344 matches
-
încheieturile și-i pocneau. A început a lua o doctorie. Peste zece zile nu mai auzea încheieturile pocnind. Surzise. Dumnezeu n-a făcut lucrurile frumoase pentru proști și pentru urâți. Samson numai cu o falcă de cal a trecut prin ascuțișul săbiei 5000 de filisteni. Mai ușor să iei decât să dai. Nu s-a schimbat nimic în târgul Ieșilor, avem un slut mai mult. Păcat? Mânâncă în lumea asta și mai ales beau, pentrucă pe ceia lume nici se bea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
situat tot în lumea teatrului, un volum precum Talia ...Thaliei (1975), de pildă, grupează texte aparent aflate la frontiera dintre publicistica de observație (și „reportaj”) și schița satirică, având un dialog bogat, unele prezentate, prin tehnoredactare, ca mici texte dramatice. Ascuțișul criticii țintește racile ale breslei actoricești, ale activității directorilor de teatre, regizorilor etc. În secțiunea Convorbiri imaginare cu... sunt incluse un fel de ingenioase „interviuri”, alcătuite din montaje de citate, alternate cu „întrebări” adresate unor personalități sau personaje din trecut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289419_a_290748]
-
unul uciși de apărători, au impins la atac pe ruteni, ismailiți, și cumani. Când unul din aceștia încerca să fugă, să se sustragă sau să dea înapoi în fața ploii de săgeți sau contraatacului celor din cetate, tătarii îi treceau prin ascuțișul săbiei și râdeau de chinurile lor. Asediul a durat zi și noapte o săptămână întreagă, pentru a nu permite celor din cetate să se odihnească. După ce șanțurile din jurul orașului au fost umplute cu trupurile prizonierilor, tătarii au dat un ultim
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
de pe masă. — Visele vechi sunt vise vechi și gata. Du-te la bibliotecă și o să te saturi de ele. Ia-le pe cele care-ți plac și studiază-le cu atenție. Paznicul inspectă obiectul proaspăt făcut, se declară mulțumit de ascuțișul vârfului și-l puse pe un raft din spatele lui. Mai erau acolo încă vreo douăzeci de instrumente asemănătoare. — N-ai decât să-mi pui câte întrebări dorești, e dreptul tău. Dar să știi că nu o să mă simt obligat să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
vreascuri, c-un cuțit de brâu, să cioplesc cu băgare de samă coasa și s-o prefac în lance. Făcui ca coasa să steie drept în vârful mânerului și-apoi, luând o cute de piatră, începui a o freca de ascuțișul și mai cu deosebire de vârful coasei, până ce se ascuți ca un brici, încît, suflând c-un păr deasupră-i, s-ar fi tăiat în două. Din norocire tatăl meu dormea așa de dus încît n-a auzit neci cum ascuțeam
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
începură a urla, cari răniți, cari izbiți de moarte, prin pocnetele și lătratul cel des al puștilor. - Înainte! comandă Ioan, și lăncerii se repeziră cu furie în inimicii lor cei mulți. Eu apucasem o săcure de coadă și izbeam cu ascuțișul și cu muchia fără milă în tot ce venea înaintea mea. Dădură și ei foc și rândurile se răriră. - Înainte! țipă Ioan ca turbat. Încă un asalt, încă o repezire și dușmanii, curmați în două lături, ne deschiseră o cale
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Hagar - ș-acum nu vrei să-mi dai prețul întreg? Bătrânul se uita ciudat. Lampa era pe stinse. - Lumina se stinge, zise Ruben, pîn-a nu se stinge lumina, numără-mi banii... Levy scoase un cuțit din sertar și juca cu ascuțișul lui în lumina lampei. Lumina pâlpâia mai tare. - Ți-o jur pe D-zeul Sionului, noaptea aceasta nu va trece fără să am banii toți. Ești surd, bătrânule, n-auzi? - Lumina încă arde, zise Levy. - Am spus, lumina între tine
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Sihon n'a îngăduit lui Israel să treacă prin ținutul lui. Sihon a strîns tot poporul, si a iesit înaintea lui Israel, în pustie. A venit la Iahaț, si s'a luptat împotriva lui Israel. / Israel l-a bătut cu ascuțișul sabiei și i-a cucerit țară de la Arnon pînă la Iaboc, pînă la hotarul copiilor lui Amon; căci hotarul copiilor lui Amon era întărit. / Israel a luat toate cetățile acelea, si s'a așezat în toate cetățile Amoriților, în Hesbon
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
să aducă istoria în fața copiilor, să-i ducă în istorie pentru a-și cunoaște trecutul și a se mândri cu el. Prin istorie, copilul învață care este obârșia lui, cum a străbătut poporul nostu vitregia vremurilor, învingând opreliștile fie cu ascuțișul paloșului, fie cu istețimea minții. În formarea și cristalizarea sentimentului patriotic care crește și se dezvoltă cu vârsta, un rol important îl are mediul înconjurător, locul primelor jocuri, izbânzi, bucurii. De cele mai multe ori, locul natal devine pământul pe care crește
