653 matches
-
o Venus care să nu te înstrăineze de tine însuți. Autobiografia poetică a lui Catul, în sfârșit, este presărată cu locuri comune epicuriene ale momentului. Filosofia iese din cadrul ei, invadează poezia elegiacă și contaminează viața cotidiană. Epicurismul ascetic al Magistrului atenian cunoaște o nouă viață sub trăsăturile unui epicurism hedonist roman. Philodemos, sirianul educat la Atena și stabilit în Italia, devine autorul și actorul acestei transformări. Vila Papirusurilor funcționează în geografia acestei dinamici filosofice. Alunecarea semantică de la epicurianul discipol al gândirii
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
amintim doctrina: impasibili, fericiți, scutiți de tulburări, eterni, nemuritori, compuși dintr-o materie subtilă, veseli, locatari ai unor interlumi, zeii sunt un model etic, desigur, dar, de data aceasta - prima, mi se pare - și un model politic. De la secesiunea epicuriană ateniană îEpicur și Grădina sa) la practica comunitară campaniană îPhilodemos și vila lui) sau chiar la posibila întovărășire romană cu puterea îLucrețiu și dorința lui de a-l converti pe Memmius), epicurismul a cunoscut metamorfoze, evoluții. Dar această revoluție pare inaugurală
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și culpabilitatea, și gnosticismul, triumfător, venit de la Dumnezeu, virtutea, binele suveran, și bucuria, disociată de orice transcendență, motivată de plăcere, de neatins, PLATONISM și gnosticism, propedeutica creștinismului, POLITICĂ cetățenie păgână, Constantin, convertire, și Eusebiu din Cezareea, lovitură de stat, democrație ateniană, Imperiu convertire, Donația lui Constantin, religia imperiului, Iustinian, justiție, lege a lui Dumnezeu, naturală, a oamenilor, lovitură de stat, Teodosie, codul, totalitarism, violențe autodafeuri, dispariții de lucrări, corpus cimic, corpus ciremaic, Democrit, Epicur, PSIHANALIZĂ acte ratate, denegația freudiană, idealul eului
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
de trei tipuri: politică, administrativă și financiară. Descentralizarea politică presupune implicarea cetățenilor în procesul de luare a deciziilor, creșterea importanței procesului de consultare democratică a acestora și de luare în considerare a manifestării voinței acestora. Pericle, referindu-se la cetățenii atenieni, spunea, în lucrarea sa „Asupra cauzelor măreției ateniene”, că „...noi suntem singurul popor care credem că acela care nu se amestecă în treburile statului nu este numai un indolent, ci și un om de nimic” (apud Pavel, 1996, p. 5
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
politică presupune implicarea cetățenilor în procesul de luare a deciziilor, creșterea importanței procesului de consultare democratică a acestora și de luare în considerare a manifestării voinței acestora. Pericle, referindu-se la cetățenii atenieni, spunea, în lucrarea sa „Asupra cauzelor măreției ateniene”, că „...noi suntem singurul popor care credem că acela care nu se amestecă în treburile statului nu este numai un indolent, ci și un om de nimic” (apud Pavel, 1996, p. 5). Într-adevăr, un sistem democratic solid nu poate
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Iată un singur exemplu (aș putea să dau sute) despre elenistul Maurice Croiset: „La catedra de la Collège de France, pe fotoliul său de la Academia de Inscripții, septuagenarul, octogenarul, nonagenarul (subl. n.) stătea ca un înțelept al vechimii pe marmura băncilor ateniene. Afară ceața se întindea și se strângea înapoi, picături cădeau din neguri, urlete de sirene și vâjâituri de motoare tăiau un aer gros și obscur, strigăte nervoase trimeteau unde spre fereștile sălii, iar el stătea liniștit, străin de toate aceste
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
protestul social și politic. — Ajungem într-un punct-cheie al convorbirii noastre. Mă preocupă, de mai mulți ani, condamnarea lui Socrate. Dacă ar fî să punem față în față „Apologia”... lui Platon și ceea ce Hegel spunea despre Socrate— considerând că societatea ateniană era îndreptățită să respingă și să condamne pe Socrate, ca principiu al noului, punctând prin aceasta, cum Hegel zicea, începutul decăderii ei ca societate - am observa două atitudini complet-divergente. Una din ele e fierbinte, e contemporană morții, iar cealaltă e
