290 matches
-
sufixului): ● nominalizările infinitivale apar numai în structuri cu obiect, care exprimă schimbări; sufixul de infinitiv este [+ Telic], perfectiv; infinitivele sunt polisemantice, ușor recategorizabile ca activități; ● caracteristica sufixului de supin este apariția în structuri cu subiect, din care infinitivul este exclus; aspectual, structurile nominalizare + subiect sunt întotdeauna de tip activitate; sufixul de supin este [− Telic]. Cornilescu (2001: 489−490) stabilește următoarea distincție: ● verbele ergative, ca și tranzitivele, desemnează schimbări; sunt compatibile cu ambele sufixe (venirea/venitul, întinerirea/întineritul); toate acceptă nominalizarea de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
compatibile cu there. Avram (2003: 176) observă că numai inacuzativele prototipice pot apărea în construcția cu there, pe când cele care denotă o schimbare de stare definită/cele derivate nu acceptă construcția. Avram (2003: 179) atrage atenția asupra faptului că proprietățile aspectuale nu par a fi relevante în acest caz, cele două clase de inacuzative care acceptă construcția cu there fiind diferite sub aspectul telicității: verbele de existență sunt atelice, verbele de apariție sunt telice. Bowers (2002: 194), subliniind varietatea construcțiilor în
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
lipsită de sens; ● româna are topică liberă: poziția subiectului (în VP sau în afara acestuia) este foarte greu de dovedit; inversiunea locativă este posibilă în orice fel de propoziții; ● româna nu are structuri specializate pentru exprimarea rezultativului; ● româna nu are particule aspectuale − dacă ar avea, probabil că acestea ar fi legate de distincția inergativ/ergativ, sau, mai degrabă, de distincția telic/atelic, așa cum se întâmplă cu perechea a dormi vs a adormi; ● teste precum genitivul negației în rusă nu se pot aplica
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
dezvoltă) analiza semantică de tip localist a verbului a fi (Anderson 1971, Riegel 19854 și alții), conform căreia a fi este, atunci când are sens plin, verbul locativ prin excelență. Structurile copulative se disting de cele cu verb plin prin valoarea aspectuală: copulativele sunt prin excelentă statice. 2.1.3. Interpretarea din lingvistica generală și din gramatica comparată Meillet (1934)5, reluând punctul de vedere al lui Aristotel, nu acceptă statutul de predicat al copulei, considerând-o un accesoriu, suport al afixelor
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
verbale (6); ● verb care descrie o configurație spațială sau spațio-temporală, incluzând aici și posesia (posesia ar putea fi subsumată și existenței; pentru relația dintre localizare, existență și posesie, vezi infra, 3., 3.3): 4, 22, 23, 26, 27, 29; ● verb aspectual: 36, 37. Numai câteva dintre exemplele de mai sus sunt greu de încadrat în clasele semantice de verbe inacuzative: este vorba de câteva utilizări idiomatice (3, 14, 18, 21, 25, 34, 35, 38), de utilizarea din (11), de contextele în
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
nominale pline, sunt legitimate structural de o categorie funcțională care le face independente și distincte morfologic în funcție de poziția de subiect sau de obiect pe care o ocupă. În vechea georgiană, sistemul ergativ apărea la toate timpurile și pentru toate valorile aspectuale. Există două tipuri de pasiv: pasivul de stare (care nu poate apărea la preterit) și pasivul dinamic/de proces. Topică SVO. GUAJAJARA Limbă indigenă din familia TUPI-GUARANI, vorbită în nord-estul Braziliei. 13 000 de vorbitori. Combinație specială de trăsături morfologice
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
