355 matches
-
căsătoriei, dar și al relațiilor amoroase.87 Exemplele din regnul animal, deși de o factură simplă, întăresc nevoia eliberării femeii din prizonieratul conjugal, care nu face decât să accentueze dorințele interzise, să exacerbeze sentimentul unei condamnări a firii la un ascetism care nu îi este firesc: „Ia pasărea și pune-o-n colivie/ și apoi cu drag grijește-te să-i fie/ Plăcută hrana, apa tot la fel,/ și vezi de-o cocolește n chip și fel,/ și curăț-o de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
la stăpânire pe toți cei care greșesc și însușindu-și bani drept mită, mai rău și decât necuratul, și care, drept pedeapsă, va fi luat în iad). În Evul Mediu timpuriu urmarea firească a unei exagerate lumi teocratice a fost ascetismul. Viața mundană și-a pierdut importanța și valoarea. Oamenii trăiau pe pământ, dar gândul lor era îndreptat spre viața de dincolo. și apogeul perfecțiunii se găsea doar în extaz, rugăciuni și contemplație. și literatura era teocratică, astfel că misterele, viziunile
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
p. 170. 548 Ibidem, p. 172. 148 (III. 10) Rustico, un călugăr din deșertul Tebaida, loc renumit pentru asceții săi și pentru condițiile vitrege pe care le impunea celor ce alegeau singurătatea. Bărbatul o inițiază cu viclenie nu în tainele ascetismului, ci în cele ale dragostei trupești, dar curând nu va mai face față dorințelor arzătoare ale copilei. Adusă în cetate, Alibech se va căsători și va povesti cum îl slujise pe Dumnezeu în deșert, devenind subiect rizibil pentru întreaga comunitate
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
albi ascundeau promisiuni nebănuite.1031 Cu brutalitate, fantoma soțului văduvei realizează un portret indezirabil al femeii și concluzioneză cu o descriere metaforică a părților private ale văduvei, la fel de înjositoare 1032. Misoginismul va continua și în operele următoare, autorul pledând pentru ascetismul medieval, precum și pentru inspirația și cultivarea cu precădere a surselor clasice. La sfârșitul cărții, fantoma defunctului soț îi cere naratorului să se roage pentru el, deoarece este evident că femeia nu o face, naratorul ajungând, semnificativ, dintr-o vale întunecoasă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
căsătoriei, dar și al relațiilor amoroase.87 Exemplele din regnul animal, deși de o factură simplă, întăresc nevoia eliberării femeii din prizonieratul conjugal, care nu face decât să accentueze dorințele interzise, să exacerbeze sentimentul unei condamnări a firii la un ascetism care nu îi este firesc: „Ia pasărea și pune-o-n colivie/ și apoi cu drag grijește-te să-i fie/ Plăcută hrana, apa tot la fel,/ și vezi de-o cocolește n chip și fel,/ și curăț-o de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
la stăpânire pe toți cei care greșesc și însușindu-și bani drept mită, mai rău și decât necuratul, și care, drept pedeapsă, va fi luat în iad). În Evul Mediu timpuriu urmarea firească a unei exagerate lumi teocratice a fost ascetismul. Viața mundană și-a pierdut importanța și valoarea. Oamenii trăiau pe pământ, dar gândul lor era îndreptat spre viața de dincolo. și apogeul perfecțiunii se găsea doar în extaz, rugăciuni și contemplație. și literatura era teocratică, astfel că misterele, viziunile
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
p. 170. 548 Ibidem, p. 172. 148 (III. 10) Rustico, un călugăr din deșertul Tebaida, loc renumit pentru asceții săi și pentru condițiile vitrege pe care le impunea celor ce alegeau singurătatea. Bărbatul o inițiază cu viclenie nu în tainele ascetismului, ci în cele ale dragostei trupești, dar curând nu va mai face față dorințelor arzătoare ale copilei. Adusă în cetate, Alibech se va căsători și va povesti cum îl slujise pe Dumnezeu în deșert, devenind subiect rizibil pentru întreaga comunitate
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
albi ascundeau promisiuni nebănuite.1031 Cu brutalitate, fantoma soțului văduvei realizează un portret indezirabil al femeii și concluzioneză cu o descriere metaforică a părților private ale văduvei, la fel de înjositoare 1032. Misoginismul va continua și în operele următoare, autorul pledând pentru ascetismul medieval, precum și pentru inspirația și cultivarea cu precădere a surselor clasice. La sfârșitul cărții, fantoma defunctului soț îi cere naratorului să se roage pentru el, deoarece este evident că femeia nu o face, naratorul ajungând, semnificativ, dintr-o vale întunecoasă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
le aibă. Fiecare epocă Își are omul ideal care-i rezumă concepția de viață și pe care societatea Îl prezintă membrilor săi ca un model spre care trebuie să tindă. Astfel, Renașterea care a fost Înainte de toate o reacțiune contra ascetismului medieval și-a format idealul său de om În opoziție cu idealul de om al Evului mediu. Omului care nu se consideră decât ca „o umbră trecătoare de la pământ la cer”, schivnicului cufundat În contemplarea neantului acestei vieți, acestei văi
