524 matches
-
băiat. - Ușor, sire! șopti Alma. Să nu-l treziți! - Mă descurc, domnișoară! Își strecură brațele pe sub spatele băiatului și-l ridică încet. Copilul trezit doar pentru o clipă, întredeschise ochii : - Tati? și adormi la loc. M.Joseph îi atinse fruntea asudată cu buzele, strângându-l la piept. Abigail o scutură ușor pe Annie : -Trezește-te! Am ajuns. Dezorientată, mătușa o privi, parcă nu o cunoștea: - Ce este ? Ce s-a întâmplat ? A venit regimentul cu soldați? - Da, să-ți aducă sticluța cu
MY LORD (IX) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352699_a_354028]
-
în poeme de o profunzime covârșitoare care te ia pe sus și te duce într-o clipită în lumea zbuciumelor sale prin „Viața asta” „blestemată/ și amară totodată/ ce apune-n/ urâciune/ când abia este gustată/ viața crudă/ ce ne-asudă/ când ne spintecă pe roată/ fără milă/ ca în silă/ să ne-arunce dezgustată...” Sufletul poetului cântă prin rogodelele sale, fie că-i trist, fie că zărește raza de lumină ce-i mângâie existența, pentru că el nu este altceva decât
ANATOL COVALI ŞI „VÂLTORILE SUFLETULUI” SĂU ÎN „ROGODELE” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354129_a_355458]
-
către cititorul însetat de frumos. Cântând în vers de rogodel un „Imn” închinat poeziei, autorul deconspiră efectul acesteia asupra sa: „Minune ești, minune vie,/ nemuritoare poezie/ sublimă/ doar când ritm și rimă/ te-ncorsetează-n veșnicie./ În trudă/ sclavul tău asudă/ cioplind c-o sfântă frenezie/ cuvinte/ care să te-alinte/ cu a iubirii gingășie.” - clipa de mare bucurie având-o doar cel care în „lumea poeziei întârzie”. După ce am trecut de două ori în timp de 24 de ore prin
ANATOL COVALI ŞI „VÂLTORILE SUFLETULUI” SĂU ÎN „ROGODELE” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354129_a_355458]
-
se întâmplase cu ani în urmă. Viața copilului ei adorat era în primejdie. Îl invită în camera lui, imaginea era dureroasă. În baldachinul din mijlocul încăperii era un băiat, răpus de boală și suferință. Părul brunet, căzut pe frunte era asudat, broboane de sudoare îi scăldau fața. Nu avea mai mult de șapte ani. Trăsăturile se asemănau cu cele ale mamei, pielea smeadă era în contrast cu carnația albă a doamnei. Ce putea face pentru ea? Tânăra a îngenunchiat lângă pat și-l
REGĂSIRE... de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 510 din 24 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/347040_a_348369]
-
fi atins, nici frământat cu mâna ori picioarele, precum aluatul de pâine sau lutul de casă. Poezia propusă de Romeo Tarhon are darul de a mișca până și pietrele. Mută munții, la fel ca și bobul de credință. Și fierul asudă și arborele îți face semne din frunze când e atins de ea. Natura umană intră în rezonanță cu natura cosmică. Omul se îndumnezeiește. Își confecționează aripi și încearcă zborul suprem. E un tumult care nu poate fi stăvilit. Cine se
MĂSURA DE NECTAR A POEZIEI. RECENZIE LA CARTEA LUI ROMEO TARHON ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI [Corola-blog/BlogPost/347052_a_348381]
-
iar pe alții trebuia să-i înlocuiască, livada îmbătrînise și ea, dar el era tînăr și puternic, douăzeci de ani mai trăgea el, nu se temea de muncă și nici nu avea o plăcere mai mare decît să simtă cum asudă cînd trudea ca un animal. Cînd avea vreme, Lilicuța mergea cu el, alerga în fața lui și îl înnebunea cu fundulețul ei apetisant, fă, dacă pun mîna pe tine ... da' cum s-o prindă, era ca o zvîrlugă, micuță și puternică
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 43-48 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358316_a_359645]
-
