30,381 matches
-
nici pe rege, dar îi va scrie mareșalului că nu părăsește "un post, ci o a doua patrie". În Elveția, la 22 august, Morand își declara deja misiunea încheiată, considerându-l pe Pétain prizonier al germanilor, și își cerea ca atare un concediu, care va deveni exil, - un "exil aurit" de zece ani, la Geneva, Sevilla, Veneția și Tanger, după revocarea sa de către generalul De Gaulle. Foarte interesante pentru completarea portretului lui Paul Morand-diplomatul sunt documentele privitoare la procesul intentat de
Paul Morand și România by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13854_a_15179]
-
altele de explicarea textelor, Mariana Neț crede că poate analiza cu metodele acestei științe poezia lui Eminescu. Eroare! Este ca și cum cineva ar încerca să culeagă flori cu excavatorul". Chiar dacă un cititor neinițiat ar putea ajunge la înțelegerea "hermeneuticii" de un atare gen, prin însușirea terminologiei semiotice, la ce bun? Ce-ar putea afla în privința esenței de factură estetică a poemului? "Mariana Neț face de fapt considerații savante asupra «rămășițelor pămîntești» ale sonetului eminescian. Noi preferăm să citim considerații, fie și savante
Dragoste și ginecologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13868_a_15193]
-
inegalabila considerație pe care o are pentru propria-i existență precum, din perspectiva autorului, este cazul lui Goethe. Premisa fundamentală a tuturor acestor considerații, baza care le face posibile este, foarte original la data apariției, aceea a bisexualității. Ideea ca atare pornise se pare de la Wilhelm Fließ, bun prieten cu Freud, iar acesta din urmă o discutase cu Swoboda, care la rându-i i-o transmisese lui Weininger. Urma ca ideea bisexualității să se întoarcă în toamna anului 1901 la Freud
Capodoperă sau expresia unor frustrări? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/13882_a_15207]
-
în finalul Scrisorii pierdute. Un oarece sentiment al apropierii funiei de par îl face pe C.V. Tudor să-și declare la toate răspîntiile prețuirea față de America. Și, ceea ce e de-a dreptul jalnic, acest antisemit și xenofob notoriu menționat ca atare de Senatul american, cu partid cu tot umblă să-și dea convingerile la Nufărul, de parcă ar fi dispărut în neant colecția României mari. Generalul în rezervă Mircea Chelaru, mare admirator al mareșalului Antonescu problema lui , care știe foarte bine însă
Toată lumea vrea în NATO by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13917_a_15242]
-
preferă carnea tînără. Ceva de genul ăsta voia să spună Walter Benjamin atunci cînd, în scrierile sale despre tehnicile criticii, recomanda abordarea unei cărți "cu aceeași delicatețe cu care un canibal își prepară un sugar". Cine poate însă urma un atare sfat printre autori și cărți tari ca iasca? În ceea ce-i privește pe tinerii scriitori, relația lor cu criticul sever este de obicei înfățișată prin imaginea unui David în înfruntarea cu Goliat, încordîndu-și noua praștie cu care îl va doborî
Canibalii preferă carnea tînără by Simona Sora () [Corola-journal/Journalistic/13911_a_15236]
-
poate întîmpla (și, în realitate, cel mai adesea se întîmplă) ca însuși criticul să nu poată identifica aceste locuri comune; mai mult, se poate ca propriul său gust să opereze cu ele astfel încît să nu le poată recunoaște ca atare, ori chiar să ajungă să le promoveze, atunci cînd nu le folosește ca argument tocmai împotriva unei cărți care, în mod excepțional, nu le-a căzut pradă. Pînă și în acest caz, scriitorului tînăr i se face un serviciu, în măsura în care
Canibalii preferă carnea tînără by Simona Sora () [Corola-journal/Journalistic/13911_a_15236]
-