genitivul, ablativul, locativul. Nu este folosită nicio marcă de caz pentru argumentul S al verbelor inacuzative. Dacă verbul e inergativ, marca e opțională. În domeniul imperfectiv, marcarea argumentelor A și O este opțională, iar pentru O, marca poate varia. Partiție aspectuală: la aspectul perfectiv propriu-zis agentul este marcat, iar la aspectul general, nespecific, ambii participanți sunt nemarcați. La trecut, marcarea agentului este obligatorie, nuanța aspectuală perfectivă decurgând automat din marcarea Agentului. Verbul se acordă cu subiectul în persoană, număr și, numai
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
domeniul imperfectiv, marcarea argumentelor A și O este opțională, iar pentru O, marca poate varia. Partiție aspectuală: la aspectul perfectiv propriu-zis agentul este marcat, iar la aspectul general, nespecific, ambii participanți sunt nemarcați. La trecut, marcarea agentului este obligatorie, nuanța aspectuală perfectivă decurgând automat din marcarea Agentului. Verbul se acordă cu subiectul în persoană, număr și, numai pentru persoana 3 (nume și pronume), în gen. Verbul se acordă cu agentul numai dacă acesta este [+ Uman], nu și dacă este doar [+ Animat
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
timp−aspect. În propozițiile principale, marcarea poate fi de tip ergativ sau de tip acuzativ, în funcție de aspectul verbal, dar în propozițiile subordonate, marcarea, realizată prin acord, este întotdeauna de tip ergativ. Marcarea de tip ergativ apare numai în prezența particulei aspectuale stative, iar marcarea de tip acuzativ, în prezența particulei aspectuale active. SHURIWAI − Vezi NADËB. SINGHALEZĂ Limbă indo-europeană din ramura indo-iraniană, grupul indic, vorbită în Sri Lanka. 15 milioane de vorbitori. Limbă cu marcare sintactică. A primește cazul nominativ (nemarcat). O primește
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ergativ sau de tip acuzativ, în funcție de aspectul verbal, dar în propozițiile subordonate, marcarea, realizată prin acord, este întotdeauna de tip ergativ. Marcarea de tip ergativ apare numai în prezența particulei aspectuale stative, iar marcarea de tip acuzativ, în prezența particulei aspectuale active. SHURIWAI − Vezi NADËB. SINGHALEZĂ Limbă indo-europeană din ramura indo-iraniană, grupul indic, vorbită în Sri Lanka. 15 milioane de vorbitori. Limbă cu marcare sintactică. A primește cazul nominativ (nemarcat). O primește, de regulă, nominativul (nemarcat), dar, dacă nominalul este [+ Animat], poate
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
elemente plurifuncționale (lexicale, intraductibile în afara contextului). Elementele gramaticale se împart în două clase aflate în distribuție complementară: modalitățile temporale, care marchează predicatul, și modalitățile definit, indefinit, posesiv, care introduc elemente plurifuncționale nepredicative. Există categoriile timp și aspect. Există un sufix aspectual care tinde să se specializeze pentru valorile de diateză, semn al apropierii de sistemul obiectiv (acuzativ). Nu există mod. Valorile modale se exprimă lexical. Aspectul se exprimă sufixal și se manifestă independent de valorile temporale. Două valori aspectuale: imperfectiv (nemarcat
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
un sufix aspectual care tinde să se specializeze pentru valorile de diateză, semn al apropierii de sistemul obiectiv (acuzativ). Nu există mod. Valorile modale se exprimă lexical. Aspectul se exprimă sufixal și se manifestă independent de valorile temporale. Două valori aspectuale: imperfectiv (nemarcat) și perfectiv (marcat sufixal). Influența engleză face ca valorile aspectuale să alunece spre valori temporale. Prezența obligatorie a agentului în cazul aspectului perfectiv. Valorile de diateză nu se exprimă sintactic, ci lexical. Verbele primare, nesufixate, se împart în
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