minții. Pune-le Doamne inima înapoi, pentru că mulți au pierdut-o, au aruncat-o la gunoi, căci au ajuns să spună că dacă ai inimă, ai milă. Pune-le Doamne putere-n mâini și-n minte, pentru că fruntea să le asude, spre prețuiala vieții și-a celui cu care conviețuiește-n comunitate, nu merinde-n traistă, că vor căuta umbra copacului, apoi somnul odihnei, după care iară vor veni c-o altă jalbă, pentru ca să-și plângă amărâta de soartă. Si dacă
SCRISOARE CĂTRE DUMNEZEU. de VIOREL MUHA în ediţia nr. 490 din 04 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358591_a_359920]
-
am pomenit din neam în neam... pentru tot ce am dobândit prin munci, și am, ce trântor și nebun s-ar putea vreodată aștepta să-i spun, slugarnic:”mulțam”? moșia asta e a mea numai a mea, căci eu am asudat de ani, pe ea... avut-a cândva alt stăpân? ce-mi pasă, aicea rămân, s-o cumpăr zi de zi, cu truda cea mai grea! Cele trei capitole, după metoda cercurilor concentrice sunt centrate pe BANAT ca 1. spațiu românesc
IONEL CIONCHIN-BANATUL;CUVÂNT ŞI PĂMÂNT ROMÂNESC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358602_a_359931]
-
Acasa > Poeme > Antologie > MĂ REPED LA VIAȚĂ Autor: George Pena Publicat în: Ediția nr. 493 din 07 mai 2012 Toate Articolele Autorului Veșnic eu mă zbat, veșnic eu asud, doru-i deturnat și poemul nud. Mă reped la viață, viața mă răsfață; mă răstesc la mine și la rău și bine. Aceeași încântare, aceeași frenezie; fără ezitare totu-i bucurie. Poate-i vina mea că iubesc o stea?! Poate-i
MĂ REPED LA VIAŢĂ de GEORGE PENA în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358619_a_359948]
-
fi atins, nici frământat cu mâna ori picioarele, precum aluatul de pâine sau lutul de casă. Poezia propusă de Romeo Tarhon are darul de a mișca până și pietrele. Mută munții, la fel ca și bobul de credință. Și fierul asudă și arborele îți face semne din frunze când e atins de ea. Natura umană intră în rezonanță cu natura cosmică. Omul se îndumnezeiește. Își confecționează aripi și încearcă zborul suprem. E un tumult care nu poate fi stăvilit. Cine se
ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI, ROMEO TARHON, POEME de ROMEO TARHON în ediţia nr. 515 din 29 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358716_a_360045]
-
Taborului... Vorbește cu Tatăl. Veselia și fericirea sufletului Lui așa-i de mare, de-I lucește fața ca și fața soarelui! Și priviți-L acum pe Muntele Măslinilor... Îngenunchiat se roagă... Durerea și amarul Său așa-i de mare, de asudă sudori de sânge. Veselia și durerea omenească nu-s așa. Spun alții că Hristos ar fi un filosof, iar Evanghelia e învățătură omenească. Eu nu cred. Eu am fost membru al Academiei franceze, eu am avut în societatea mea și
PAŞTELE DREPTMĂRITORILOR CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344587_a_345916]
-
amețitor Desfrână-mi voia scandaloasă Cu gustul lor ispititor Trezească-mi râvna ticăloasă Ca un hapsân înfometat Să-ndestulez otrăvicios Și indignat să fiu când tu Le potolești necuviincios Vreau să le sorb fără răgaz Vreau focul lor ce mă asudă Iar când la patos pui zăgaz Vreau lipsa lor să-mi facă-n ciudă Dă-mi buzele să le degust Să le împodobesc cu stele Când contopiți într-un sărut Șoptesc: iubirea vieții mele! DE ZIUA TA Plăpânde, gìngașe și
VERSURI DE IUBIRE PERPETUĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350642_a_351971]
-
este insignifiantă. Și ea nu dispune nici de un privilegiu de esență și nici de unul de situație. Este tocmai ceea ce ea neagă, prevalându-se de o istorie panegirică reconstruită, toată, spre glorificarea ei, ca și cum literatura română trecută ar fi asudat pentru o cât mai mare glorie a scriitorilor promovați de regimul comunist, ( vezi cele două „Istorii” ale lui Ștefănescu și Manolescu), și de câteva excepții contemporane care se nesupun tocmai normei literaturii și a esteticului, pentru a-și afirma o
