KorAP: Find »[drukola/base=asolament & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...7 8 9 ...13 >

310 matches

Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435

și de pe raigras, în care virusul rezistă iarna. Prevenire și combatere. Se recomandă evitarea întârzierii semănării grâului care ar duce la suprapunerea fazei de sensibilitate a grâului cu răspândirea maximă a insectelor și distrugerea plantelor gazdă, spontane, rezervoare de virusuri. Asolamentele sau rotațiile recomandate trebuie să fie alcătuite fără culturi ale plantelor gazdă ce ar putea fi infectate de același virus. Distrugerea samulastrei este o măsură obligatorie, în vederea întreruperii ciclului de transmitere al insectelor transmițătoare. În zonele unde există aceste insecte

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
particule de sol reținute de miceliul ciupercii (fig. 3). Transmitere-răspândire. În solul monoculturilor cerealiere, ciuperca rezistă sub formă de organe de rezistență și de miceliu pe resturile vegetale ale plantelor parazitate. Practicând monocultura grâului timp de mai mulți ani sau asolamente cu cereale păioase, boala poate produce pagube mari, vetrele de atac fiind din ce în ce mai mari. Gradul de atac al ciupercii poate fi mărit de umiditatea în exces a solului, de desimea mare a plantelor și de fertilizarea neechilibrată cu îngrășăminte pe

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
combatere. În solele unde s-a manifestat această boală se recomandă arături adânci de vară pentru îngroparea resturilor vegetale și evitarea apariției samulastrei ce poate fi atacată și va constitui o sursă de infecție pentru culturile semănate în toamnă. În asolament nu trebuie introduse succesiv culturile de cereale păioase, deoarece va crește puterea de infectie a ciupercii din sol. Tarlalele se vor fertiliza cu doze echilibrate de azot, fosfor și potasiu. Loturile semincere se supraveghează tot timpul anului și dacă sunt

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Kalaz(MR) iar Ciprian este rezistent. Depășirea epocii optime de semănat, sensibilizează grâul la această boală la fel ca și îngrășarea excesivă cu îngrășăminte pe bază de azot. Arăturile adânci de vară, distrugerea samulastrei, amplasarea corectă a grâului într-un asolament, sunt lucrări ce scad posibilitățile de extindere a atacului acestei ciuperci pe semănăturile de toamnă. Cultura poate fi tratată cu unul din produsele ce combat ciupercile de pe frunze (vezi lista la pag.37). 1.1.10. Rugina galbenă Puccinia striiformis

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
de formalină (1:300) sau cu streptomicină 50 ug/ml, dau rezultate foarte bune dar sunt scumpe și greu de executat, deoarece presupun udarea și apoi uscarea semințelor. Întrucât în natură bacteria este semnalată și pe secară, se vor evita asolamentele cu ovăz și secară. Boli produse de ciuperci 1.4.2. Tăciunele zburător Ustilago avenae Boala este cunoscută în toate țările cultivatoare de ovăz dar produce pagube mari (10 15 %) numai în cazul în care nu s-au făcut tratamentele

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
soiuri cu rezistență variată la fusarioze:Brateș.Cicerone, NS 355 și rodna care sunt mijlociu de toletante; Celest, KWS-474 și NS 540 care sunt tolerante la fusarioze. Tratamentele recomandate la înflorirea albă sunt eficiente și pentru această fuzarioză. Se recomandă asolamente în care porumbul să nu revină după el însuși și nici după cereale păioase care sunt și ele atacate de acest agent patogen. Rotațiile simple grâu-porumb sau monoculturile de porumb practicate pe terenurile redate foștilor proprietari, au dus la extinderea

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
păstrează viabilitatea chiar și 7-8 ani. Infecțiile sunt foarte puternice la porumbul semănat târziu, deoarece temperaturile de peste 15șC și uscăciunea solului sub 50 % din capacitatea de câmp pentru apă, constituie factori favorizanți ai atacului. Prevenire și combatere. Se recomandă un asolament de lungă durată, pentru ca să se piardă viabilitatea sporilor din sol, să se cultive hibrizi rezistenți (Oana, Odessa) și să se execute obligatoriu tratamentele la samânță sau la sol cu: Tiradin 500 SC-3 l/t săm.; Tiradin 70 PUS-3 kg/t

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
din sol pot fi distruse în zona rădăcinilor orzului, iar în zona de lângă rădăcinile grâului apar condiții bune pentru înmulțirea bacteriei (E.S.A. Sadek, V. Severin, 1983). Prevenire și combatere. Prevenirea atacului de bacterioză poate fi realizată, dacă se respectă un asolament de 4 ani, dacă fasolea este cultivată în benzi alternative cu porumb, cu rândurile orientate perpendicular pe direcția vântului dominant și dacă se folosește la semănat sămânță neinfectată obținută din loturile semincere cu izolare spațială de minim 500 m. față de

