867 matches
-
același câmp, unități ce furnizează produse și servicii diferite, dar care Îndeplinesc funcții echivalente: furnizorii de medicină alternativă ar trebui considerați În același sector social cu furnizorii de servicii medicale de sănătate autorizate. Definiția propusă de Scott se bazează pe asumpția „diferențierii funcționale a sectoarelor ale căror structuri se Întind pe verticală până la nivelul statului național” (Scott, 1992:139). Diferențierea ar fi astfel susținută de un proces de raționalizare, respectiv de construcție a unor mituri raționale; apariția câmpurilor coincide cu raționalizarea
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
relații sociale Într-un cadru instituțional și care este motivul pentru care se Întâmplă acest lucru? Referindu-ne la răspunsul lui Williamson, organizațiile apar pentru a economisi costurile tranzacționale prin reducerea incertitudinii asociate schimburilor discrete și impersonale. Vom adăuga aici asumpția că, prin stabilizarea anumitor relații, scopul fundamental urmărit de actorii constitutivi este reducerea incertitudinii prin diminuarea sau chiar eliminarea competiției. Această asumpție este necesară pentru a fundamenta microsocial, la nivelul acțiunii, teoria macrofuncționalistă a lui Williamson. Integrarea verticală În organizații
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
organizațiile apar pentru a economisi costurile tranzacționale prin reducerea incertitudinii asociate schimburilor discrete și impersonale. Vom adăuga aici asumpția că, prin stabilizarea anumitor relații, scopul fundamental urmărit de actorii constitutivi este reducerea incertitudinii prin diminuarea sau chiar eliminarea competiției. Această asumpție este necesară pentru a fundamenta microsocial, la nivelul acțiunii, teoria macrofuncționalistă a lui Williamson. Integrarea verticală În organizații urmărește cooptarea actorilor ce au activități integrate funcțional pentru a elimina competiția inerentă contractării pe piață și a se obține astfel reproducerea
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
frontieră disciplinară. Problematica organizării economice a Început să-i preocupe pe economiști Îndeosebi odată cu publicarea articolului lui R. Coase intitulat „The Nature of the Firm” (1937). S-a deschis calea unei schimbări de paradigmă În economie prin contestarea parțială a asumpțiilor neoclasice referitoare la ignorarea costurilor tranzacționale și deținerea de către actori a tuturor informațiilor În luarea deciziilor. În acest capitol ne propunem să analizăm teoria costurilor tranzacționale În explicarea emergenței organizării sociale. Vom prezenta trăsăturile distinctive ale noii teorii, precum și implicațiile
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
de descentralizare extremă; În aceste condiții centralizarea autorității În cadrul firmei nu era considerată decât un fenomen neglijabil, fără a avea un impact diferit de cel al agenților individuali asupra sistemului economic. În plus, teoria se bazează pe o serie de asumpții simplificatoare care aproximează realitatea socială unei stări ideale. Astfel costul obținerii informațiilor și al luării deciziilor de maximizare a profitului este asumat a fi zero. „Toate produsele, piețele, tehnicile de producție și prețurile sunt cunoscute fără a implica nici un cost
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
unei stări ideale. Astfel costul obținerii informațiilor și al luării deciziilor de maximizare a profitului este asumat a fi zero. „Toate produsele, piețele, tehnicile de producție și prețurile sunt cunoscute fără a implica nici un cost” (Demsetz, 1993:161). O altă asumpție se referă la raționalitatea completă de care dispun toți agenții economici În egală măsură. Managementul ar fi astfel o funcție „lipsită de productivitate” În acest model, atâta timp cât deciziile manageriale sunt firești, logice și accesibile oricui fără a implica vreun cost
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
