discursul primului episod al secțiunii mediane (măsurile 30 - 45) necesită sublinierea liniei melodice superioare descrisă de traseul acordic, în pofida discontinuității produse de frecventele inserții ale motivului arpegiilor descendente. Profilul ritmico-melodic al unui nou motiv tematic (măsura 64) supus secvențării, precum și avansării progresive la nivelul registrelor claviaturii conduce la o amplificare dinamică și tensională semnificativă. Aceasta își află finalizarea odată cu atingerea primului punct culminant al structurii formale, marcat
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
întrerupte de inserția inedită a unei ornamentații descendente, declamată la un nivel dinamic opus discursului general (mf). Caracterul liber al afirmației rubato, precum și aspectul vocalmelodic al traseului descris indică o posibilă afinitate cu natura muzicii de cabaret, recunoscând în expresia arpegiului languros o aluzie la fredonările improvizatorice ale unei cântărețe. Acest tip de evoluție discursivă, ce juxtapune entități tematice diferite, ridică o problemă esențială la nivel interpretativ, în sensul realizării unității în pofida unui pericol evident cauzat de natura fragmentată a exprimării
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
în sensul realizării unității în pofida unui pericol evident cauzat de natura fragmentată a exprimării. În acest sens, echilibrul avansării se va obține prin respectarea riguroasă a contrastului de atmosferă, caracter și nivel dinamic creat prin alăturarea diferitelor intervenții melodico-ritmice. Astfel, arpegiul în rubato, simbol al extravaganței și frivolității, o imagine ce se dorește incisivă prin proiecția sa în dinamica de mf, se va opune stării de abandonare lipsită de energie ce pare să domine atmosfera generală a preludiului. Secțiunea finală coincide
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
respecta indicația compozitorului la main gauche un peu en valeur sur la main droite (mâna stângă puțin mai în afară față de mâna dreaptă), utilizând atacuri diferențiate. Astfel, acordurile vor deține un timbru mai pregnant, subtil evidențiat comparativ cu cel al arpegiilor în , ce necesită un atac ușor, moale, dar care să evite neglijarea menținerii clarității de discurs. În consecință, trebuie urmărit un efect sonor de semi-opacitate rezultat, deopotrivă, și din folosirea optimă a pedalei de rezonanță (schimbată frecvent pe fiecare a
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
al preludiului este marcat prin diminuarea valorilor ritmice ( ) și amplificarea semnificativă a dinamicii ( p - cresc - f ). Punctul culminant al structurii formale evoluează prin rezonanța aceluiași interval de secundă mică, prezentă în dubla sa ipostază - orizontală și verticală. În plan superior, arpegiul amplu ce străbate spațiul a patru octave desfășoară armonia unui acord cu septimă mare (intervalul complementar). Aceasta din urmă se suprapune, de asemenea, la interval de secundă mică cu armonia planului inferior, care arpegiază sunetele unui acord de cvintocvartă. Ultimul
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
parcă de chemări misterioase venite din negură. Episodul următor al preludiului oferă o probă elocventă a rolului pe care îl pot îndeplini figurațiile în determinarea macrostructurii formale. Simetria figurațiilor palindromice reafirmă imaginea de statism sonor, creat prin mișcarea circulară a arpegiilor repetate cu insistență (măsurile 32 37). În mod adițional, delimitarea structurii formale este determinată de numeroase modificări de scriitură, ce survin la nivelul parametrilor de limbaj: indicația agogică Un peu retenu ce semnalează trenarea tempoului; pe fondul unei abstractizări tot
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
sumbre ale decorului spaniol pierdut în urmă. Dansul Zânelor va deschide astfel o nouă etapă în contextul succesiunii de preludii ale acestui caiet secund. Decorul „aerian” se va instala o dată cu afirmarea ostinato-ului ritmic al introducerii, ale cărui salbe de arpegii ascensionale ce avansează spre rezonanțele eterice și diafane ale registrului acut, creează o permanentă sugestie a zborului. Dinamica extrem de redusă a discursului (pp), ritmul izocron al , țesătura rarefiată a scriiturii orizontale, precum și bitonalismul desfășurat într-o culoare armonică generală de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
mică, mare și mărită (prezentă deopotrivă și în ipostaza enarmonică a intervalului de terță mică), generează vizualizarea acelor mișcări capricioase și unduitoare ale nimfei ce taie crestele valurilor. Iar surpriza unei dispariții spectaculoase a Ondinei care se retrage pe un arpegiu de re major cu nonă mare și cvartă mărită aduce în premieră spațiul tonal anunțat inițial de armură într-o intervenție dilatată, operată prin schimbarea agogică (Rubato). Servind aceleiași concepții de flexibilitate agogică, trăsătură definitorie la nivelul construcției de ansamblu
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
al terței mici , al cărei prim sunet este extras din contextul apogiaturii originare. De altfel, ultima reapariție tematică coincide cu debutul codei ce înlănțuie apoi văpăile strălucitoare ale spiritelor apei, semn al reîntoarcerii definitive a Ondinei în lumea sa acvatică. Arpegiul bitonal ce juxtapune culori armonice îndepărtate (re major și fa# major) suprapuse unei pedale a sunetului re plasat în registrul grav, nu mai devine pretextul unei efuziuni pline de optimism, în pofida unui final în ton major (re major). El se
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