limbajului, în momentul în care este pusă în situația de a recunoaște caracterul singular al formelor ce nesocotesc această semnificație. Realitatea este că epocii noastre, mai mult decît oricărei alte perioade, îi lipsesc resorturile și provocările ce ar stimula un atare trafic de frontieră. Și că tinerii, de la care se aștepta pînă nu demult o astfel de transgresiune, nu reprezintă azi decît obiectul unei adulații anesteziante. [...] Tinerețe și promisiune sînt termeni aproape sinonimi, folosiți, în general, pentru a ne amăgi conștiințele
Canibalii preferă carnea tînără by Simona Sora () [Corola-journal/Journalistic/13911_a_15236]
-
de subiecte mai "vesele" la distanță, sau dacă, pînă la urmă, constatarea care devine către finalul cărții subiect de analiză nu e cea care furnizează și scuza cea mai potrivită pentru a justifica o posibilă îndepărtare a cititorului de o atare temă canibalul e astăzi un personaj absent, dispărut complet din discursul filosofic. Autorul și-a asumat riscul unui astfel de subiect ce poate părea prea puțin plăcut, dar a jucat pînă la capăt și a jucat bine. Cartea sa e
Cum dispar canibalii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13922_a_15247]
-
poate părea prea puțin plăcut, dar a jucat pînă la capăt și a jucat bine. Cartea sa e o demonstrație de performanță intelectuală. Despre canibal, antropologia și toate disciplinele din subordinea ei nu scriu prea mult. Cazurile concrete, recunoscute ca atare, nu sînt nici ele prea multe sigur e că antropofagia rituală a fost practicată de populațiile fore, din Noua Guinee, și tupinamba, din Brazilia. Poate și alte cîteva au mîncat carne de om, dar numele acestora nu apar menționate ca
Cum dispar canibalii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13922_a_15247]
-
nu sînt nici ele prea multe sigur e că antropofagia rituală a fost practicată de populațiile fore, din Noua Guinee, și tupinamba, din Brazilia. Poate și alte cîteva au mîncat carne de om, dar numele acestora nu apar menționate ca atare în cartea lui Cătălin Avramescu, din simplul motiv că subiectul ei nu e canibalul lumii reale, existent probabil cîndva, ci canibalul din discursul filosofic european despre antropofagie. Filozoful crud nu e o carte de analiză antropologică, deși destule dintre instrumentele
Cum dispar canibalii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13922_a_15247]
-
critic și autorul trimis în exil. ‘Întoarcerea autorului’, fenomen pe care l-am prevăzut într-o carte din 1980, este, azi, un fenomen aproape unanim acceptat. Dovadă, între altele, interesul pentru genurile biograficului (jurnal intim, eseul biografic, memorialistica, biografia ca atare) în critica occidentală. Optez azi, ca și ieri, pentru o critică de tip complex, o critică creatoare, lizibilă, cu un fond epic (pentru a fi înțeleasă, poate chiar pentru a-și seduce cititorul), o critică literară care a trecut prin
Eugen Simion: “Și criticul poate fi un Desperado” by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13901_a_15226]
-
importante din lume? Aceste invitații sînt cu adevărat tentante, pentru că îți oferă șansa de a întîlni artiști importanți, de a te măsura cu tine și cu ceilalți într-un context nou, în care nu te știe nimeni. Ești luat ca atare și evaluat în funcție de ceea ce propui. Nu ai circumstanțe atenuante. Dacă ești și apreciat aceasta înseamnă deja ceva... În plus, este o ocazie de a-ți descoperi și înțelege găurile din creier și ciorapi, eventualele bube pe care le porți cu
Mihai Mihalcea - Prietenul meu elefantul by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/13935_a_15260]
-
că autorul aparține tipului de inadaptabil, atît de caracteristic categoriei oamenilor de litere, sensibil și analitic la tot pasul, achitîndu-se de obligațiile habituale totdeauna cu un grad de dificultate. Însemnările d-sale își trag foarte adesea substanța chiar dintr-o atare incongruență cu viața curentă, ființa înfățișîndu-se în raport cu aceasta într-un fel analog raportului cu care se află o culoare stîngaci aplicată cu liniile desenului pe care nu le respectă, într-o ilustrație neizbutită: "La șase dimineața la policlinica din Șerban
