41,209 matches
-
pământ care urmară nu-i făcură nici o impresie. Avusese cutremurul lui, acela pe care îl așteptase, sau poate că nu așteptase decât un pretext ca să sară gol pe fereastră și să-și îmbrățișeze vecinii. Domnul Carol n-avea nimic de ascuns pe tema "Ama". O aștepta fiindcă îi ceruse s-o aștepte și fiindcă îi promisese s-o aștepte. Jandarmul spân se abate în fiecare zi pentru câteva ore pe la chioșcul cu sandwich-uri și cu sticla de Coca-Cola în mână, îl
Constantin Stoiciu - Fugarul by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/14477_a_15802]
-
nu era decât o spaimă nelămurită, dominatoare, că ceva sau cineva mă va trăda... Nu ieșeam cu ea decât seara prin Herăstrău, pe alei pustii, strângând-o sub umărul meu, ea devenind mai mică decât era cu adevărat, se ghemuia ascunzându-se de ochi nevăzuți, de frig. Vorbeam mult despre tot felul de lucruri, iar Maria mă asculta cu gândul aiurea, răspunzând rar și monosilabic. Când o cunoscusem era foarte vie, vorbea repede și curgător de câte un scriitor puțin cunoscut
Mănușile de iarnă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14522_a_15847]
-
rostogolise pe podea... După spectacol, s-au oferit prăjituri și răcoritoare, dar era un an sărac și prăjiturile erau seci, mai mult făină de porumb, iar răcoritoarele nu erau deloc dulci. Copiii medicilor și asistentelor alergau afară în ger și ascundeau sub haine feliile de tort ca să capete altele... Actorii-pacienți se dăruiseră identificării cu un rege osândit la moarte, săptămâni și zile, înaintea Crăciunului, - regele ce avea să moară cu două mii de ani în urmă... "Atât?" o întrebase doctorul pe autoarea
Mănușile de iarnă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14522_a_15847]
-
păpușă mecanică" și mascotă a "cîinilor" dinamoviști); dintre neprofesioniști, doi sînt de nota 10: copilul zis "Crocoi" (Alin Marcu), și tatăl lui din film, mafiotul zis "Gabonu", jucat de Andrei Tuli, îndărătul prestanței căruia e greu de ghicit că se ascunde, în viața de zi cu zi, șeful groparilor de la Cimitirul Sfînta Vineri! Finalul filmului e remarcabil: aparatul înregistrează de la distanță, cu indiferență, cum un om care "transferă vinovăția" lovește cu sete, în neștire, în altul (ca și cînd ar vrea
Alți tineri furioși by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14502_a_15827]
-
consecințe brutale ar fi avut asemenea rînduri pline de bun simț, așternute în 1958, dacă ar fi beneficiat de un ecou public. "Norocul" lui Traian Chelariu l-a constituit jurnalul elaborat în taină, cu o destinație istorică necunoscută, aidoma mesajelor ascunse în sticlele pe care marinarii le aruncă în largul oceanului... Ceea ce ni se pare cu deosebire interesant în scrierea de care ne ocupăm este imaginea unor autori, cîteodată de vîrf, ai epocii, surprinși "pe viu". E vorba de documente de
Mărturii nemijlocite (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14544_a_15869]
-
din Viața lui Eminescu a lui Călinescu. Mai puțin evidente, modificările operate la reeditările capitolului final, Armonia eminesciană, al cărții din 1930 a lui Tudor Vianu - Poezia lui Eminescu - au totuși efectul de a atenua și în final de a ascunde total ideea fundamentală și originalitatea textului; plasarea armoniei inexplicabile, a fascinației poetice, în sfera psihologică a regresiunii în irațional. Am avut în vedere trei versiuni de reeditare: reperul furnizat de reproducerea fidelă în Opere (vol. II, 1972), textul dintr-o
Fragor... Fragosus by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14546_a_15871]
-
