677 matches
-
a scris deseori. Acest cenaclu funcționează și azi și îl conduc. Toate aceste cenacluri au fost și mai sunt adevărate școli de literatură și de implementare a culturii în rândul maselor. Așa cum și-n Biblie scrie „După cum bura de ploaie astâmpără arșița verii, tot așa și cuvântul schimbă prețul darului”. Datorită unei burse primite din partea Uniunii Europene, prin Delegația Comisiei Europene în România, am stat în structurile Uniunii, la Bruxelles, o perioadă de timp, în care am cunoscut toate asociațiile scriitoriceși
VOLUNTARIATUL ÎN SPRIJINUL CULTURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349149_a_350478]
-
Acasa > Poeme > Devotament > IUBIRE... Autor: Ecaterina Șerban Publicat în: Ediția nr. 1288 din 11 iulie 2014 Toate Articolele Autorului iubire... amurgul se țese pe o mare atât de singură contemporană și totuși veche în unduiri de valuri ne-astâmpăr de viu... cineva licitează naiv un răsărit unde poezia poate să râdă în hohote uitând de lacrimi... linia vieții mereu orizontală se rănește singură în ascuțimi de sensuri și crede încă într-un rotund... era un timp înscris în cub
IUBIRE... de ECATERINA ŞERBAN în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349206_a_350535]
-
cum se simt. Cum participanții la petrecere au fost invitați de către părinții lui Cris să servească ce doresc de pe masa cu platourile pline de bunătăți, atât tinerii cât și familia sărbătoritului au luat loc pe la mesele din salonul de protocol astâmpărându-și foamea cu tot ce doreau să servească. Venerabilul doctor Trăistaru nici la cei șaptezeci și... trecuți de ani, (căci nu prea dorea să-și facă cunoscută etatea, cu toate că împlinise anul acesta șaptezeci și cinci, chiar dacă nu se observa existența lor așa
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349287_a_350616]
-
trăiește și replica ei rapidă că de ce o înjur. Deci, știa românește, dar nu dorea să vorbească în limba țării mele. Supărat de această întâmplare, m-am retras în compartimentul meu și apoi m-am dus la vagonul-restaurant să-mi astâmpăr setea. Suzana se învoise de la serviciu câteva ore pentru mine, dar m-a lăsat să mă culc pentru a-mi reveni după cele aproape 40 de ore nedormite. Am înțeles că, de fapt, eu primisem camera unde dormea fratele ei
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349754_a_351083]
-
e tot vin, iar țigăncușele de pe Valea lupului sînt la fel de ochioase și șturlubatice ca și în urmă cu o sută de ani, chit că acum vorbesc la mobil: „Ce face mă-ta, fa?”. Le cheamă la poliție, ca să le mai astîmpere. Uneori domnii polițiști le țin și noaptea, ca să le... cerceteze. Ca și tovarășii milițieni de dinainte, ca și domnii jandarmi de mai dinainte ... Ocupați cu răsăditul, cu săpatul, vorbim de Afganistan, compătimim pe japonezi, după care libienii își primesc și
POLITICA SEMINŢELOR de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348213_a_349542]
-
altădată că-l poți dovedi pe Meneleau Oricum te-ai bate cu el, cu virtute, cu brațul, cu lancea. Hai și poftește-l acum din nou pe viteazul Meneleau Și te măsoară cu el. Ba eu te sfătuiesc să te-astâmperi, Pofta de harț să curmi și să nu mi te-apuci nebunește, Luptă pieptiș să dai cu Meneleau, ca nu cumva-ndată Sulița-i să te doboare...” (Iliada, Capitolul III, v. 425-433). În ecuația noastră politică, din 1991, atlanteeano-lemuriano-carpato-danudiano-pontică, s-
AGONIA UNIUNII EUROPENE (5) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X [Corola-blog/BlogPost/347557_a_348886]
-