Conotațiile libertății (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13954_a_15279]
-
cu numele principalilor colaboratori, titluri și tipuri de texte emblematice, referiri și prezentări din presă, inclusiv locul în care respectiva publicație poate fi consultată. Desigur, pentru mulți cititori principalul interes al enciclopediei va rămâne totuși prezența articolelor despre scriitori ca atare, texte care prezintă biografia lor, insistînd de obicei asupra împrejurărilor care au dus la plecarea lor din țară, debutul lor literar, colaborările la diferite publicații și la activitatea unor instituții reprezentative, opera lor în fine, pentru caracterizarea căreia se împrumută
Diaspora culturală by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/13947_a_15272]
-
Diaconu nu pare dispus a o accepta, explicîndu-se astfel: "Dintr-o mulțime de motive, postmodernismul nu poate fi identificat în totalitate cu optzecismul. Termenii nu sînt, cum li s-au părut unora dintre sceptici, sinonimi. În primul rînd, optzecismul ca atare e un concept destul de vag, el definind pentru unii o generație biologică - simpla simultaneitate temporală - însumînd opțiuni artistice extrem de diferite, dar fiind pentru alții expresia «noii sensibilități» postmoderne, reductibilă însă, în mare măsură, la poetica lunediștilor, falanga bucureșteană a Cenaclului
Subistorie și supraistorie (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13981_a_15306]
-
tot domeniul și-a regăsit viața și tot înțelesul datorită gândului stăruitor al principesei Martha Bibescu de a face din 250 de ani de trecut românesc o mărturie vie și prezentă a frumuseții". Din perspectiva oamenilor bogați de astăzi o atare mentalitate te poate face să crezi că totul s-a petrecut nu numai în alt timp, dar și într-un alt spațiu, ce pare unul de poveste A fost odată ca niciodată, în România...
Martha Bibescu și restaurarea Mogoșoaiei by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/13990_a_15315]
-
concesie necesară apariției publicației în condițiile de atunci. Fără îndoială, efortul înverșunat pentru crearea și păstrarea unui spațiu de afirmare artistică în condițiile unui regim autoritar și obtuz a fost o luptă, dar nuanțele s-ar cuveni totuși reliefate ca atare. Ironia, dacă a existat, a fost una tragică și auto-referențială. Bibliografia este judicios împărțită în mai multe capitole ( cărți dedicate în întregime poeziei românești; reviste literare care cuprind selecții din poezia românească; numere speciale de reviste dedicate în întregime poeziei
Poezie românescă în engleză by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/14022_a_15347]
-
fără să plătească abonament și ascultau Europa liberă pe unde scurte. Acum însă taxa pe radio și pe televiziune chiar nu se mai justifică. TVR și Radio România există din bani publici, ceea ce e oricum o taxă. După ce că există ca atare din banii contribuabilului, TVR și Radio România mai vor bani și pentru programele pe care le fac. Nu e cam mult? Sau cum scrie editorialistul de la Național: "La ora asta nu există nici o explicație logică pentru introducerea acestei plăți obligatorii
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13998_a_15323]
-
fi obligați să plătească sumele respective în mod integral la momentul cumpărării, fiind eliminată varianta propusă de Executiv, care prevedea posibilitatea acordării unor credite în acest scop, cu dobândă subvenționată" (Gardianul, 26.05.2006). Formula cu banii jos (neînregistrată ca atare de dicționarele noastre) este încă simțită de vorbitori ca aparținînd registrului colocvial; de aceea, de multe ori, ea apare între ghilimele, semnalizîndu-se astfel amestecul registrelor stilistice. Expresia e suficient de sugestivă, prin concretețea imaginii, dar e alcătuită din termeni ai