de faptul că editorul nu este doar aproape de lucruri, ci în miezul lor, direct, sincer, pasionat de fapte, de oameni, de năzuințe și realizări sau nu, atent la adevăr și nuanțe, fără a se lăsa terorizat de ele. Fără să ascundă nimic, pe dată ce referințele se fac direct la documentul ce nu are cum să fie contrazis, Nicolae Mecu transcrie mersul anilor, fără ca desfășurarea lor să se resimtă de pe urma vreunei îndreptări. Fără să complice ori să șteargă, atent însă la
Spectacolul anilor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14545_a_15870]
-
din Viața lui Eminescu a lui Călinescu. Mai puțin evidente, modificările operate la reeditările capitolului final, Armonia eminesciană, al cărții din 1930 a lui Tudor Vianu - Poezia lui Eminescu - au totuși efectul de a atenua și în final de a ascunde total ideea fundamentală și originalitatea textului; plasarea armoniei inexplicabile, a fascinației poetice, în sfera psihologică a regresiunii în irațional. Am avut în vedere trei versiuni de reeditare: reperul furnizat de reproducerea fidelă în Opere (vol. II, 1972), textul dintr-o
Armoniile cenzurii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14547_a_15872]
-
că poate fi citită în ritmul alert cu care sînt parcurse, dimineața, coloanele de știri ale ziarelor. în literatura ultimilor ani, cartea lui Bogdan Teodorescu are un corespondent în romanul lui Horia Gârbea, Căderea Bastiliei. Acolo însă în spatele măștilor se ascundeau vedete ale lumii literare. întrebarea care se pune în cazul ambelor cărți este dacă în spatele unui clin d'oeil care face deliciul contemporanilor există elemente care să probeze valabilitatea pe termen lung a romanelor. Ce va rămîne din această carte
Măști ale tranziției by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14541_a_15866]
-
parte - păstrează mereu și un fel de reținere, de plictis și ceva din mai vechiul sentiment al izolării. Că asemenea stări erau îndreptățite o atestă, între altele, tulburarea timpurie a relațiilor cu André Breton, care, excedat de nihilismul dadaist, dar ascunzând cu greu și un fel de invidie, nu ezită, deja în 1921, să-l respingă violent pe "promotorul unei mișcări venite de la Zürich", atacându-l, cu accente xenofobe: "ceea ce nu vom permite este doar ca soarta întreprinderii să depindă de
O biografie a lui Tristan Tzara by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/14556_a_15881]
-
felul Disneylandurilor amenajate în America și Europa" (MBv); "cei care se opun construcției Draculaland-ului" (clipa.com/ pagpolitica); "muncă în folosul comunității în draculaland" (R@m Forum) etc. Opțiunea de a scrie contopit (uneori chiar fără majusculă inițială) noul compus draculaland ascunde uneori o intenție malițioasă: pronunția tinde să se îndepărteze de cea din engleză, accentuînd aspectul cacofonic și sugestiile de imprecație ale alăturării (deviate, într-un joc de cuvinte nu tocmai reușit, în Draculatralaland, în MBv). Punctul culminant al jocului lexical
"Draculalanduri" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14571_a_15896]
-
din ultimii doi ani și veți fi șocați de nebunia de legi și hotărâri ieșite din mințile unor revenanți comuniști ce toacă fără nici o remușcare milioane și miliarde din bugetul cetățeanului (și nu ai statului, ficțiunea represivă îndărătul căreia se ascund profitorii dintotdeauna; nu de alta, dar nu statul transpiră să facă bani, statul doar stă și taie hălci din agoniseala nefericitului cu botnița pusă). Veți spune că nimeni nu ține cont de ce se legiferează în parlament și decide la guvern
Infernul ca parc de distracții by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14562_a_15887]
-
