479 matches
-
ca efect și educarea stăpânirii de sine și a unui comportament tolerant față de opiniile celorlalți, înfrângerea subiectivismului și acceptarea gândirii colective. 5. Rezolvarea imediată a problemelor Din punct de vedere al managementului clasei rezolvarea problemelor se poate realiza prin: comunicarea asertivă (de exemplu, utilizarea unor mesaje asertive, la persoana I și descrierea clară a comportamentului așteptat: „Vreau ca tu să...”, „În acest moment ar trebui ca tu să....”). Comunicarea asertivă este mult mai eficientă decât pasivitatea sau agresivitatea manifestate de profesor
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
sine și a unui comportament tolerant față de opiniile celorlalți, înfrângerea subiectivismului și acceptarea gândirii colective. 5. Rezolvarea imediată a problemelor Din punct de vedere al managementului clasei rezolvarea problemelor se poate realiza prin: comunicarea asertivă (de exemplu, utilizarea unor mesaje asertive, la persoana I și descrierea clară a comportamentului așteptat: „Vreau ca tu să...”, „În acest moment ar trebui ca tu să....”). Comunicarea asertivă este mult mai eficientă decât pasivitatea sau agresivitatea manifestate de profesor, ceea ce ar determina accentuarea și chiar
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
vedere al managementului clasei rezolvarea problemelor se poate realiza prin: comunicarea asertivă (de exemplu, utilizarea unor mesaje asertive, la persoana I și descrierea clară a comportamentului așteptat: „Vreau ca tu să...”, „În acest moment ar trebui ca tu să....”). Comunicarea asertivă este mult mai eficientă decât pasivitatea sau agresivitatea manifestate de profesor, ceea ce ar determina accentuarea și chiar cronicizarea problemelor; recursul la regulă și aplicarea imediată a consecințelor comportamentului, în conformitate cu gravitatea comportamentului; controlul proximității (apropierea fizică a profesorului față de elev își
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
efect și educarea stăpânirii de sine și a unui comportament tolerant față de opiniile celorlalți, înfrângerea subiectivismului și acceptarea gândirii colective. 27 5. Rezolvarea imediată a problemelor Din punct de vedere al managementului clasei rezolvarea problemelor se poate realiza prin: comunicarea asertivă (de exemplu, utilizarea unor mesaje asertive, la persoana I și descrierea clară a comportamentului așteptat: „Vreau ca tu să...”, „În acest moment ar trebui ca tu să....”). Comunicarea asertivă este mult mai eficientă decât pasivitatea sau agresivitatea manifestate de profesor
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
și a unui comportament tolerant față de opiniile celorlalți, înfrângerea subiectivismului și acceptarea gândirii colective. 27 5. Rezolvarea imediată a problemelor Din punct de vedere al managementului clasei rezolvarea problemelor se poate realiza prin: comunicarea asertivă (de exemplu, utilizarea unor mesaje asertive, la persoana I și descrierea clară a comportamentului așteptat: „Vreau ca tu să...”, „În acest moment ar trebui ca tu să....”). Comunicarea asertivă este mult mai eficientă decât pasivitatea sau agresivitatea manifestate de profesor, ceea ce ar determina accentuarea și chiar
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
vedere al managementului clasei rezolvarea problemelor se poate realiza prin: comunicarea asertivă (de exemplu, utilizarea unor mesaje asertive, la persoana I și descrierea clară a comportamentului așteptat: „Vreau ca tu să...”, „În acest moment ar trebui ca tu să....”). Comunicarea asertivă este mult mai eficientă decât pasivitatea sau agresivitatea manifestate de profesor, ceea ce ar determina accentuarea și chiar cronicizarea problemelor; recursul la regulă și aplicarea imediată a consecințelor comportamentului, în conformitate cu gravitatea comportamentului; controlul proximității (apropierea fizică a profesorului față de elev își
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
national-libéralisme de E.M.Lipianscky [1979], L'identité française, Colloque [1985]; La personnalité collective des nations, théories anglo-saxones et conceptions françaises du caractère național de Philippe Claret [1998] ș.a. Multe din aceste lucrări poartă amprenta unui discurs mitic, având un caracter asertiv, fondat mai mult pe evidente decât pe o demonstrație logică. Printre aceste lucrări, cea a lui E.Marc Lipiansky are meritul de a prezenta un ansamblu mai amplu de trăsături ale parizianului: vivacitate, deschidere, spontaneitate, nervozitate, instabilitate, frivolitate, grație, diletantism
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
linie schopenhaueriană, ca și pe cale directă Amita Bhose, sosind dinspre India, concluzionează că Eminescu ar fi putut foarte bine să fie un poet indian. La început, a fost G. Călinescu, în ale cărui pagini privitoare la literatura indică este formulat asertiv că: "întâia cunoștință despre budism o are poetul, nici vorbă, din Schopenhauer" (Călinescu: 1999, 333). Criticul trece relația dintre creația eminesciană și cea indiană la "alte literaturi" (Călinescu: 1999, pp.333-338). De altfel, jumătate din studiile eminescologice pornesc de la sau