prin termenul de „costuri tranzacționale”. Concepția neoclasică este o ficțiune teoretică, menită să păstreze constante variabile manageriale și instituționale pentru a simplifica condițiile de funcționare ale sistemului economic. Atât reducerea activităților firmei la o singură funcție de producție neproblematizată, cât și asumpțiile costului tranzacțional zero sunt condiții teoretice menite să simplifice modelul pieței. Alocarea factorilor de producție Între diferite utilizări (și utilizatori) este realizată exclusiv de către mecanismul prețurilor. Organizarea verticală și managerii nu au un rol productiv În alocarea resurselor, ci aceasta
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
firmei - teoria lui R. Coase Deși nu folosește explicit termenul de „costuri tranzacționale”, Coase este considerat promotorul noii teorii. În articolul său din 1937, „The Nature of the Firm”, Coase se Întreabă „de ce există firme?” În condițiile În care, conform asumpțiilor neoclasice, coordonarea producției se realizează pe piață, prin mecanismul prețurilor? Structura internă a organizațiilor este generată de diviziunea muncii (specializare) și coordonare. Cum Însă diviziunea muncii există și pe piață și coordonarea se realizează prin intermediul prețurilor, Întrebarea este de ce apar
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
o economie a costurilor tranzacționale presupune: Identificarea factorilor microanalitici responsabili de diferențele Între costurile de tranzacționare ale diferitelor tranzacții. Asocierea tranzacțiilor cu structuri de guvernare. Decelarea și respectarea caracteristicilor procesuale inter-temporale ale organizării economice. În ceea ce privește factorii microanalitici, Williamson identifică următoarele: Asumpții behavioriste: raționalitatea limitată și oportunismul actorilor. Dimensiunile tranzacției: frecvența, gradul și tipul de incertitudine și situația de specificitate a investiției. Caracteristici ale procesului de tranzacție: procesualitatea, prezența consecințelor neanticipate, caracterul subtil. Structurile de guvernare/alternativele de organizare economică/instituțiile sunt
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
lung În care se manifestă o dependență bilaterală non-trivială a actorilor și care nu pot fi asimilate integral nici piețelor, dar nici ierarhiilor (francize, strategii comune de vânzare, parteneriate, schimburi bazate pe reciprocitate etc.) Tranzacțiile variază În cadrul dimensiunilor menționate, În timp ce asumpțiile behavioriste sunt universale. Procesul de tranzacție contează, de asemenea, sub aspectul temporalității, datorită faptului că oportunitatea se poate exercita atât ex-ante (asimetria de informații), cât și ex-post (distribuția profiturilor nu reflectă investițiile inițiale). Atunci când frecvența tranzacțiilor Între părți este scăzută
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
cât și ex-post (distribuția profiturilor nu reflectă investițiile inițiale). Atunci când frecvența tranzacțiilor Între părți este scăzută (și, În consecință, reciprocitatea nu se poate manifesta), iar gradul de incertitudine este ridicat și când există condițiile de specificitate a investiției, date fiind asumpțiile cu privire la comportamentul uman, tranzacțiile sunt instituționalizate În cadrul organizației. În astfel de cazuri, integrarea ierarhică În organizații este alternativa de organizare economică cea mai eficientă și, În consecință, prevalentă În capitalism. Această structură de guvernare generează cooperare reducând atractivitatea și astfel
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
comparativ cu cele ale organizării ierarhice. Contractorii sunt „blocați” (locked-in) să coopereze prin angajamente reciproce credibile (commitments), Într-o situație de dependență bilaterală, reciproc avantajoasă, pe termen lung. Noua economie instituțională, În general, și teoria lui Williamson, În special, resping asumpția raționalității instrumentale a actorilor, preluând teoria behavioristă a raționalității limitate. Comportamentul actorilor este, conform teoriei behavioriste, unul ce urmărește satisfacerea anumitor nevoi și nu maximizarea utilității (satisficient, nu maximizator). Conform concepției lui Williamson, oportunismul și raționalitatea limitată sunt mai aproape de
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