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
Întregii personalități; activitate concentrată pentru un scop unic; dominatori, apți pentru a conduce. Știu să-și stăpânească și să utilizeze violența. Serviabili, onorabili, iubesc societatea. Având simț profund al grandorii, știu să-și reducă nevoile organice, merg uneori pana la ascetism. Valoare dominantă: opera de Înfăptuit. ● Colericii generoși, cordiali, plini de vitalitate, și exuberanță, optimiști; În general excitabili, adesea fără gust și măsură. Activitatea lor e intensă, febrilă, și multiplă. Se interesează de politică, iubesc poporul, cred În progres, sunt revoluționari
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
scrie, fără ca mâna să-i tremure: „Pentru mine, care nu sunt deloc mistic, sinuciderea va fi cel puțin o rugăciune trăită. Curiozitatea mea când, la Chartres, am crezut că am fost ucis: În sfârșit, voi ști”. La el, virilitatea și ascetismul sunt mai mult decât simple atribute ale existenței: sunt adevărate valori culturale. Cu toate profețiile Îndeplinite, fericit că a avut dreptate - că a avut, În sfârșit dreptate - el jubilează la constatarea că, măcar pe moment, ideologiile au murit, că au
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
autentică, strigătul după ajutorul lui Dumnezeu, pornit din suflet, în condițiile în care ajutor nu poate veni din nici o altă direcție. Viața austeră, cu muncă și rugăciune, definește spațiul mănăstirii, iar lagărul apare, în această lumină, ca un spațiu al ascetismului. O zi din viața lui Ivan Denisovici nu este singura scriere literară a lui Soljenițîn în care sunt afirmate principiile creștine, dar ea se construiește în modul cel mai pregnant, spune Livia Cotorcea, pe imaginea smereniei și jertfei lui Hristos
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
romane staționate de-a lungul Rinului și al Dunării, în Britannia și în Africa. Acest cult, potrivit crezului lor, putea oferi soldatului anumite protecții realizabile prin gesturi exterioare: abluțiuni, ritualuri de pocăință și purificare preluate de la cultul mazdeic și un ascetism, constând în continență și abstinență pentru a tempera bărbatul în lupta interioară. Acestor gesturi li s-au adăugat și alte încercări practice, care îl ajutau pe cel inițiat să se formeze în arta curajului și a constanței, în vederea creării unui
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
a primit permisiunea de a duce o viață ascetică. Între anii 297-298 a fost rechemat la oaste pentru războiul împotriva maurilor; refuzând să primească un donativum a fost aruncat în închisoare. Eliberat de împărat s-a reîntors la viața de ascetism; în anul 303 a fost rechemat în armată în baza dispozițiilor dioclețiene contra creștinilor. Printre mărturiile creștine legendare se află cele referitore la soldații care ar fi avut de a face mai mult sau mai puțin direct cu Isus: despre
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
În Germania se toarnă primul film de 35 mm, astăzi pierdut. 1906 Lev Nicolaevici Tolstoi (1828-1910), marele scriitor moralist și mistic rus, autor al pamfletului În ce cred în care desparte creștinismul de misticism și-l transforma într-un sever ascetism care are la bază doctrina non-rezistenței, lansează cel mai virulent atac asupra în ter pretărilor din lungă istor ie a shakespearologiei europene în Shakespeare și dramă scris în 1903, ca o introducere la lucrarea lui Ernest H. Crosby Shakespeare and
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
în singurătate, fie idioritmic, fie cenobitic. Epictect și Astion au fost dintre acei creștini ai primelor veacuri, care, în năzuința lor de desăvârșire, își păstrau castitatea și rămâneau în celibat, aceasta fiind ca o formă obișnuită a ascezei creștine. Acest ascetism constituia „un preludiu al monahismului”, iar asceții primelor veacuri erau floarea vieții creștine. Pe aceștia i-a numit Clement Alexandrinul „aleși între aleși”. Sfântul Epictect, ca ascet, era unul dintre preoții necăsătoriți. Din lucrarea Pătimirea Sfinților Epictect și Astion, paragraful
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
monahului ce nu mai este robul irascibilității. Chinovia devine terenul de antrenament unde monahul își dezvoltă ,,statornicia unei minți netulburate și tăria neclintită a răbdării” (Convorbirea duhovnicească XIX), căutând s-o unească cu Hristos în limita îngăduită de slăbiciunea omenească. Ascetismul și contemplația se întâlnesc în curăția inimii. În ultimile Convorbiri, Cassian îl pune pe Avva Pinufius să descrie transformarea inimii de la surghiunirea păcatelor anterioare și chiar viitoare, în așa fel încât să nu mai hălăduiască prin memorie sau imaginație, până la
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
