353 matches
-
a dat nici sfinți și nici călugări. Oamenii de aici socoteau că treaba lor e să lucreze pământul. Doar un călugăr a ajuns dintre oamenii din sat, acolo la Durău În munte, dar nu s-a dovedit a avea vocația ascetismului. A revenit În sat și a intrat În rândul mirenilor, căutându-și o nevastă care să-i nască prunci. Neoprotestanți nu s-au ivit În sat decât trei familii cu care trăiau În relații de bună vecinătate, dar ai căror
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Lumea libertății s-a bazat pe transferuri, furt și dezordine, pe hazard moral, adică o stare de anomie morală în care fenomenele de nedreptate și injustiție domină societatea. În context reafirmarea valorilor de bază ale capitalismului și lumii libere, ca ascetismul, economisirea, respectul față de muncă nu mai sunt credibile și cu greu mai pot fi impuse. Jörg Guido Hülsmann, în opera sa "Băncile nu pot crea monedă"1068, arată: "Aceasta (moneda din hârtie n.n.) poate fi produsă în cantități nelimitate cu ajutorul
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
în comun o estetizare a mișcării, o artă de a folosi forțele naturale și, pentru skate, relieful orașului provoacă un joc subtil cu îndemânarea. Ele participă la o sensibilitate comună, nomadă, decontractată, întoarsă către ajutorul discret, mai mult decât spre ascetismul inițierilor laborioase și, adesea, cu o veritabilă cultură cu rituri vestimentare, filme, muzică. Ele sunt, înainte de toate, pentru tineri. Semn, poate, al timpului instabil în care lipsește identitatea și în care formele de organizare tradițională, sportive sau nu, și-au
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
căci eu sunt un tâlhar al comorii Tale”. Și mai spunea: „Doamne ia-mi binele Tău în această lume și păstrează-mi-l pentru viitor (Ef. 83, 1,23)”. Sf. Ignațiu de Loyola a influențat spiritualitatea franciscană, mai ales prin ascetismul său riguros. Umanismul și Renașterea au fost pe aceeași lungime de undă cu concepțiile franciscane despre lirismul dragostei, frumusețe, armonie și credință înflăcărată. Spiritul franciscan s-a reînnoit și s-a îmbogățit cu noi nuanțe. Într-un echilibru perfect se
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Alain Gheerbrant Dicționar de simboluri, vol. 2, E O, Ed. Artemis, Buc., 1995, p. 323. 10 Durand, G. Op.cit., p.123. 11 Vianu, Tudor Articole vorbite, conferințe radiofonice, Buc., 1974, p. 168. 12 Nu străine de starea celui care, în ascetismul Indian, este în Kevala "calm, transparent, oglindă neîncețoșată, lac netulburat de unduiri, încremenit în lumina unui repaus de cristal". Pentru aprofundarea temei: Heinrich Zimmer Filozofiile Indiei, Ed. Humanitas, Buc., 1997, trad. da Sorin Mărculescu, p. 208 și passim: de același
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
religioase, relativ numeroase pe parcursul anului. Guru își inițiază discipolii pentru a duce o viață dharmică. Viața în societate este condusă de reguli precise: astfel, viața bărbaților este împărțită în faze (dobândirea învățăturii dharmice, activitatea socială și susținerea familiei, retragerea și ascetismul); membrii societății sunt împărțiți în caste (preoții și învățătorii; războinicii și regii; oamenii de afaceri și negustorii; oamenii simpli și muncitorii). INCLUDEPICTURE "http://www.himalayanacademy.com/resources/books/hbh/images/06 SYM Buddha.jpg" \* MERGEFORMATINET Religia budistă, veche de peste 2500 de ani
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
care decide în toate problemele de credință și de organizare a Bisericii”; Omul se justifică prin credință și prin meritele faptelor sale; * acceptă două taine: botezul și Împărtășania; * instituie dogma predestinării. IIsus Hristos s-a jertfit doar pentru cei aleși; * Ascetismul laic; * Obligativitatea frecventării bisericii; * implicarea pastorilor în viața particulară; * intoleranță, stigmat, ardere pe rug pentru cei de altă credință; * refuză tradiția Sfinților Părinți; * un cult sobru și riguros: fără sfinți, moaște, icoane; * reducerea numărului sărbătorilor creștine; * a diminuat fastul și