ales managerul (În cazul În care acesta nu este și proprietar). Analiza organizațiilor din perspectivă economică identifică relația agent - principal și Întreaga sa problematică În relația dintre manageri - deținătorii autorității și proprietari - deținătorii de capital. Teoria neoclasică se bazează pe asumpția implicită că agenții Își Îndeplinesc Întotdeauna angajamentele (acționând responsabil) față de principali (proprietari) și că aceștia acționează neproblematic consecvent intereselor principalilor. Având o abordare problematizantă a relațiilor interne din cadrul organizațiilor În general, teoria agent - principal se Înscrie În paradigma noii economii
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
relativă a mecanismelor de control ale organizațiilor În reducerea pierderilor provocate de agenți. Din punct de vedere etic Însă, teoria agent - principal se Înscrie pe aceeași linie cu teoria neoclasică, considerând interesele proprietarilor ca fiind primordiale În economia organizației. Această asumpție are la bază două considerente: drepturile proprietarilor În calitate de Înfințatori, În baza propriilor interese, ai organizației respective stabilindu-i și scopurile și asumând astfel calitatea de principali. Cei care dețin proprietăți, afirma Stinchcombe (1983:131), fie sub formă de capital, pământ
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
economic (Williamson - teoria costurilor tranzacționale) având oglindiri perfecte În cel sociologic (Durkheim - teoria solidarității organice) de care ne-am ocupat În capitolul precedent. V. Analiza instituțională a organizării social-economice Neo-instituționalismul economic a elaborat modele explicative ale organizării economice pornind de la asumpția acțiunii intenționale raționale, Însă În condițiile incertitudinii și asimetriei informațiilor (Coase 1960; Williamson, 1993), și a limitărilor cognitive ale actorilor (North (1990), Nelson&Winter (1982)). Totuși, chiar În aceste condiții de limitare cognitivă, maximizarea subiectiv posibilă, presiunea relativă către eficiență
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
instituțională și structurală a organizării. Autori precum North (1990), dar și Alchian (1950), Nelson sau Winter (1982) vorbesc despre inadecvarea modelelor mentale subiective la realitate și, În consecință, imposibilitatea luării deciziilor optime. În aceste condiții, instituții ineficiente ar persista datorită asumpțiilor false pe care se bazează adeseori acțiunea actorilor sociali. În același timp Însă, puterea de care dispun anumiți actori În sistem (statul, grupurile de presiune) determină menținerea unor instituții ce produc rezultate consecvente intereselor acestor actori, dar În același timp
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
interesele comunității și ale angajaților sunt instituite, adesea În dauna intereselor capitalului. Într-o ideologie neoliberală, performanța se exprimă prin profitabilitate; interesele capitalului sunt primordiale, subsumând interesele oricărui alt grup: această concepție se legitimează În baza teoriei „mâinii invizibile” și asumpției conform căreia urmărirea intereselor capitalului este În interesul societății prin distribuirea optimă a resurselor. În ambele cazuri Însă, sensul performanței este o construcție intersubiectiv semnificativă, iar impunerea (legitimarea) unui sens constituie un act de putere. Aceasta presupune schimbări ale felului
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Își exercită capacitatea de acțiune strategică (sau politică - Holm, 1995) mai presus de constrângerile sociale. Unele acțiuni constau În reproducerea patternurilor existente, În timp ce altele contribuie la transformarea lor. D. North (1990) avansează, În acest sens, o teorie interesantă. Pornind de la asumpția (Împărtășită de toți economiștii de altfel) că internalizarea normelor sociale nu este Întru totul determinantă pentru alegerile individuale, North consideră că alegerea subiectivă este proporțională cu prețul exprimării convingerilor personale. Cu cât este mai scăzut costul pe care actorii Îl
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