cum se simt. Cum participanții la petrecere au fost invitați de către părinții lui Cris să servească ce doresc de pe masa cu platourile pline de bunătăți, atât tinerii cât și familia sărbătoritului au luat loc pe la mesele din salonul de protocol astâmpărându-și foamea cu tot ce doreau să servească. Venerabilul doctor Trăistaru nici la cei șaptezeci și... trecuți de ani, (căci nu prea dorea să-și facă cunoscută etatea, cu toate că împlinise anul acesta șaptezeci și cinci, chiar dacă nu se observa existența lor așa
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347636_a_348965]
-
doar 25 din cele 1500 de specii de scorpioni de pe mamamond pot să ucidă oamenii! Este ora două și zece minute. Trebuie să mă retrag de pe Sentosa. Mai am și alte misiuni de îndeplinit. De exemplu cea de a-mi astâmpăra foamea. Iau telecabina în sens invers și cobor la aceeași stație de unde m-am urcat. De data asta voi lua metroul în direcția Orchard Road, faimosul bulevard al metropolei Singapore. Deci iată-mă în vagonul de metro (SMRT), adică neabreviat
ESCALĂ LA SINGAPORE – ÎN CĂUTAREA MERLIONULUI de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347705_a_349034]
-
celor drepți și-o pace cu aripi moi care-și face loc în străfundurile ființei mele mă cuprinde, și parcă prezența unui înger scoborât din înalt îl simt aproape dăruindu-mi acea liniște care treptat, treptat mă învăluie și mă astâmpără ... Așa cum soarele este nedespărțit de copilele sale, razele, tot la fel am simțit și eu că, măicuța mea, mă ocrotește neîncetat cu brațele-i sale calde, pentru că ... orice mamă rămâne mamă pentru veșnicie, nu se desparte de copilul ei, nici
MĂICUŢA MEA, AMINTIRE VIE A JERTFEI SALE de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1352 din 13 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361979_a_363308]
-
obstacole, erau mulțumite că s-au descoperit. A fost trezit din reverie de sosirea Adrianei, schimbată într-o rochiță din stofă, de culoare maronie și cu desene geometrice discrete în țesătură, însoțită de cei doi feciori, cărora reușise să le astâmpere pentru moment foamea, până la servirea cinei. Aflând ce vrea să bea fiecare, Sebastian a plecat spre barul pensiunii să aducă băuturile, sucuri natural din fructe exotice pentru băieți și o bere Stella Artois pentru Adriana. Era berea sa preferată și
ROMAN, CAP. XXI, PARTEA II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365968_a_367297]
-
ea îngrijorată, în timp ce desfăcea fermoarul la o geantă maronie destul de burdușită la prima vedere. Am uitat să iau o sticlă cu apă. Îmi pare rău... - Ei, lasă, fată, că nu mor eu până acolo! Bem apă când ajungem... Dulciurile nu astâmpără setea, Florico! a refuzat bătrâna doamnă cu voce ștearsă, abia auzită în vecinătate. O serie de denivelări succesive ale șoselei au făcut ca trupurile așezate pe scaune să tremure mai intens și mâinile agățate de curelușe ori răzimate de spetezele
PARTAJUL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365295_a_366624]
-
curtea copilăriei mele Ai să găsești jucăriile ce le am păstrat Neștiind că nu o să mai fiu iar copil Am crezut că plec de dimineață Și seara iarăși mă întorc la joacă Până ce mama strigă la mine Să mă mai astâmpăr și să intru în casă Norocul meu a fost că mi-am păstrat copilul în mine Și de atunci Ori de câte ori vreau Îi dau drumul prin curte Mama nu mă mai ceartă Are și ea copilul ei pe care îl răsfață
EXTRAS DIN MEMORIA COPILĂRIEI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365395_a_366724]
-