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
și o intensitate variabile”. Este interesant și rarisim faptul că religia jaina acceptă și forma ultimă a postului, adică „sinuciderea prin înfometare (sallekhana), la care au acces, cu permisiunea superiorului lor, unii călugări deosebit de spiritualizați”. Această formă ultimă, radicală, de ascetism se mai numește și santhara (postul până la moarte). Din moment ce sute de oameni își pierd anual viața în felul acesta, „o serie de activiști din domeniul judiciar au încercat deja să scoată ritualul santhara în afara legii”; b) asceza internă are în
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
dintre adevărul religiei și lumile păgâne ale mitului a contribuit la fabricarea unui alt context, contrastant cu cel oficial, însă în Renaștere se schimbă macazul, tensiunea constantă între fascinația față de senzualitate și pasiune pe de o parte și pietism și ascetism pe de alta fiind o importantă sursă a modernității, consideră Robert Ellwood, The Politics of Myth, p. 20. 264 Gilbert Durand, Introducere în mitodologie, p. 11. 265 Obiectivitatea, "Știința", mecanicismul, pozitivismul s-au instalat cu evidente caracteristici ale mitului: imperialismul
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
1914), Nebunia (1915) și Poezii (1926) sunt adunate versuri cu o tematica variată, evidențiind preocuparea tot mai acută a autorului pentru problematică socială (Cântecul mașinii, Cerul muncii, Elevatorul etc.). Nu lipsesc temele etern umane (Iubirea, Credința) sau exteriorizarea senzațiilor (Convalescenta, Ascetism). În proza de după primul război mondial - trilogia autobiografica Petru Arbore (1924), românele Glasuri în surdina (1927) și Prieteniile lui Miron (1934) - R. și-a ilustrat mai accentuat concepția umanitarist-pacifistă, pe care o slujește toată viața. În Petru Arbore e urmărit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289169_a_290498]
-
de l’histoire du montanisme, Fribourg, Paris, 1913; cf. de asemenea G. Visonà, „Il fenómeno profetico del montanismo”, în Ricerche storico‑bibliche, 5, 1993, pp. 149‑164. Montanismul reprezintă prima mișcare reformistă de amploare din sânul creștinismului. Acesta predica un ascetism sever, susținut de o doctrină milenaristă extrem de atrăgătoare pentru creștinii „simpli”. Montanus afirma că este întruparea Paracletului de care vorbește Ioan (14, 26; 16, 7). Cât despre ucenica sa, Maxima, aceasta învăța că sfârșitul lumii avea să se producă imediat
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
secolul al II‑lea î.Cr., în vremea lui Antiochos Epiphanes. Teoria sa a fost respinsă de Eusebiu, Apolinarie și Metodiu (în legătură cu aceasta, cf. „Prologul” lui Ieronim la Comentariul la Daniel). Pammachius era un condiscipol din Roma. Rămas văduv, el îmbrățișează ascetismul și este în permanentă legătură cu Ieronim. Marcella, și ea văduvă, era cea mai strălucită elevă a lui Ieronim. Ea primea, la Aventin, tinere sau văduve angajate pe calea ascetismului. . Aproape toți editorii au publicat Cartea lui Daniel într‑un
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Pammachius era un condiscipol din Roma. Rămas văduv, el îmbrățișează ascetismul și este în permanentă legătură cu Ieronim. Marcella, și ea văduvă, era cea mai strălucită elevă a lui Ieronim. Ea primea, la Aventin, tinere sau văduve angajate pe calea ascetismului. . Aproape toți editorii au publicat Cartea lui Daniel într‑un singur volum. Cu toate acestea, Cassiodor vorbește în Institutiones I, 3, de trei cărți pe care le‑ar fi avut tratatul: Idemque Daniel qui, licet apud Hebreos nequaqam prophetico choro