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
a fost război la Vaslui cu puterile turcești și a biruit atunci Ștefan Voievod cu mila lui Dumnezeu cel viu, care s-a născut din preacurata fecioară spre mântuirea noastră. Și le-a dat Dumnezeu pe acele limbi, necredincioase în ascuțișul săbiei și a căzut atunci mulțime mare fără număr și au fost prinși vii mulți fără număr, care de asemenea au fost tăiați, ci numai pe unul l-au lăsat viu, pe fiul lui Sac-pașa. Și steagurile lor și cu
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
Democrat fusese învingător în 1992, fiindcă influența comuniștilor în media scăzuse și fiindcă Berisha era susținut de SUA (pe când Italia, sub guvernul socialist al lui Craxi, ținea tipul de discurs pe care, în prezent, îl repetă Franța, cu un nedisimulat ascuțiș antiamerican: „Numai Europa vă poate salva!”). Berisha ca președinte, având drept prim-ministru pe Aleksander Meksi, un arheolog, s-a angajat la respectarea unui „contract istoric cu Albania”, formulă ambițioasă pentru care și românii s-au inspirat în 1996 de la
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
el și-a întâmpinat ucigașii cu brațele deschise și fără bănuieli: „Iar ei au scos sabia, merg asupra lui ca niște fiare sălbatice, pătrund în cortul lui... Și unul din ei a zvârlit cu sulița, și-l atinge în inimă ascuțișul. Un altul în grabă l-a lovit, îi taie capul. Ca un copac se prăvăli frumosul său trup. Așa îl omorâră, fără ca să se știe, fără ca să se nimerească sabia în mâna lui cea iuti. Și-i rămase trupușorul în
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
armă (18); durere (17); furculiță (17); rană (16); tăiat (14); lingură (10); sabie (10); omor (9); frică (9); carne (8); moarte (8); pericol (8); teamă (5); violență (5); fier (4); rău (3); ruginit (3); tacîm (3); topor (3); unealtă (3); ascuțiș (2); barbă (2); foarfecă (2); gri (2); inimă (2); instrument (2); iute (2); lemn (2); lung (2); masă (2); periculos (2); prăjitură (2); rece (2); de tăiat (2); tăiuș (2); tort (2); unt (2); acolo; ajutor; alimente; apă; apărare; armată
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); barbă (2); foarfecă (2); gri (2); inimă (2); instrument (2); iute (2); lemn (2); lung (2); masă (2); periculos (2); prăjitură (2); rece (2); de tăiat (2); tăiuș (2); tort (2); unt (2); acolo; ajutor; alimente; apă; apărare; armată; ascuțișuri; bani; bucată; bucătar; de bucătărie; bucurie; buzunar; cale; cartofi; criminal; cuțit; extremitate; farfurie; felie; feliere; foame; furcă; gîndit; gros; ilegal; împărțire; împrejur; împunsătură; înjunghiat; înjunghie; înjunghiere; killer; lama; legume; linguriță; lînă; lovit; metal; mic; mijloc; minciună; mîner; muchie; obiect; obiect
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
schimbat doar ambianța naturală cu una artificial-urbană, unde stihialul face loc dezlănțuirilor nu mai puțin violente de energii ale orașului tentacular. „În avioane - se scrie în articolul citat, 1924 - călători cu sensibilități tari joacă pocker sau stepează în mâini. Și ascuțișul senzației nu se mai oprește sterp pe retină, ci sparge dum-dum fecund pe meninge. E triumful cerebralității music-hallului acrobatismului elegant până la gazometru. Viața carburator încins cade peste capul vânzătorului de castane. Și cuvintele cu intestinele desfăcute aleargă prin forburg înlănțuindu
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
cetăți, de noi”. Cum se vede, termenii care califică „ritmul vremii”, ca și „literatura” sau arta corespondente pot fi schimbați între ei, transmițând în egală măsură voința de a surprinde, printr-o febrilă implicare, pulsul vital al epocii: „sensibilitățile tari”, „ascuțișul senzației”, „viața carburator încins”, „prăvălirea”, „revărsarea”, „jazzul frazelor vertiginoase” și, pe de altă parte, „acrobatismul”, „jocul”, „danțul cetăților” sugerează o stare de spirit mai generală, concordantă cu energetismul vieții moderne, dar și anunță ceva din universul imaginar al noii arte
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
ultim, ce pune sub un tremurător semn de întrebare până și cele mai înalte certitudini. Balansând între extreme și excese, el se știe mereu vulnerabil, retorica sa disimulează cele mai adeseori o sensibilitate rănită sau fără apărare. El nu are ascuțișul ironiei reci a unui Stephan Roll, decizia și fermitatea violențelor de limbaj ale lui Geo Bogza chiar atunci când vorbește despre „exasperarea creatoare”, și nici degajarea jucăușă, dublată de calmul de spectator al lui Sașa Pană. Există în manifestele sale un
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