slăbiciune, există începutul sfârșitului, că acest sfârșit este implacabil. A procedat exact cum își dorea Toloșica. Și-a găsit scuza că trebuie să se concentreze asupra examenelor și nu doar atât. De la o vreme, dorul de Erica și l-a astâmpărat cu neastâmpăr, la fel cum procedase cândva dedemult. Precipitat, așteaptă tonul de rețea al telefonului. Un telefon fix. Nici măcar ideea telefoniei mobile nu există acum, cel puțin aici, la ei. Singura familie cu post telefonic instalat la care poate apela
XXIV. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365384_a_366713]
-
calea nedemnă pe care a lut-o, care nu poate duce decât în iad. O interpretare „politică sau politicoasă”. În realitate Dumnezeu ajută pe toți care se ajută singuri. Dacă pui umărul la treabă vei avea coaja de pâine care astâmpără foamea pliscurilor deschise. Este o lege a firii. Nici bogatul și cu atât mai mult săracul nu se ajută singuri. Bogatul huzurește pe marginea averii încropite de familia sa pe care o cheltuiește pe toane. Săracul nu a moștenit decât
RAIUL, IADUL ŞI BANUL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1255 din 08 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365445_a_366774]
-
mea mă doare când se usucă frunzele, florile nu-mi dau mireasma dacă nu le vorbesc pe românește și mai știu că, acolo, sus, în ceruri, poeții neamului îi învață pe îngeri limba română. doar în limba mea îmi pot astâmpăra setea, după coltucul de pâine neagră și amară; în limba mea am învățat că la pomul lăudat nu mă pot duce cu sacul; fructele vieții îmi strepezesc dinții dacă nu aștept să se coacă în toamna mântuirii. și numai pe
TE-AI PRINS DE CERUL GURII MELE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366636_a_367965]
-
respectiv Berkeley, pe adevărata mare interioară care este San Francisco Bay. Acvariul este cu fața către oraș și a fost deschis acum ceva mai bine de 10 ani, în 1998. Încă de la intrare un acvariu cilindric te ia în primire, astâmpărându-ți curiozitatea cu o “infinitate” de peștișori argintii care se “bălăceau” ca într-o “transă” feliată și grupată compact pentru a evita agresiunea imediată a “mardeiașilor marini” așteptând la pândă din orice firidă de bolovani, pietriș, bureți sau mușchi marini
ÎNCRÂNCENĂRI HIPPY ŞI CHEIUL PESCARILOR DIN FRISCO de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 188 din 07 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366677_a_368006]
-
comori de simțire simplă, populară. În sfârșit, acul cu ața de arnici pătrund asperitațile pânzei țărănești de cânepă înmuiată și tocată la topilele din Poarta Câmpului, lângă Braniște scoțând la iveală povești de demult auzite de la bunii ei. Ca să-și astâmpere zelul, se trage la umbră în coliba din mijlocul luncii, gândul i se așterne domol înfiripând visuri pe care altfel nu le-ar cuprinde cu mintea și le-ar lăsa baltă fără a le da ghes pe ăle coclauri puțin
ŢĂRANCA DIN MUSCEL ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366733_a_368062]
-
a scris deseori. Acest cenaclu funcționează și azi și îl conduc. Toate aceste cenacluri au fost și mai sunt adevărate școli de literatură și de implementare a culturii în rândul maselor. Așa cum și-n Biblie scrie „După cum bura de ploaie astâmpără arșița verii, tot așa și cuvântul schimbă prețul darului”. Datorită unei burse primite din partea Uniunii Europene, prin Delegația Comisiei Europene în România, am stat în structurile Uniunii, la Bruxelles, o perioadă de timp, în care am cunoscut toate asociațiile scriitoriceși
RELATIVITATEA SUCCESULUI ÎN LITERATURĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366747_a_368076]
-
Cine?... Diavolul Verde?! Doar nu vrei să-mi spui că s-a întors din preerie! - S-a întors, draga mea. După câte mi-am dat seama e tare necăjit, să nu-l mai recunosc! - N-ai nicio grijă, tată, l-astâmpăr eu. De când mi-a făcut șase luni în urmă figura aia, abia aștept să dau cu ochii de el. - Nu știu ce figură ți-a făcut dar iartă-l, draga mea, te rog eu. - Să-l iert?! Înseamnă că nu mă cunoști