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
este mefient față de noile metode, considerând că „nu metodele fac critici, ci invers”. Viața lui G. Ibrăileanu este o biografie în stil pozitivist, cu încercarea, totuși, de a face portretul intelectual și psihologic al unui om reputat, până atunci, prin ascetismul și obsesiile lui profesionale. Pentru P. Ibrăileanu este un creator complex, tulburat, ca Titu Maiorescu, de drame interioare, inclusiv acelea de ordin sentimental, un spirit superior tinzând spre contemplație, în fine, un moralist strălucit. Când investighează opera, criticul merge dincolo de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288825_a_290154]
-
ideologie ecleziastică și psihanaliză avant la lettre, acești exegeți radicali caută și, fapt deloc mirabil, reușesc să găsească în scrierile Părinților deșertului mai ales repere pentru o istorie a ideilor (cum ar fi istoria conceptului de trup, a sexualității, a ascetismului etc.) și mult mai puțin o demonstrație a noutății proprii unei opere teologice articulate pe trunchiul Evangheliei și plasate în matricea spirituală a Bisericii creștine 4. A tăgădui ori a nesocoti faptul că Evagrie a fost înainte de toate un monah
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
mostră perfectă de teologie mistică în care discursul de tip metafizic asupra dumnezeirii nu se poate regăsi. Provocând teologia speculativă, acest poem vizionar se întemeiază pe radicalitatea unei experiențe care debordează structurile obișnuite ale comprehensiunii; un realism sacramental sever îmbină ascetismul penitențial cu exuberanța unui veritabil „dialog interior” între sufletul înaripat și Dumnezeu. O rară sensibilitate apofatică exprimă refuzul obiectivării absolutului sub forma unor scheme dialectice, preferând slăvirea lui Dumnezeu din perspectiva economiei mântuirii. Dumnezeu îi apare misticului cu familiaritatea pe
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
terenul politico-social: materialismul sau marxismul; cealaltă ramură, în schimb, a vrut să rămînă pe tărîmul "științei" (teoretice) pe urmele Iluminismului și pozitivismului, anticipîndu-l: evoluționismul sau darwinismul. Aceleași principii metafizice și filozofice, aprofundate coerent pe plan etic, trebuiau să ajungă la ascetismul păgîn, bazat pe negarea oricărei valori din lume și realizat ca un fel de ataraxie stoică: într-un cuvînt, în profundul pesimism al unui Schopenhauer, unui Leopardi, unui Eminescu. Sau mai mult, tot coerent aprofundate și duse în cealaltă direcție
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
trebuiau să ajungă la conceptul de senzații și fenomene ale pasiunii, ale durerii cosmice (Weltschmerz), la concepția despre Dionysos, la cea despre Krsna și la teoria crucificării (această exprimare vrea să sugereze o realitate conceptuală nietzscheeană: primul ascetism răsturnat), și la teoria despre supraom a lui Fr. Nietzsche (și, în parte, a lui Eminescu, chiar dacă nu este mărturisită cu aceeași hotărîre ca a filozofului și poetului german). După această încadrare generală, ce rezumă punctele de discuție enumerate de
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
de degajare 113 3. Copingul 115 4. Premisele unei abordări integrative 116 PARTEA A DOUA DOUĂZECI ȘI NOUĂ DE MECANISME DE APĂRARE Activism 121 Afiliere 127 Afirmare de sine prin exprimarea sentimentelor 134 Altruism 141 Anticipare 147 Anularea retroactivă 153 Ascetismul adolescentului 158 Clivaj (al eului, al obiectului) 162 Contrainvestire 169 (De)negare 176 Formațiune reacțională 181 Identificare 190 Identificare cu agresorul 195 Identificare proiectivă 201 Intelectualizare 206 Introiecție 212 Izolare 218 Înlăturare 226 Întoarcere către propria persoană 231 Proiecție 238
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