a ceea ce e nemișcat și veșnic, acela contemplă fericirea vieții viitoare fiind încă în trup. Columba Stewart sistematizează în cinci puncte motivația dezvoltată de Cassian în Convorbirea duhovnicească I pentru plasarea contemplației în centrul teologiei sale. 1. Faptele practice ale ascetismului și slujirii sunt provizorii în realitatea existenței păcătoase a omului și necesitatea lor ia sfârșit odată cu moartea. 2. Contemplația face parte și din viața prezentă, dar și din cea de după moarte deoarece are ca bază iubirea și ca obiect pe
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
în minte și inimă doar după ce au încetat să fie stăpânite de păcat și diavol. Cassian insistă pe faptul că adevărata luptă, și anume cea dată pentru răbdare, se poartă în inimă și se dobândește în ,,liniștea minții”, iar ascetismul fizic nu este suficient. Însă prin slujirea lui Dumnezeu încă din timpul vieții pământene, se va transforma ulterior într-o părtășie cu Hristos. 4. Castitatea. În scrierile sale privitoare la castitate, Cassian devine provocatoare prin realismul dar și prin idealismul
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
din cugetarea cassiană următoarele teme de mare actualitate pentru teologia creștină contemporană: Curăția inimii ca mijloc de a atinge iubirea desăvârșită. Sfântul Ioan Cassian pune accentul pe liniștea, delicatețea, calmul și blândețea monahului care a biruit irascibilitatea. El demonstrează că ascetismul și contemplația, se întâlnesc în curăția inimii. Învățătura lui Cassian despre curăția inimii are trei aspecte principale: o purificare ascetică, o echivalare teologică a curăției inimii cu iubirea și experiența eliberării de păcat în liniștea inimii. Contemplația, văzută ca și
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
de un șir întreg de rude și de prieteni din aristocrație, de la Cassiodorus până la starețul Eugipiu. În anul 404, prin traducerea pravilei monahale pahomiene, Fericitul Ieronim sensibilizase societatea nobiliară din Roma față de Orientul creștin, oferindu-i satisfacțiile inedite ale ascetismului de acolo. Destinată unei respectate doamne, cum reiese din folosirea unor termeni reverențioși de adresare, epistola însoțitoare cuprinde în mod obligatoriu complimentele și politețea obișnuită: „respectata și întru Hristos, preadistinsa Doamnă”. Ea trece apoi pe neobservate la amintirea unui doliu
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
armonii totale cu universul întreg, unde cunoștințele științifice nu valorează mare lucru. Dar conservarea acestei grădini încîntate este înscrisă în inima eticii conficianiste, alături de care apar însă și rațiuni interne de gestionare a puterii. Și confucianismul este o formă de ascetism în lume. Atît protestantismul, cît și confucianismul, ca și oricare altă religie care propune lumii niște exigențe etice raționale va intra, dincolo de un punct, în tensiune cu ceea ce este irațional în lume, pentru că religia nu este o formă de raționalitate
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
Evanghelii: „Cumpără, bucură-te, aceasta e legea și aceștia sunt profeții!”. Aceasta e societatea de consum a cărei ambiție afișată este de a elibera principiul plăcerii, de a smulge omul dintr-un întreg trecut de privațiuni, de inhibiție și de ascetism. Gata cu poruncile disciplinare și rigoriste, este momentul clamării dorințelor materiale, al celebrării divertismentului și consumului, al desfătării perpetue în plăceri private. Faza II corespunde lansării pe orbită a unui individualism de masă, hedonist și consumerist. Hedonism individualist care s-
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
mușchi, de supralicitare anatomică 21. Acum, hiperindividualismul nu s-ar mai defini atât prin hedonism, cât prin dorințele de performanță fizică, printr-un activism stahanovist, înscriindu-se de drept în rândul valorilor puritane. „A suferi distrându-te”: cu laptele acestui ascetism reciclat s-ar hrăni superbărbații și superfemeile în vremurile hipermoderne. Aceste analize comportă o mare parte de adevăr. Este de netăgăduit că idealul unui corp suplu, tânăr, musculos îi face pe oameni să-și „lucreze” și să-și modeleze corpul
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
așteptări hedoniste, senzoriale și imaginare. Dincolo de dematerializarea lumii, progresează și ceea ce am putea numi un erotism extins, polisenzualist și estetic, avid de delectări calitative și de senzații noi în domenii ale vieții din ce în ce mai largi. Cu cât se propagă un anumit „ascetism” igienist, cu atât se intensifică și o dinamică a psihologizării și a estetizării plăcerilor. La ora contaminării artistice a vieții cotidiene, homo aestheticus s-a impus în fața lui homo consumericus. Așadar, dacă societatea de hiperconsum este martora dezvoltării ideologiei și
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]