semn al apropierii de sistemul obiectiv (acuzativ). Nu există mod. Valorile modale se exprimă lexical. Aspectul se exprimă sufixal și se manifestă independent de valorile temporale. Două valori aspectuale: imperfectiv (nemarcat) și perfectiv (marcat sufixal). Influența engleză face ca valorile aspectuale să alunece spre valori temporale. Prezența obligatorie a agentului în cazul aspectului perfectiv. Valorile de diateză nu se exprimă sintactic, ci lexical. Verbele primare, nesufixate, se împart în două clase: cele care acceptă prezența agentului și cele care exclud agentul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
KARTVELIAN. Limbă vorbită în Georgia. 500 000 de vorbitori. Într-o fază anterioară a limbii, cazul ergativ marca nominalul din poziția A numai dacă verbul era la aorist. Ambele dialecte ale acestei limbi (MINGRELIAN și LAZ/CHAN) au eliminat partiția aspectuală, dar în direcții diferite: în mingrelian, ergativul marchează pozițiile A și S la aorist, ceea ce înseamnă că trece la sintaxa de tip acuzativ; în LAZ, ergativul marchează nominalul din poziția A (și niciodată pe cel din poziția S) la orice
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
se trântește din cauza vântului tranz.: Vântul trântește ușa part. trântit, -ă nom. trântirea, trântitul NEREFLEXIVE A PICURA Apa picură din tavan tranz: Ion picură apă pe podea, ca s-o enerveze pe Ioana part. picurat, -ă nom. picurarea, picuratul (f) ASPECTUALE REFLEXIVE A SE DECLANȘA Nașterea s-a declanșat pe neașteptate tranz.: Hormonii au declanșat nașterea part. declanșat, -ă nom. declanșarea, declanșatul A SE ÎNCHEIA Criza politică s-a încheiat cu succes tranz.: Ion încheie o afacere profitabilă part. încheiat, -ă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Working Papers in Linguistics, 15, 1, p. 45−54. Cornilescu, Alexandra, 1998, "Remarks on Syntax and the Interpretation of Romanian Middle Passive SE sentences", Revue roumaine de linguistique, 5−6, p. 317−342. Cornilescu, Alexandra, 2001, "Romanian Nominalizations: Case and Aspectual Structure", Journal of Linguistics, 37, p. 467−501. Cornilescu, Alexandra, 2006, Concepts of Modern Grammar. A Generative Grammar Perspective, [București], Editura Universității din București. Costa, Joăo, 1998, "L'opposition ser/estar en Portugais", în: A. Rouveret (éd.), p. 139-153. Coteanu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
and Grammar, Kluwer, Dordrecht, p. 197−235, apud Levin și Rappaport Hovav (2005: 19). 77 Este vorba despre exemple de tipul Ion aleargă în fiecare dimineață (agentiv, atelic, inergativ) vs Ion aleargă până la poștă (telic, inacuzativ). 78 C. Tenny, "The Aspectual Interface Hypothesis", în: I. Sag, A. Szabolsci (eds.), Lexical Matters, Stanford, Center for the Study of Language and Information, p. 1−28. 79 C. Tenny, Aspectual Roles and the Syntax-Semantics Interface, Dordrecht, Kluwer Academic Publishers. 80 H. J. Verkuyl, On
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
agentiv, atelic, inergativ) vs Ion aleargă până la poștă (telic, inacuzativ). 78 C. Tenny, "The Aspectual Interface Hypothesis", în: I. Sag, A. Szabolsci (eds.), Lexical Matters, Stanford, Center for the Study of Language and Information, p. 1−28. 79 C. Tenny, Aspectual Roles and the Syntax-Semantics Interface, Dordrecht, Kluwer Academic Publishers. 80 H. J. Verkuyl, On the Compositional Nature of Aspect, Dordrecht, D. Reidel, apud Van Hout (2004: 65). 81 H. de Hoop, Case Configuration and Noun Phrase Interpretation, teză de doctorat
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de excepții există și în limba română: om dormit, muncit; vezi Iordan (1973: 402). 7 D. M. Perlmutter, "Multiattachement and the Unaccusative Hypothesis: The Perfect Auxiliary in Italian", Probus, 1, p. 63−119, apud Mackenzie (2006: 172). 8 L. Dini, "Aspectual Constraints on Italian Absolute Phrases", Quaderni del Laboratorio di Linguistica della Scuola Normale Superiore di Pisa, 8, p. 52−87, apud Mackenzie (2006: 172). 9 M. Loporcaro, "The Unaccusative Hypothesis and Participial Absolutes in Italian: Perlmutter's Generalization revised", Rivista