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
pe care apar pete galbene-undelemnii (fără contur precis), în dreptul cărora pe fața inferioară se formează un puf cenușiu-violaceu. Zonele pătate se necrozează și se usucă, iar pe păstăi se constată pătrunderea agentului în boabe. Prevenire și combatere. Măsurile preventive ca: asolament de 4 ani, folosirea la semănat de sămânță sănătoasă, îngroparea resturilor atacate și semănarea de soiuri rezistente, sunt suficiente pentru a avea o cultură sănătoasă. Pentru a avea mai multă siguranță, se recomandă tratarea semințelor cu: Apron 35 SD-0,2

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
este foarte larg. Bacteria trece pe tutun, regina nopții, ceapă, usturoi, praz, țelină, sparanghel, pe toate legumele vărzoase, ardei, cicoare, castraveți, dovlecei, morcov, floarea soarelui, zambilă, dalii, stânjenel, crin, măselariță etc. Prevenire și combatere. Boala poate fi prevenită prin respectarea asolamentelor, fertilizare echilibrată fără exces de azot ce intensifică putrezirea tuberculilor și prin plantarea de tuberculi sănătoși, fără răni și nesecționați. Plantarea trebuie să se facă la adâncimi mai mici în pământurile argiloase și la momentul oportun când solul este încălzit

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
provenit de la animalele hrănite cu tuberculi infectați, nefierți. Prevenire și combatere. Respectarea măsurilor de carantină internă și externă limitează zonele de atac și pagubele ce le pot apărea. Plantarea de tuberculi sănătoși proveniți din zone necontaminate, în pământuri ușoare, în asolamente de lungă durată (cartof o dată la 6-8 ani) asigură producții mari. Corectarea acidității pământului, fertilizarea cu îngrășăminte organice (gunoi de grajd bine fermentat, fără spori de rezistentă viabili), irigarea cu doze moderate, restrâng posibilitățile de infecție ale ciupercii. În zonele

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
și pe tuberculi se pot observa vezicule de diferite vârste, apărute din infecții repetate. Ciuperca poate parazita mai multe specii de plante, între care și vinetele. Prevenire și combatere. Plantarea de tuberculi sănătoși din soiuri cu coaja mai groasă și asolamentele corecte în care să nu urmeze carof după cartof sau vinete, limitează atacul acestei ciuperci. Corectarea reacției pământului (să nu fie aciditate) împiedică evoluția ciupercii așa încât se va evita administrarea de îngrășăminte minerale, recomandând pe cele organice (gunoi de grajd

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
la altul este asigurată de tuberculii mănați care au rămas în stocul materialului de plantat. Tuberculii mici, mănați, rămași în pământ pot constitui o sursă de infecție numai în cazul monoculturii când dau samulastră gata infectată, însă dacă există un asolament sau măcar o rotație de 3 ani această sursă de infecție nu trebuie luată în considerare. Din tuberculii mănați apar lăstari brunificați la locul prinderii lor de tuberculi, iar pe lăstari apar primele frunzulițe cu foliole pătate pe care apar

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
tuberculi, nici în pământurile grele, ce rețin apa, pământuri ce favorizează și atacul bacteriilor la tuberculii tineri. Fertilizarea se va face cu doze moderate de azot, fosfor, potasiu, (N90P80K60 + 25 t gunoi de grajd) pentru mărirea rezistenței plantelor. La întocmirea asolamentelor trebuie să se țină seama de faptul că ciuperca mai atacă tomatele, vinetele și alte solanacee sălbatice. Lucrările agrotehnice executate corect (bilonarea, erbicidarea, irigarea cu doze moderate) asigură vigurozitatea plantelor, aerisirea culturii și sunt factori defavorizanți ai evoluției ciupercii. Prin

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
de “coletotrichoza cartofului” în țările mari cultivatoare de cartof. În România a produs pagube mari în anii 1953-1954 în județele Bihor, Hunedoara, Cluj, Maramureș pentru ca apoi să se extindă în toate zonele mari cultivatoare, acolo unde nu se respectă un asolament riguros. Simptome. În faza de înflorire a plantelor se constată o veștejire bruscă a întregului frunziș, însoțită de răsucirea și uscarea frunzelor. Tulpinile rămân mai mult timp verzi, însă prezintă la bază crăpături de a lungul tulpinii prin care se

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
putea fi folosiți la plantare, numai după scufundarea lor timp de 3-5 minute într-o soluție de formol 1:200. 3.1.14. Uscarea timpurie a cartofului Verticillium sp. Boala apare la culturile neîngrășate, în condiții de monocultură sau în asolamente de scurtă durată. Descrisă în 1879 în Germania, boala a apărut și la noi în țară mai întâi la vinete (1943) apoi în 1959. C. Dobrescu și A. Volcinschi o semnalează pe cartof și tomate. Simptome. Plantele atacate se observă

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
fiind condiționat și de prezența în pământ a nematozilor ce rănesc plantele. Prevenire și combatere. La alegerea terenurilor pentru amplasarea cartofului trebuie să se țină seama de prezența acestor ciuperci în pământ. În culturile semincere tufele atacate se vor distruge. Asolamentul de 4-5 ani fără plante din fam. Solanaceae asigură culturi sănătoase, fără infecție. În culturile semincere tufele atacate se vor distruge. Asolamentul de 4-5 ani fără plante din fam. Solanaceae asigură culturi sănătoase, fără infecție. 3.1.15. Alternarioza cartofului