al poetei, cît și obiectivitatea, directețea, duritatea diaristei din Zidul martor. Textele narative ne arată, mai mult decît a făcut-o poezia, o ființă fragilă, căutînd ca un Pagurus (cum o numește un personaj) o cochilie în care să se ascundă și care să o poată proteja. Biografie și ficțiune, cartea lasă loc și meditației și tentației decriptării. Cine a citit jurnalul (1970-1990) poate gusta și din deliciile descoperirilor, mai importantă însă în Scara ce nu duce nicăieri e complexitatea percepției
Cochilia lui Pagurus by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/14591_a_15916]
-
de îndreptat scăpări precum: "își adusese aportul ""(p.30) "în martie 680 î. Hr. fondatorul primului regat bulgar, hanul Asparuh, a pierdut o bătălie împotriva împăratului Bizanțului, Constantin al IV-lea (p.57), "oameni îmbrăcați în haine occidentale ieftine și femei ascunse în spatele perdelelor negre" (p.118 - or fi femeile altceva decât oameni, dar nici geamuri") ș.a.m.d. Desigur, arcul atât de larg al călătoriei poate justifica trecerea călătorului peste amănunte, dar nu diminuează atenția cititorilor cu o cunoaștere fragmentară a
Singur cu forțele istoriei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14582_a_15907]
-
nu există, abia deslușim câteva situații cât să înțelegem ce și cum. Scenele de viață se suprapun perfect sau, poate, sunt (re)construite pornind de la câte un tablou a cărui logică artistică o urmează întocmai. Metafora scrisului Iolandei Malamen se ascunde în jocul dintre nuanța sugestivă și cuvintele înșirate la infinit transgresând cu ajutorul memoriei și al imaginației staticul scenei încremenite pentru totdeauna pe pânză. Tabloul mustește de viață prin cuvinte. în spatele culorii e o lume captivă eliberată doar de cuvinte. Sau
Colocvii despre roman by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14592_a_15917]
-
mînă cu ceva, chiar dacă ea a dispărut, mai există foștii ei reprezentanți care te pot șantaja cum vor, dacă n-ai avut tăria să declari ce ai făcut pînă în '89. În sociologie, păcatul capital e să minți. Sau să ascunzi adevărul prin omisiune. În clipa în care, în '90 să zicem, omul despre care scriu, ar fi spus, public, că a turnat la Securitate și ar fi dezvăluit ce a făcut și împotriva cui, ar fi tras măcar o linie
Vina de a te lăsa păcălit by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14612_a_15937]
-
poliție politică, cu toate legăturile lor politice, România n-ar fi luat-o pe drumul strîmb care ne-a ținut la distanță de Occident, mai bine de un deceniu. Asta, s-o spunem, și cu concursul sociologilor care și-au ascuns trecutul de informatori. În anii '90, opinia publică a fost manipulată, cît cuprinde, cu ajutorul sondajelor de opinie. Iar în clipa în care aflu că sociologi pe care îi credeam onești aveau relații cu Securitatea, relații de subordonare șantajabilă, mă simt
Vina de a te lăsa păcălit by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14612_a_15937]
-
a spune că economia românească trebuie să-și caute soluțiile mai întîi acasă și numai după aceea să recurgă la importuri. N-ar fi prima oară cînd guvernatorul BNR iese în față pentru a face anunțuri bancare în care se ascunde o strategie pe care guvernul nu vrea sau nu poate să și-o asume cu aceeași seninătate.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14613_a_15938]
-
anihilarea aproapelui. Ororile, crimele, perversiunile se dezlănțuie. Sângele se revarsă în ritmul muzicii. Păpuși de carne într-un timp de crepuscul se mișcă străine și singure. O lume interșarjabilă, cu semne egalizatoare între victime și călăi, stăpâni și slugi. Se ascund, se pândesc, se suspectează, desfășoară complicate stratageme pentru a se înșela unele pe altele, cu exasperare, cu brutalitate și candoare. Ființe besmetice se agresează reciproc, se maltratează burlesc într-o atmosferă de horror și comedie, dar și de ceremonial, în