ultimelor două intervale melodice ale motivului tematic, iar primul acord al fiecărei formule de triolet pare să acționeze ca apogiatură pentru cel următor. Figurațiile de secunde din finalul acestei secțiuni vor conduce la un nou tip de ostinato ce desfășoară arpegii descendente în sempre pp volubile (mereu pp volubil). În cazul celei de-a patra secțiuni a preludiului, precum și la nivelul întregii structuri macro-formale, se observă contribuția factorului armonic (la major) în circumscrierea subunităților constitutive. Episodul Rubato explorează efectul acustic contrastant
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
seriilor bitonale: fa - la - do și . Reinstalarea tonalității inițiale de fa major într-o mișcare lărgită (Mouvt élargi) indică debutul secțiunii de final a preludiului, fază apoteotică ce culminează cu expunerea motivului tematic într-o ipostază amplificată, exuberantă (éclatant - strălucitor). Arpegiile prelungi ce anticipează scriitura în octave a motivului, nivelul dinamic puternic più f e cresc. - ff, țesătura acordică extinsă până la 11 voci, culminând cu expresia glissando-ului simultan pe clape albe și negre ce traversează întreaga claviatură, toate aceste aspecte
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Catedra de Literatură română din cadrul Facultății de Litere, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași. Director al Institutului de Filologie Română "A. Philippide" din Iași. Membru al Uniunii Scriitorilor din România și al Asociației pentru Literatură Generală și Comparată. Volume publicate: Arpegii critice. Explorări în critica și eseistica actuale (2005); Matei Vișniec - un optzecist atipic (2005); Lecturi actuale. Pagini despre literatura română contemporană (2006); Utopia negativă în literatura română (2008); Inorogul la Porțile Orientului. Bestiarul lui Dimitrie Cantemir, vol. I, Premise. Bestiae
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
arii, canțonete, doine, marșuri, melodii, „operă”, romanțe, serenade, „populare”, iar în încercările de roman, „muzică de piano”, „cîntece răsunătorii de fanfară”, „cîntece de harmonie”, un „cîntec american fantastic”. Vocabularul muzical al poetului cuprinde și o serie de „termeni tehnici”: „acorduri, arpegii, armonii”, „largo”, „requiem”, „simfonie”, „ton” etc. Toate aceste denumiri ar fi cunoștințe seci, dacă Bacovia n-ar nota, aproape de fiecare dată, impresiile sale legate de felul muzicii, de intensitatea ei, de specificul instrumentelor, sau dacă n-ar sugera corespondențele cu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
fenomenului populist se dorește prin intermediul utilizării unor linii general-explicative, iar aceste linii sunt trasate în funcție de realitățile empirice constatate mai degrabă decât în baza unor asumpții teoretice de nezdruncinat. De aceea, vocea sa este mediană, în sensul că se află la mijlocul arpegiului mărginit, la un capăt, de filosofii politicului (adepți ai ultra-teoretizării), și la celălalt de sociologii cantitativiști (adepți ai ultra-empiricismului). Statutul de voce mediană îi reduce posibilitățile de a se distinge față de celelalte. În consecință, Mudde este o "curea de transmisie
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
muzical internațional. ACORD. - Acordul este o suprapunere de sunete, cântate simultan. Acordul cel mai simplu este alcătuit din trei sunete. Îndeplinește o funcție esențială în muzică întrucât alături de melodie, ritm, dinamică etc., prin înlănțuiri succesive se relizează imagini sonore artistice ARPEGIU. - Arpegiul este cântarea sunetelor componente ale unui acord, unul după altul. CADENȚA. - În general concertele instrumentale cuprind unele părți în care orchestra tace, lăsând pe solist să cânte singur. De obicei aceste părți - denumite cadență oferă prilej solistului să-și
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
internațional. ACORD. - Acordul este o suprapunere de sunete, cântate simultan. Acordul cel mai simplu este alcătuit din trei sunete. Îndeplinește o funcție esențială în muzică întrucât alături de melodie, ritm, dinamică etc., prin înlănțuiri succesive se relizează imagini sonore artistice ARPEGIU. - Arpegiul este cântarea sunetelor componente ale unui acord, unul după altul. CADENȚA. - În general concertele instrumentale cuprind unele părți în care orchestra tace, lăsând pe solist să cânte singur. De obicei aceste părți - denumite cadență oferă prilej solistului să-și desfășoare
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
temele variate prezentate succesiv într-un permanent dialog la Primo sunt însoțite de un acompaniament construit din terțe și cvarte repetitive într-o pulsație „con delicateza” de șaisprezecimi. (Secondo - elementul III). Basul punctează cu eleganță într-un „poco più lento” arpegiul tonicii lui La b Major în diferite răsturnări: Ex. Studiul combinativ al celor patru mâini permite definitivarea planurilor sonore la nivelul celor patru elemente ale sistemului, permițând interpreților să stabilească dozajul sonor al intensităților. Cei doi vor reliefa planul sonor
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
o ieșire din nemurire, asumarea condiției prin care creatul se expune desfacerii, decreației. Elanul e însă mult prea imperios pentru ca potențele, în ciuda mirajului întoarcerii în sânul Vieții universale, să-și refuze deschiderea spre destinul care le cheamă, "spre nevăzutul unde arpegii de fanfare/ Desfac în foi sonore o limpede chemare", deschidere prin care se aude "cum urcă din adâncuri un mare imn august" (Cucerire). Avânt anabasic neînfrânat al tuturor celor ce presimt aerul tare al înălțimilor, pregustă deja din orizontul rarefiat
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]