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
să se țină seama de prezența acestor ciuperci în pământ. În culturile semincere tufele atacate se vor distruge. Asolamentul de 4-5 ani fără plante din fam. Solanaceae asigură culturi sănătoase, fără infecție. În culturile semincere tufele atacate se vor distruge. Asolamentul de 4-5 ani fără plante din fam. Solanaceae asigură culturi sănătoase, fără infecție. 3.1.15. Alternarioza cartofului Alternaria porri f.sp.solani și A. tenuis Alternarioza sau “arsura timpurie” a cartofilor apare în zonele sau în perioadele secetoase și

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
cu apă, reduc posibilitățile de instalare a ciupercii. Fertilizarea cu doze mari de fosfor sensibilizează plantele la această boală, în timp ce îngrășămintele cu azot sporesc rezistența acestora (Gh. Iacob, 1979). Distrugerea resturilor vegetale sau introducerea lor adânc sub brazdă și un asolament rațional, micșorează simțitor numărul sporilor din sol. Tratamentele chimice aplicate preventiv pentru mană sunt bune și pentru ciupercă cu condiția să fie aplicate mai devreme în cazul anilor secetoși și călduroși. Se pot face tratamente speciale cu produse din grupele

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
în pământurile argiloase (lutoase), uscate și reci, cultivate cu plante sensibile la rizoctonioză. Temperaturile scăzute din prima parte a perioadei de vegetație fac ca plantele să crească încet, ceea ce favorizează infecțiile. Prevenire și combatere. Măsurile preventive cele mai bune sunt asolamentele raționale (cartoful nu va reveni decât după cel puțin 3 ani pe aceeași tarla), plantarea în terenuri ușoare și la momentul optim pentru scurtarea perioadei de la încolțire la ieșirea la suprafața bilonului, folosirea unei fertilizări cu îngrășăminte minerale echilibrate, sau

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
ca și sporii ciupercii, conțin virusul pe care îl transportă. Particulele de pământ infestate cu spori pot fi duse de vânt la distanțe mari, așa încât, aria de răspândire a virusului crește foarte repede, iar în cazul rotațiilor scurte sau a asolamentelor defectuos alcătuite pagubele pot fi mari. Virusul infectează și spanacul, fapt de care trebuie să se țină cont la succesiunea culturii în asolament. Prevenire și combatere. Terenurile contaminate trebuiesc identificate și din acele zone se va interzice transportul sfeclei. Plantele

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
mari, așa încât, aria de răspândire a virusului crește foarte repede, iar în cazul rotațiilor scurte sau a asolamentelor defectuos alcătuite pagubele pot fi mari. Virusul infectează și spanacul, fapt de care trebuie să se țină cont la succesiunea culturii în asolament. Prevenire și combatere. Terenurile contaminate trebuiesc identificate și din acele zone se va interzice transportul sfeclei. Plantele bolnave vor fi arse, atelajele și uneltele folosite vor fi dezinfectate cu bromură de metil prin fumigație 30-40 g/m3, iar terenul se

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
rămân viabili după trecerea iernii și pot produce noi infecții în primăvară. Ciuperca poate fi adusă în teren și odată cu semintele provenite din loturi semincere unde boala s-a manifestat, semințe ce nu au fost tratate înainte de semănat. Respectarea unui asolament de 4-5 ani este obligatorie la culturile de sfeclă, ca și izolarea spațială de cel puțin 1000 m a loturilor cu sfeclă pentru semințe față de culturile de sfeclă de an I. Întrucât, ciuperca atacă și pe alte plante din fam

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
suprafața sămânței. În cursul perioadei de vegetație, de la o plantă la alta, transmiterea se face prin intermediul sporilor, ce în condiții favorabile germinează, iar miceliul pătrunde în frunzele umezite. Prevenire și combatere. Măsurile recomandate de tehnologia de luptă integrată (tratarea semințelor, asolament, tratamente în vegetație, arderea resturilor vegetale) sunt eficiente și împotriva acestei ciuperci. Tratamentele în cursul vegetației nu se justifică economic pentru această ciupercă. 4.1.8. Pătarea neagră a florii soarelui Phoma oleracea var. helianthi Această boală a fost semnalată

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
de irigație și germinează la temperaturi cuprinse între 9-28șC. Pagubele sunt cu atât mai mari cu cât ciuperca este comună pentru dovleac, pepene verde, pepene galben și castraveți. Prevenire și combatere. Măsurile de igienă culturală, rotația culturilor (mai ales în asolamentele legumicole) trebuie să țină cont de această ciupercă. În seră, se vor face tratamente cu fungicide specifice pentru mane la acoperire (suprafața frunzelor va fi tot timpul stropită), iar la culturile din câmp, la apariție, se vor face stropiri cu

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]