inhibiția emoției pulsionale - mecanism inclus în lista prezentată în concluzia lucrării (această listă diferă puțin de prima). Autoarea mai tratează aici identificarea cu agresorul (capitolul 9) și o formă de altruism (capitolul 10). În fine, în capitolul 12, ea menționează ascetismul și intelectualizarea la pubertate, acest ultim mecanism figurând și în lista finală. Mai recent, în dialogurile sale cu Sandler (1985/1989)7, A. Freud precizează: „În cazul în care mă întrebați dacă lista este definitivă, vă voi spune, bineînțeles, că
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Freud. Singurul care nu figurează în lista lui Valenstein este transformarea în contrariu (sau răsturnarea). 2) Alte zece mecanisme - sau mai degrabă cincisprezece, dacă ținem cont și de variante - se regăsesc, în ciuda câtorva diferențe de terminologie, în alte liste: Altruismul Ascetismul Deplasarea Identificarea - cu obiectul iubit - cu obiectul pierdut - cu agresorul - autopunitivă 3) Alte douăzeci de mecanisme de apărare sunt mai degrabă specifice listei lui Valenstein. În rândul acestora, distingem un prim grup reunind treisprezece mecanisme desemnate prin substantive, și un
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
eului. Rezultatele obținute de Jacobson et al. (1982) sunt similare. Într-adevăr, autorii constată pe populația experimentală (un grup de adolescenți) că recurgerea la refuz și la proiecție se află în legătură cu nivelurile scăzute de dezvoltare a eului, în timp ce intelectualizarea și ascetismul corespund unor niveluri mai înalte. Să mai spunem doar că, în studiul deja citat, Haan et al. (1973) nu au identificat nici o relație între utilizarea anumitor apărări și stadiile de dezvoltare morală menționate de Kohlberg (1969). Pe baza informațiilor disponibile
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
de plăcere, toate exacerbate de societatea de consum. Pornind de la această analiză, Mucchielli (1981) ajunge la concluzia că ecologismul ar fi o combinație de mai multe mecanisme individuale de apărare, cum ar fi refuzul realității (sociale și tehnologice), anularea retroactivă (ascetismul afișat reunind comportamente destinate înlăturării sentimentelor de dorință și a participării vinovate, anterioare, la societatea de consum), regresia (la comportamentele tipice adolescenței, mai ales grupismul) sau compensarea (inferioritatea compensată de un nou statut în cadrul grupului). Un alt tip de apărări
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
primitive, îi regăsește echivalentul în viziunea despre lumea indivizilor cu tendințe obsesionale. El estimează că, fără a fi adevărate acte de vrăjitorie, acțiunile obsesionale ale pacienților sunt de natură magică, de vreme ce reprezintă niște tentative de contra-vrăjitorie, destinate să îndepărteze nenorocirile. Ascetismul adolescentuluitc "Ascetismul adolescentului" Definițietc "Definiție" Refuzarea de către adolescent a oricăror plăceri corporale, chiar și a celor mai inocente. Acest mecanism de apărare este destinat să protejeze eul împotriva noilor nevoi pulsionale, care sunt o sursă de angoasă. Istorictc "Istoric" Ascetismul
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
regăsește echivalentul în viziunea despre lumea indivizilor cu tendințe obsesionale. El estimează că, fără a fi adevărate acte de vrăjitorie, acțiunile obsesionale ale pacienților sunt de natură magică, de vreme ce reprezintă niște tentative de contra-vrăjitorie, destinate să îndepărteze nenorocirile. Ascetismul adolescentuluitc "Ascetismul adolescentului" Definițietc "Definiție" Refuzarea de către adolescent a oricăror plăceri corporale, chiar și a celor mai inocente. Acest mecanism de apărare este destinat să protejeze eul împotriva noilor nevoi pulsionale, care sunt o sursă de angoasă. Istorictc "Istoric" Ascetismul adolescentului nu
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]