o logică de schimb, diferită atât de cea pur utilitaristă, cât și de cea pur altruistă și care, generând Încredere, promovează eficiența de tip Pareto În relația dintre parteneri, adaptarea complexă Între aceștia și economii de timp. Uzzi pornește de la asumpția neoclasică conform căreia tranzacțiile pe piață se realizează prin legături impersonale sau ocazionale (arm’s-length ties) care se stabilesc și se schimbă În funcție de interesul comercial În tranzacția respectivă. Acțiunea este motivată de interesul economic, iar actorii Își schimbă furnizorii și
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
continuare vom prezenta un model de emergență a unor Înțelegeri comune ale câmpului organizațional, de dezvoltare a unor reprezentări și concepții Împărtășite de către actori, odată cu stabilizarea relațiilor din interiorul câmpului. 1. Instituirea mediilor organizaționale Instituționalismul clasic În economie a modificat asumpția economiei neoclasice conform căreia agenții economici dețin informație completă și a arătat că actorii operează cu reprezentări ale mediului În deciziile pe care le adoptă. Aceste reprezentări sunt determinate de capacitatea cognitivă a indivizilor care, la rândul ei, este subiect
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
bătălie pentru demnitate și autodeterminare își are rădăcina în lupta pentru controlul asupra propriului corpxe "„corp", în special controlul asupra accesului fizic la propriul corp.”xe "„corp" (Dworkinxe "„Dworkin,Andreea", 1995, p. 203) „Fundamentarea metafizică a acestui control rezidă în asumpția primordială privind superioritatea bărbatului și inferioritatea femeii redusă la sex, mai exact la un obiect ce poate fi vândut, cumpărat, furat, respectiv: căsătorii aranjate, prostituție, viol. În cultura masculinăxe "„masculin" a posesiei și cuceririi, corpul femeii este și el luat
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
și judecățile de bunăstare socială. Sunt făcute următoarele presupuneri: în primul rând, valorile individuale sunt luate ca date și se consideră că nu pot fi alterate de natura procesului de decizie<footnote După cum subliniază și Arrow (1963), aceasta este o asumpție standard în științele economice și are următoarea justificare: „dacă valorile individuale pot fi afectate de metoda alegerii sociale, devine mult mai dificil să înțelegem ce se înțelege prin a prefera o metodă alteia”. [Arrow, 1963, p. 8] footnote>, în al
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
că așa stau lucrurile, fără a avea nevoie însă de un studiu care să ne confirme intuițiile. În fine, putem, pur și simplu, asuma că indivizii sunt raționali în sensul anterior menționat, fără a ne preocupa absolut deloc dacă această asumpție este sau nu testată empiric.<footnote Una dintre criticile aduse Teoriei Alegerii Raționale în ansamblu, așadar și Teoriei Alegerii Sociale, este aceea că face presupoziții evident false, și că din acestea nu pot fi elaborate predicții valide. Astfel de critici
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
modului în care se va comporta un anumit sistem de luare a deciziei colective. Metoda Teoriei Alegerii Sociale este axiomatică sau sintactică. În privința controlului, acesta poate, spre exemplu, lua forma designului regulilor de votare sau a sistemelor electorale. Pe baza asumpțiilor făcute, se poate genera explicația modului în care o anumită regulă de decizie socială funcționează sau predicția în privința modului în care acesta va funcționa. Din anterioarele se poate observa că, în dimensiunea lui științifică, demersul este unul a priorist. Cea
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
este de acord.” [Gibbard, 1974, p. 397] 4.3. Soluția Blau O abordare asemănătoare cu acea a lui Gibbard are Blau în (1975). Pentru început, Blau ia în discuție „întrebarea dacă liberalismul (i.e. condiția libertariană a lui Sen) este o asumpție rezonabilă” [Blau, 1975, p. 396]. Problema este că „fiecare dintre cele două persoane simte mai puternic în opoziție cu decizia privată a celuilalt decât pentru propria decizie privată. [...] că unul dintre ei poate să exprime o astfel de preferință este
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]