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
o operațiune de excorporare (engl. Excorporation), propusă de Roberts (1991). Faptul că niciuna dintre aceste operațiuni nu se aplică este dovedit neechivoc de comportamentul adverbelor clitice în raport cu fenomenele de inversiune de mai sus. Adverbul clitic mai este un modificator aditiv aspectual al predicației (Donazzan și Mardale 2010), generat în câmpul ASPECT din domeniul flexionar; sub inversiune, mai se deplasează odată cu verbul, distribuție care indică faptul că verbul tranzitează domeniul flexionar (argument împotriva analizei (a)); comportamentul adverbului clitic mai arată că nici
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
de mod, celelalte categorii gramaticale sunt identice în paradigmele comparate (aspect - temă / formă imperfectivă; timp - prezent). Existența unor proiecții discrete de aspect și de timp se dovedește prin aceeași metodă (păstrând specificarea de mod și timp constantă pentru identificarea diferențelor aspectuale și, respectiv, specificarea de mod și aspect constantă pentru identificare diferențelor de timp). La indicativ, distincțiile aspectuale nu sunt sistematic marcate prin flective; în schimb, distincția perfectum / infectum (temă perfectivă / imperfectivă) s-a păstrat din latină pentru unele clase de
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
unor proiecții discrete de aspect și de timp se dovedește prin aceeași metodă (păstrând specificarea de mod și timp constantă pentru identificarea diferențelor aspectuale și, respectiv, specificarea de mod și aspect constantă pentru identificare diferențelor de timp). La indicativ, distincțiile aspectuale nu sunt sistematic marcate prin flective; în schimb, distincția perfectum / infectum (temă perfectivă / imperfectivă) s-a păstrat din latină pentru unele clase de verbe, fiind vizibilă atunci când comparăm mai-mult-ca-perfectul sau perfectul simplu cu imperfectul sau prezentul: mers- vs merg-. (67
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
questa storia. (italiană) 'Maria știe deja povestea asta' (73) A Maria (*sabe) jàsabe este história. (portugheză europeană) 'Maria știe deja povestea asta' În fine, în toate limbile analizate (exemplificare prin română, italiană, portugheza europeană (74)), cu excepția spaniolei, verbul precedă adverbul aspectual mereu; în spaniolă, verbul poate apărea și la dreapta, și la stânga adverbului siempre ('mereu') (75a), însă precedă adverbe de tipul bine, care sunt generate în domeniul lexical vP (75b). Prin raportare la distribuția de mai sus, în portugheza europeană verbul
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
domeniul lexical vP (75b). Prin raportare la distribuția de mai sus, în portugheza europeană verbul se deplasează la o proiecție de aspect înaltă, iar în spaniolă, verbul părăsește domeniul lexical vP și se deplasează la o proiecție joasă din câmpul aspectual. Deplasarea verbului este deci joasă în portugheza europeană și foarte joasă în spaniolă. (74) a. Maria știemereu răspunsul. (română) b. Gianni confondesempre (*confonde) queste poesie.(italiană) ' Ion confundă mereu aceste poezii' c. O Joăo vêsempre(*vê) este tipo de filmes
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
inferioare, configurație care îi asigură vizibilitatea pentru a stabili relații de ACORD cu centre din faza superioară. În exemplul (79), verbul citește este specificat pentru mod (indicativ), timp (prezent), aspect (imperfectiv - formele de prezent sunt imperfective din punct de vedere aspectual 44). Reprezentarea (80) surprinde etapa în care VP este deplasat în [Spec, VOICEP] și se angajează în relații de ACORD cu centrele flexionare, valorizând trăsăturile interpretabile ale acestora: (80) MOODP qp MOOD0 TP [iMood][Ind][3] qp T0 ASPP [iT
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]