Un spectacol autobiografic: Macbett - Caramitru by Ludmila Patlanjoglu () [Corola-journal/Journalistic/14630_a_15955]
-
istoric, Mihail Roller, polemiza, în paginile revistei Contemporanul, cu un biet tînăr asistent universitar numit Boris Cazacu, care își permitea să afirme că româna nu e o limbă slavă căreia să i se potrivească alfabetul chirilic! Incultura și ideologia pro-sovietică ascunsă sub numele de "comunism" considera de multă vreme - este drept, cu concursul unor valoroși lingviști români - ortografia din 1932 "naționalistă", latinizantă, deci, opus igne dignum! "Reforma" ortografică este decretată în 1953 și declarată obligatorie prin ucazuri politice! Și de această
Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14599_a_15924]
-
a zis plastic dl. Pleșu. La primul, n-a existat reacție. La al doilea, reacția este vehementă. Tot dl. Pleșu a dat răspunsul: înseamnă că CNSAS a atins o coardă sensibilă, înseamnă că SRI și alte instituții au ceva de ascuns, de menajat. Ce anume? E limpede ca lumina acestor superbe zile de toamnă nepronosticate de meteorologi (cum să nu-i ierți dlui Iliescu gafa de a-i face mincinoși pe meteorologi tocmai la ei acasă, cu ocazia inaugurării nu știu cărui sistem
Cui i-e frică de foștii securiști? by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14637_a_15962]
-
făcut-o colegi din presă - că d-nii Georgescu și Gheordunescu erau oamenii Securității. Probabil că n-au fost. Dar felul în care au condus serviciile de informații denotă o totală identificare cu interesele acestora, și nu cu interesele societății românești. Ascunzându-se după regulamente și cutume, cei doi domni au opacizat într-atât "structurile", încât ele au devenit de-a dreptul incontrolabile. Dacă evaluăm dezvăluirile petrecute sub Măgureanu și pe cele din perioada Georgescu-Gheordunescu, vom constata, șocați, că tot ce știm
Arcadia cenușie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14641_a_15966]
-
om care a atins o culme nesperată, care a cunoscut lingușirea oamenilor și reversul ei, trădarea, și care a văzut, la un moment dat, cum i se surpă pămîntul sub picioare și totul se prăbușește. Un om care nu își ascunde trecutele ambiții și frustrări, speranțele și dezamăgirile, dar care are, în final, puterea de a trage o concluzie ce ar trebui să dea de gîndit multora: ""regula în politică este înfrîngerea. Cine își dorește puterea fără să aibă în minte
Culisele unei mari dezamăgiri by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14642_a_15967]
-
parte neterminată/ partea a doua a durerii/ ridicînd în memorie arhitecturile străinului/ îndepărtat de la purificările anotimpului/ și-o să întîmpin/ drumurile orbite de așteptare/ pe care periferiile își tot trimit solii/ cînd în adîncuri/ cînd în adîncuri morții își împrumută/ pe ascuns lacrimi" (străinul îndepărtat de la purificările anotimpului). Vizat apoftegmatic, viitorul nu e decît un incest: "aici la marginea imperiului/ viitorul e ca un incest al destinului" (viitorul ca un incest al destinului). Cheia istorică a acestui discurs sumbru ne e oferită
Un imperiu crepuscular by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14650_a_15975]
-
mai pus mîna pe ea, chiar nemaiavînd trebuință să-i asculte sunetul în acea lume care îi înfuleca zilele din jurul lui. Îndrăgise noua lui misie de tîrgoveț, îndrăgise drumurile și cămilele cu mersul lor domol și sincopat, care de fapt ascunde o incredibilă capacitate de înghițire a spațiului, repeziciune și eficiență și pe care încercă să și le însușească, deghizîndu-și făptura din născare, timpul său interior, iuțeala sa, în mișcări molatice, blînde și îndelungi. Repeziciunea înveșmîntată în lentoare, ăsta era scopul
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]