curs stabil și rațional al agorei, generator de poezie și arte, solidar și simbiotic, servind interesul public, cu prețul riscului moral asumat față de imprevizibila și incomparabila putere a imaginarului. O pioasă utopie încorporată într-o carte cu voluptuoase durități și ascuțișuri de floretă și bisturiu. O limpede, provocatoare reglare de conturi a unui justițiar ex-cathedra. Apropo, cine l-a văzut vreodată pe Caius Dobrescu, nu în Piața Universității sau Piața Sfatului în acest început de 2012 al tuturor speranțelor, ci măcar
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
volume. Într-un alt timp, într-o altă vârstă poetică (în loc de prefață) este emblematic pentru écart-ul între idealitate și contingent, între ce ar fi poezia și ce înseamnă transpunerea sa în act. Într-un stil simplu, narativizant, tranzitiv, auster, cu ascuțișuri cristalin dureroase, poemul vorbește despre scurgerea poeziei în agonia și în moartea „ei“: „Nici fir de poezie în capul meu./ Oarecum dus de pe lume fumez o țigară, atât.// Suntem, în 5 noiembrie 1993 înspre seară,/ eu, mormântul proaspăt, crucea simplă
Nostalgia Euridicei by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2731_a_4056]
-
și atunci cînd se referă la literatură: "De la partid s-a dat tot atunci indicația să se pregătească o adunare generală a scriitorilor cu o dare de seamă în care să se dea o bătălie pe două fronturi: cu un ascuțiș împotriva proletcultismului și altul împotriva formalismului - chiar aceasta era formularea dată de la partid pe baza principiilor pe care partidul le considera necesare ca să se poată dezvolta o literatură sănătoasă, căci, desigur, nici proletcultismul cu îngustimile lui și cu ideea lui
O struțo-cămilă ideologică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17121_a_18446]
-
cu oștile lor. Auzind și văzând noi acestea, am luat sabia în mână și, cu ajutorul Domnului dumnezeului nostru atotputernic am mers împotriva dușmanilor creștinătății, i-am biruit și i-am călcat în picioare și pe toți i-am trecut sub ascuțișul săbiei noastre; pentru care lucru lăudat să fie Domnul Dumnezeul nostru. Auzind despre aceasta, păgânul împărat al turcilor și-a pus în gând să-și răzbune și să vină în luna mai cu capul său și cu toată puterea sa
Curierul „Ginta latină” by C. Esarcu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2226]
-
puține, parcă mereu stînjenit de ieșirea sa în lume, aidoma unei păsări de noapte ce s-ar fi aventurat în lumina diurnă. Cu greu puteai obține din partea lui cîteva cuvinte, schița unei atitudini. Doar privirea încordată ca și liniile cu ascuțișuri ascetice ale fizionomiei trădau o mistuire lăuntrică ce dubla înfățișarea publică, indolent-insignifiantă. Cred că o mască similară o va fi purtat și G. Topîrceanu. N-am știut pînă la moartea lui Victor Felea că scriitorul a ținut un jurnal. Prezent
Jurnalul lui Victor Felea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16799_a_18124]
-
catolicismul, în timp ce tatăl, unul dintre ultimii evrei din Cochin, duce mai departe vița lui Boabdil, ultimul stăpânitor maur al Spaniei) ar trebui să fie chiar simbolul Indiei ("acest subcondiment, nu subcontinent", cum glumește Aurora). Romanul tinde astfel spre alegoria cu ascuțișuri satirice (ocazia dezvăluirilor corupției, jocurilor politice din Bombay, a răsfățului bogătașilor, a goliciunii vedetelor și superesteților, dar și a potlogăriilor negustorimii de altădată, a trădărilor vechi și noi). Măiestria stă în detalii, în tipologiile unor personaje de neuitat, iar reușita
Pentru lumile care dispar... by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14634_a_15959]
-
mai mult nu e mîine sînt un copil bătrîn născut de o mamă în lanțuri, nu pot păși decît prin praful semantic prin care ajung la mine răcoroasele priviri ale ostaticilor în timp ce adunarea îngerilor Abelé mă scade din tikun cu ascuțișul colților cu care ne crestam, în copilăria iluziei, articulația pumnului și ne sugeam apoi unul altuia din rană seva amară pe care mai tîrziu o scuipam deasupra Suișului Adumim,umplînd valea cu păduri de portocali tu ai iubit neprihănirea, Rabbi
RABBI by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/12809_a_14134]
-
asupră-ne uitările troienele cenușei în pulberea căreia tresare rădăcina crinului negru ce ne despică ființa La răspântii cărările se desfoaie despărțindu-mi pașii și temerea încotro va să caut trecerea străluminată? rămân prins în cumpănă la toate răspântiile un ascuțiș fără nume despică timpul de nu mai știu să aleg între netulburata curgere a nisipului din clepsidre și răzvrătirea crudă a clipei desimea nopții acoperă răspântiile steaua dezlegătoare își tăinuiește sclipirea Pâinea și vinul ce nevăzute mâini frâng pâinea și
Poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/13259_a_14584]