CARTEA CU PRIETENI- CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351770_a_353099]
-
tandră-a versului când dimineața Mai întârzie o clipă până zorii să-mi răsară... Și cînd ploile mă ceartă și mă spală de păcate Într-o toamnă-n care-mi cântă doar tristețea-n ram pustiu Eu cu tine îmi astâmpăr setea, dorurile toate Și cu tine, poezie, nu mi-e frig și nici târziu... Ninge-acum peste cuvinte și mi-e iarnă și mi-e dor De poemul meu cuminte ce-l aveam netroienit Am pierdut o sărbătoare și mi-e
CUVINTE FRÂNTE-N ALBUL ZĂPEZII de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351973_a_353302]
-
ai timp să-l termini așa cum mai avem și timp să mergem să servim prânzul sau nu îți mai este foame? - Îmi este o foame de lup. - Parcă te-ai înfruptat destul de bine din corpul meu, tot nu ți-ai astâmpărat foamea? glumi Mircea pentru care primi un ghiont în coaste de la iubita sa, care fugi să-și continue dușul ce a fost întrerupt, rămânându-i șamponul în părul neclătit. - Mai intru și eu să te spăl pe spate? o întrebă
ORASUL IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352277_a_353606]
-
atunci când se termină tezaurul cel mai de preț - Timpul. Niciunul dintre cei adunați nu putu să se abțină. Vărsară lacrimi pentru onestitatea vorbelor lui Alexandru și mărinimia caracterului. Chiar și când e pe cale să-și dea duhul tot nu se astâmpără și ne dă lecții cum ia stat în atâtea alte dăți în obicei. Cu toții la unison se rugară stăruitor la zei să se îngrijească de sufletul său. Văzându-i cum îi podidiră lacrimile pentru el I se înmuie inima. Vă
RUGUL de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1010 din 06 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352367_a_353696]
-
pentru a ajunge la timp „La slujba de seară”, pentru a vedea „Un clopot arzând”. „Exerciții de înviere” Într-un astfel de efort ai nevoie de „aripi”, pentru că „de multe ori bea căprioara/ din apa lină a izvorului/ ca să-și astâmpere setea.” Această sete de a ști, de a cunoaște, de a deveni și de a rămâne le regăsim în poezia „Exerciții de înviere” ce dă titlul acestui volum. „Un cântec de dragoste” „Un cântec de dragoste/ învolburează marea cea mare
DESPRE FRUMUSEŢEA INTERIOARĂ ÎNTRE CUPRINSUL ŞI NECUPRINSUL UNUI STIH de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352537_a_353866]
-
brațe ca să-l primești Căci Ardealu i-un destin Peste ape și-un izvor E un cântec mai deplin Ce-ți absoarbe al tău dor Pus în cumpăna albastră E un strigăt înspre stele Aici în viața noastră Să te astâmperi azi din ele Nu-i nimic fără lumină Nu-i nici zbor acum spre nori În mireasma ta senină Ce-ți deșteapt-ai tăi fiori Iat-Ardealul cum privește De la Cluj de la Brașov Și cu picuri zugrăvește Ce-i curat și ce
CÂNTEC ȘI IZVOR- ARDEALUL de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350635_a_351964]
-
poeta mărturisește că, în sfârșit, ca și cum acomodarea s-a terminat, nu mai e neliniștită: „Acum, cu zâmbetul/ prelung sub sărutarea/ ispititoare, ți-am întâlnit acea privire/ înmuiată în fericire. O/ strălucire ispititoare în/ care mă pierd plăcut. Mi/ s-a astâmpărat inima” (p. 104). Cam așa cum spune și ea, cea din „Cântarea cântărilor”, acum liniștită și sigură: „Eu al iubitului meu sunt, și el este al meu” (6, 3). *** Vorbeam de poemul ca drum și de surprizele acestuia. Parcurgând poemul de
SCRIIND CU SUFLETUL ÎN VIS de TEODOR DAMIAN în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350791_a_352120]