"Cu banii jos..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10394_a_11719]
-
fi neîndoielnic originală, dacă n-ar fi lipsită, din păcate, de un interes veridic. Ceea ce trebuie să fie nou și important este, cred, timbrul, tonul ce emană din intensitatea unei experiențe. Și, slavă Domnului, Claudy Malherbe e blindat cu o atare rutină fecundă, transmisiblă care, plecând de la felul său de a formula și de a exprima idei, face posibilă abordarea și conștientizarea deprinderilor artistice, chiar și la nivelul debutanților într-ale limbajului muzical. Aceasta înseamnă în primul rând talent pedagogic, dar
La Paris printre muzicieni (2) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10397_a_11722]
-
dacă tot vorbim de umor negru, o nuanță de gri închis șchiopătîndă găsiți și în Vise americane. Necazul e că, spre deosebire de ultimele două pelicule pe care le luam în discuție/balon, poantele din acest lungmetraj au țintă precisă și ca atare o lipsă dureroasă de straturi și substanță. Una merită însă citată. O emite personajul lui Dennis Quaid, o clonă mai arătoasă a lui Bush Jr.: "Nici nu mai știu de ce am intrat în politică. Parcă era din cauza mamei. Vroia să
Familii în război by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10417_a_11742]
-
să-și trădeze Dumnezeul - nu i-a mai socotit vrednici să dea ochii cu împăratul lor (într-adevăr, cum și-ar fi putut păzi credința față de împărat unii cărora le fusese dată în vileag nerecunoștința față de Cel de sus?). Ca atare, el a decretat că aceștia vor trebui să părăsească curtea împărătească și să plece cât mai departe; despre ceilalți, în schimb - pe care însuși adevărul îi dovedise vrednici de (dragostea lui) Dumnezeu - a socotit Constanțiu că tot astfel se vor
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
lui Filimon, drept răzbunare, un accident de producție (o ciocnire de vagoane), dar tot el îl va scoate de la pușcărie înainte de termen și-i va obține locuință. Între fiu (Filimon) și tată (Nichifor Fătu, necunoscut și nerecunoscut de fiu ca atare) se naște nu doar o rivalitate, ci și o ură de moarte. Episoadele acestei crunte adversități sunt numeroase. Frânturi din acestea reapar, pâlpâie în conștiința muribundului Filimon. Starea de confuzie a faptelor se menține pe tot parcursul romanului și e
Scriitura unei agonii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10410_a_11735]
-
primelor trepte,/ cu fața ascunsă în mîini.) ea a coborît în soare/ și în urechi purtînd o flacără neguroasă" (despre micile animale ale sufletului nostru). Pe aceeași direcție să menționăm tendințele de obiectivare a vieții morale, componente ale obiectivității ca atare, gesturi de bunăvoință, ofrande aduse de un timid obiectelor inanimate ce ar putea protegui factorii vieții lăuntrice. Avem a face cu un soi de alegorii intime, scăldate într-o subiacentă autocompasiune (autobiograficul absoarbe nesățios materiile din preajmă, ca spre a
Jocul de-a impersonalizarea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10432_a_11757]
-
aici în aceleași condiții de precară aclimatizare a celor două surse la starea de simultaneitate pe verticală a atacurilor. Unde mai pui că aproape întregul opus (exceptând miezul, altminteri zemos, mustind de savoarea unei texturi în supraacut) e plin de atare atacuri, în majoritatea lor ratate, oricât s-au străduit instrumentiștii din L^Orchestre Philharmonique de Radio France, precum și dirijorul Alain Altinoglu. Gilles Racot dezvoltă cu fiecare nouă lucrare același proiect componistic abstract, semn al încăpățânării ori a arestării propriilor sentimente
La Paris printre muzicieni (1) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10441_a_11766]