COMPLOTUL LITERATURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350703_a_352032]
-
turlă; Turmele coboară-agale, lupii, dând târcoale, urlă. Vântul șuieră prin ramuri, bruma arde iarba udă. Caii trag din greu în hamuri, bacii-s obosiți de trudă. Prin copaci, umflate-n pene, păsări, toamnei, stau priveghi; Frigul, agățat de gene, doarme asudând sub zeghi. La fereastră, prin perdele, frunze numeri în gutui; Poftă ai de... rogodele și în pod, pe scară, sui. Scârțâie sub tălpi podeaua, umbra sare din pereți. Pe-un stâlp cântă cucuveaua; coasa umblă prin boscheți. Referință Bibliografică: Pe-
PE-UN STÂLP CÂNTĂ CUCUVEAUA de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359282_a_360611]
-
pe istmul ascuțit și vânturile vălureau hameiul cădea amurgul sec pe vreun cătun cu tainele de veacuri dintr-un ou la gâtlejul lumii un lasou pe care-l mânuiește un nebun busole sar din acele rebele în cerc de neguri asuda pădurea pe care o trecea în bronz Paciurea în lumina ultimelor stele; afonii la pupitru, mari orchestre împart medalii cu nevrednicie ajunge stirpea stearpă la chindie și noi n-avem geamuri la ferestre Referință Bibliografică: Un lasou / Ion Untaru : Confluențe
UN LASOU de ION UNTARU în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359474_a_360803]
-
emoțiilor îl picura cu încetineală sub formă de broboane reci pe învelișul epidermic, livid și tremurător al unui “ciot osos” îmbăsămat în licori, pudră și mătăsuri închipuite și din care abia de mai răzbătea vreo suflare de om... Cu cât asudam cu atât îmi înzeceam reprezentările mentale asupra a ceea ce urma să se petreacă, iar așteptarea devenea insuportabil de apăsătoare. Conștient că sub imperiul acestui stres care mă inunda în fel și chip puteam gafa iremediabil - exact la momentul când mi
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (12) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359541_a_360870]
-
că nu am de ce să mai trăiesc,pentru că nu mai aveam un scop,cineva mă iubea,veșnic,neconditinat.Noaptea aceea a fost cea mai întunecată și cea mai luminoasă din viața mea.( Lacrimi se rostogoleau ,în timp ce povestea,pe obrajii ,negrii,asudați).Lăsând cartea pe pat,m-am rugat unui Dumnezeu atunci necunoscut și L-am rugat să îmi salveze copilul.. Am adormit după ceva timp de veghe și dimineața m-am trezit în mângâierile lui Aongus.Am știut atunci că El
KARON,CAP 7 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359964_a_361293]
-
SPRE CENTENAR Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului MERG SPRE CENTENAR Frunză verde flori de tei, Am trecut de anul 73’! Anii mei, adunați cu mare trudă, Număr încet, fruntea-mi asudă! E foarte greu să-i socotești, Și mai greu să-i dobândești! Senin voi merge înspre mâine Sau spre un țel de nicăieri! Drumul numai Divinul îl știe, Astea sunt simplele mele păreri! Mi-adun zilele în multe file, Pe
MERG SPRE CENTENAR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359927_a_361256]
-
nu știe precis cum arată și se mai crede c-ar fi invizibili imprevizibili și vin doar atuncea când vor - ceea ce e desigur iritant - poate de-aceea oamenii au devenit de-a dreptul obsedați și se adună în grupuri ca să asude meditând cu ochi ca de pisoi - nedezlipiți - la nemurirea sufletului străduindu-se îndelung să le simtă măcar prezența grijulie prin preajmă gata de a le mesteca uscatul posmag în timp ce îi împing ușor spre calea dreaptă până când sătui de așteptare simt