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
nici spațiu ele sunt numai în sufletul nostru" (Eminescu: 2011, II, 34). Ideea este aceeași, dar nuanțele ce diferențiază nu lipsesc. Ca orice filosof, Kant își pune întrebări. Sau, cel puțin, așa lasă impresia. În schimb, naratorul are un ton asertiv și răspicat. După ce îl vom vedea pe Dan punând în operă teoriile despre accelerație și legile mișcării traduse în ms. 2267, vom înțelege de ce. Înțelegem prin unificare (André Topia, vezi supra capitolul introductiv, istoricul conceptului intertext) situația intertextuală în care
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
București: Casa Școalelor, 1929, p. 68, apud Ion Negoițescu: 2000, 25. 7 Perioada invocată este cea în care Eminescu publica articolul "Cultură și știință", ms. 2255. 8 Ioana Em. Petrescu (2005, 76) legitimează cumva gradul de aprofundare a filosofiei, localizat asertiv de G. Călinescu: "nu avem de a face cu un filosof sistematic, ci cu un poet bântuit de mari neliniști existențiale, care-și poate fundamenta viziunea pe elemente, filosofic vorbind, eclectice [...]". 9 Alexandru Boboc "Eminescu și filosofia germană. Aspecte ale
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Diferențele majore între cele două "extreme" (folclor și elită) constau în modalitățile diferite de transmitere a formelor culturale: orală, față de forma scrisă, cu autor necunoscut, față de autor cunoscut, pentru public omogen, imediat, față de un public eterogen, distant, cu funcție culturală asertivă pentru formele de folclor, față de funcția culturală subversivă a formelor de cultură elitistă. Trăsătura comună a acestor două extreme constă însă în faptul că sunt împărtășite de un număr din ce în ce mai mic de indivizi, spre deosebire de cultura populară, largă, cuprinzătoare și permisivă
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
la distanță, dar și cunoscut, în apropiere, un public analizat pentru a i se cunoaște gusturile; autorii formelor culturale sunt cunoscuți de către public (staruri, celebrități), mai puțin cunoscuți sau anonimi; cultura reflectă, dar și modelează grila mentală a publicului; este asertivă, oferind încredere în grila culturală, dar și un mod de evadare din cotidianul stresant 21. Considerând cultura populară o problemă serioasă deoarece, fie că o apreciem, fie că o desconsiderăm, ne-a invadat viața în forme pe care nu le
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
astfel că autoritatea deontică trebuie să fie doar consecința autorității epistemice. Pentru Bochenski, "P este o autoritate epistemică pentru S în domeniul D atunci când S recunoaște din principiu drept adevărată orice propoziție care îi este comunicată de către P (în formă asertivă) și care face parte din domeniul D". (Bochenski, 1992, p. 57) Să precizăm că P îl desemnează pe deținătorul autorității, S pe subiectul în raport cu care P își exercită autoritatea, iar D se referă la domeniul de expertiză (deci de autoritate
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
prin extensie, o alta ca fiind descriptivă, argumentativă etc., unde unitatea minimală de tipologizare este superioară propoziției? Să ne oprim pentru moment asupra acestei dezbateri. Exemplul (11) prezintă, cu siguranță, una din aceste caracteristici lingvistice: este vorba de un enunț asertiv. Însă D. Combe nu spune că această modalitate asertivă predomină și în enunțuri descriptive cu referire la stări (12) sau acțiuni (13) și chiar în concluziile succesiunilor argumentative de tipul: "...deci marchiza este o mincinoasă", sau, mai mult, secvențe explicative
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
unde unitatea minimală de tipologizare este superioară propoziției? Să ne oprim pentru moment asupra acestei dezbateri. Exemplul (11) prezintă, cu siguranță, una din aceste caracteristici lingvistice: este vorba de un enunț asertiv. Însă D. Combe nu spune că această modalitate asertivă predomină și în enunțuri descriptive cu referire la stări (12) sau acțiuni (13) și chiar în concluziile succesiunilor argumentative de tipul: "...deci marchiza este o mincinoasă", sau, mai mult, secvențe explicative ("pentru că marchiza este căsătorită"): (12) Marchiza purta o rochie
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Atunci când distanțarea modală este atenuată, avem posibilitatea să afirmăm, precum D. Combe, că "povestirea și comentariul sunt strâns legate între ele" (1989: 159). Se pare că odată cu încercarea de a da o definiție a povestirii, construită pe baza unei modalități asertive neutre, regăsim "vocea narativă" a lui Blanchot și "enunțarea istorică" a lui Benveniste, adică o definiție esențial enunțiativă a narațiunii. Încercând să identifice enunțul narativ de bază, D. Combe propune această definiție (asupra căreia voi reveni, precizând-o, în capitolul
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
categoric frastică: "Nu mi se pare necesar ca pluralitatea propozițiilor să fie o condiție gramaticală a povestirii " (1989: 164). Cu siguranță, o caracterizare gramaticală a propozițiilor considerate ca fiind narative este posibilă (temă-argument antropomorf, predicat care semnalează un eveniment, enunț asertiv activ sau pasiv, distanțare modală), dar putem spera ca, pornind de la elemente de gramatică, să ajungem la povestire? Caracteristicile reținute corespund unor propoziții descriptive, însă ele nu demonstrează că o anumită propoziție este, de la sine, de un anumit tip. Folosirea
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
-mi place de ea. în care (29) a devenit un argument (p) pentru o concluzie implicită (q) negată în mod natural de propoziția (non-q) care urmează după conectorul-marcă al argumentului DAR, așa cum vom vedea mai exact în capitolul 4. Fie asertive, interogative sau exclamative, propozițiile sunt, în orice caz, integrate într-un context enunțiativ în care capătă sens. Luate izolat, aserțiunile constatative pot fi percepute, bineînțeles, la o simplă analiză, ca fiind susceptibile de a forma un enunț complet, dar: "În
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
fie să o respingă, fie să o admită. Se deschide astfel un schimb de replici, atât printr-un act interlocutiv de interogație, cât și printr-un act de asertare. În plus, valoarea interlocutivă a unei clauze poate fi, în aparență, asertivă sau interogativă și să vizeze, de fapt, o cu totul altă acțiune: reproșurile formulate de către Lup iau forma unei interogații [1] sau a unei simple aserțiuni [7]. Natura eristică a dialogului ales de către Lup este evidentă până la sfârșit: este vorba
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Frisson-Roche)], dar și asupra personajelor-pretext. Ele contribuie la acreditarea iluziei referențiale a obiectelor descrise, fie că sînt prezentate ca fiind "demne de interes" sau că apar prin intermediul unor focalizări contradictorii. Din contra, odată cu modalizările, actul descrierii își pierde din autoritatea asertivă. Fără a putea spune că sînt absente din scriitura realistă, ele sînt numeroase totuși la M. Proust sau la A. Robbe-Grillet, primul încercînd să descrie mai mult tatonările perceptive ale descriptorului decît obiectul descris, al doilea dorind să realizeze un
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
copii de către părinți și de către profesorii față de care au stabilit o relație de atașament și de încredere. Ajutați copilul să se cunoască, să-și creeze o imagine de sine corectă! Comunicați eficient! Formați la copii abilități de ascultare activă! Fiți asertivi! Formați la copii comportamente asertive! Fiți empatic! Formați la copii comportamente empatice! Rezolvați la timp conflictele! Învățați-i pe copiii să-și rezolve conflictele cu ceilalți! Ajutați-i să ia o decizie corectă! Ajutați-i să învețe! Lucrați în echipă
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
profesorii față de care au stabilit o relație de atașament și de încredere. Ajutați copilul să se cunoască, să-și creeze o imagine de sine corectă! Comunicați eficient! Formați la copii abilități de ascultare activă! Fiți asertivi! Formați la copii comportamente asertive! Fiți empatic! Formați la copii comportamente empatice! Rezolvați la timp conflictele! Învățați-i pe copiii să-și rezolve conflictele cu ceilalți! Ajutați-i să ia o decizie corectă! Ajutați-i să învețe! Lucrați în echipă! Învățați-i pe copii că
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
a ne simți vinovat sau jenat, de a face complimente și de a le accepta. Prin toate acestea, asertivitatea este o modalitate de dezvoltare a respectului de sine. Comportamentele non-asertive, care blochează comunicarea, sunt pasivitatea și agresivitatea. Pentru a fi asertiv: Fiți direct! Cereți feed back. Motivați-vă spusele. Faceți complimente! Criticați, dar constructiv! Învățați să spuneți NU! Apar situații în viață în care este nevoie să spuneți „Nu”. Adesea este necesară o pregătire psihologică împotriva presiunilor efectute pentru acceptarea necondiționtă
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
resurse bibliografice suplimentare, utilizarea calculatorului, înscrierea la bibliotecă. Modalitățile în care ne ajutăm copilul la lecții pot fi constructive sau poat deveni o sursă de stres atât pentru noi cât și pentru el. Modalitățile ideale se înscriu în categoria comunicării asertive, în a-l lăsa să le rezolve așa cum crede de cuviință, pentru că el știe cum a spus „doamna” la școală. Apoi să găsim părțile bune ale temei și să le lăudăm, să observăm greșelile și să i le explicăm. Însă
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
va da seama singur ce anume a greșit. Temele se rezolvă în orarul optim, între 9-11 dimineața sau 15-19. Niciodată să nu fie amănate după orele 21, când părintele se întoarce de la serviciu, pentru că astfel este eliminată posibilitatea unei comunicări asertive, și apare o înclinație spre agresivitate, datorită oboselii. În cazul în care părintele nu are timp suficient pentru temele copilului, este de preferat săl responsabilizeze pe acesta, să-l învețe să și le facă și să și le verifice singur
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]