SĂ PORNIM VÂNĂTOAREA DE ÎNGERI de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340467_a_341796]
-
incompetentă și să-ți trimită banii la dracu-n praznic. Și că tot la ANAF sector doi ajungi. 7. Am învățat să mă îmbrac în tricouri albe, de bumbac, răcoroase, atunci când am zi de Fisc. În sauna de la ANAF, unde asudăm toți ca porcii, udându-ne cererile și chitanțele de nu se mai înțelege nimic din ele, supraviețuiesc doar cei îmbrăcați subțire, cu toate actele posibile puse frumos unul peste altul, și neapărat cu cópii, cât mai multe cópii. 8. Am
M-am trezit azi dimineață în Absurdistan și nu știam ce-mi lipsește () [Corola-blog/BlogPost/339104_a_340433]
-
făcându-și a ei căință! Iar aristocrația ce a uitat limba deseori, Părând pe viețile românilor prea posesori, Chiar de fiind din același neam sau sânge, Ei fac doar 'copy-paste' și inima ne-o frânge... Aceia ce-au muncit și asudat pe acest pământ, Chiar de s-au rănit, dar și-au găsit un cânt, Prin care să doinească, vitregiile să treacă Reînviind basmele bunicii, veselia să înceapă! Aceia ce și-au uitat a lor cuvinte proprii, Scindându-și sufletul cu
LIMBA ROMÂNĂ! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340970_a_342299]
-
vreodată atât de jenată în prezența unui bărbat. Amănuntul o irita mai cu seam ă că împrejurările nu îi erau favorabile. Arăta ca un copilă mânjită cu acuarele. Nu-i plăcea să fie în dezavantaj. Deasupra buzei superioare pielea îi asudase și broboane mici îi perlau zona. Lord M.Joseph scoase batista din buzunar și ezită o clipă într-un gest doar de el știut. Se răzgândi și-i înmâna Almei materialui alb cu monogramă. Deși părea serios, glasul lui păstra
MY LORD (3) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/341184_a_342513]
-
Sub nucul cu umbră deasă Sub umbra nucului am scris prima poezie, Câtecul guguștucului încă nu era poluat, Dar am găsit în ea lumină multă Încât m-am pus și eu pe luminat! Turnam înțelepciune în cuvântul scris Cu fruntea asudată în spațiul ancestral, Și nu mă simțeam nicicum învins Chiar dacă lumea-mi dăruise un hârb de cal... Am cutreierat de-atunci deșerturi înșelătoare, Cu profeți de fiere, minciună și venin, M-am mai întors la nuc dar în soare Lumina
SUB NUCUL CU UMBRĂ DEASĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342509_a_343838]
-
Sf.Nicolae, Brăila, 2015- “Toamnă se culeg prozele”, Editura Inspirescu, Satu Mare, 2016 - “Femeile cu flori roșii în păr”, Editura Vital Prevent Edit, Timișoara 2016 - Roua dimineților senine”, Editura Napoca Nova, vol.11 (antologie LSR) Coordonator antologii: 2011- “EXPRESIA IDEII-Fruntea cerului asuda”, vol.I, Ed.Karta.ro, Onești 2011- “ EXPRESIA IDEII-Povestea continuă”, vol.II, Ed.Karta.ro, Onești 2012- “EXPRESIA IDEII-Poezia culorilor”, vol.III, Editura Karta.ro, Onești 2013 - “EXPRESIA IDEII-Spre Ține, Doamne”, vol.IV, Editura Karta.ro, Onești 2013- „EXPRESIA IDEII
MARIANA BENDOU de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 191 din 10 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342622_a_343951]
-
Dar, din câte-n foc iubit-am Și în focul lor sărit-am, Tot se va găsi vreuna, Tănără ca-ntotdeauna, Și cu șolduri ca de piatră, Să mă perpelească-n vatră, Să mă ardă, să mă-ncingă Să m-asude, să mă stingă Înmuind prosoapele Când ne-or trece apele... Referință Bibliografică: Tot se va găsi vreuna / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 727, Anul II, 27 decembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Romeo Tarhon : Toate Drepturile
TOT SE VA GĂSI VREUNA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 727 din 27 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341541_a_342870]