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
relația ei cu alte conștiințe individuale. Dintr-un punct de vedere, aceasta descompune, distruge unitatea globală, totalitară, primară a comunității. Este treapta necesară a fenomenului istoric pe care-l numim civilizație. — Bine, dar nu cred că acesta era cazul societății ateniene. Nu, nu era. Îți amintești că Nietzsche, în multe locuri din cărțile lui, consideră pe Socrate ca pe unul care a înjosit spiritul atenian. În alte locuri, tot Nietzsche vede în Socrate pe cel care a dat cea mai exemplară
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
fenomenului istoric pe care-l numim civilizație. — Bine, dar nu cred că acesta era cazul societății ateniene. Nu, nu era. Îți amintești că Nietzsche, în multe locuri din cărțile lui, consideră pe Socrate ca pe unul care a înjosit spiritul atenian. În alte locuri, tot Nietzsche vede în Socrate pe cel care a dat cea mai exemplară împlinire a acestui spirit. Și n-am impresia că Nietzsche s-a contrazis. Acuma, am dreptul și eu, ca orișicine, să optez: și optez
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
57-59) și În engleză (pp. 575-577), precum și un indice de nume (pp. 579-582). Parcurgînd notele Întocmite de Marius Oprea, am În minte comparația făcută de Al. Zub, prin care sugera că rolul istoricului este similar celui al corului din tragedia ateniană: comentează și judecă, el fiind un avocat al comunității În care trăiește și, de ce nu, un moralist. Aceste „glose” sînt alcătuite fără patimă, extaze sau recriminări, ci cu seninătate, iar pe alocuri răzbătînd un umor fin. Ele sînt captivante, minuțioase
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
valorile culturii românești. SCRIERI: Umanistul Ștefan Bergler (1680-1738). Viața și activitatea sa, București, 1943; Bibliografia clasică în România. 1928-1939 (în colaborare cu N. I. Herescu și Constanța Elena Stoenescu), București, 1943; [Relații culturale româno-elene], Atena, 1995. Traduceri: Xenofon, Statul spartan. Statul atenian, București, 1958, Anabasis, București, 1964, Viața lui Cyrus cel Bătrân, București, 1967; Moartea palicarului. Antologia nuvelei neogrecești, București, 1967; Anthusa, fata cu plete de aur. Basme populare grecești culese de G. A. Megas, București, 1971; Viteazul Dighenis Acritas. Epopee medievală
MARINESCU-HIMU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288036_a_289365]
-
ansamblul deplasărilor pentru studii în străinătate, ci mai curând una marginală, o soluție la care recurgeau membrii comunităților grecești din România sau românii ce doreau mai ales specializări în domenii ca teologia sau filologia greacă, istoria și arheologia antică, universitatea ateniană și-a avut contribuția sa specifică în evoluția pieței intelectuale din România, precum și a disciplinelor amintite. Să încercăm câteva concluzii. Originalitatea culturii române, faptul că aceasta deține o fizionomie proprie în unitatea și totodată în diversitatea spațiului sud-est european, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
unor întrebări și reflecții privind contemporaneitatea. S. nu își propune să dramatizeze biografiile unor personaje istorice, ci se concentrează asupra confruntării dintre ideile filosofice și realitatea vieții, asupra momentelor de cumpănă în care conceptele devin vulnerabile, neputincioase. Modalitatea „trilogiei” sale ateniene a fost apropiată de unii critici de tiparul camilpetrescian. Încercarea de a trata într-un registru diferit o problematică similară o reprezintă comediile Fata morgana, poveste a peripețiilor unui examen de bacalaureat în provincie, și Scene din viața unui bădăran
SOLOMON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289788_a_291117]
-
teoria generală a ideilor, motiv pentru care vom Începe prin a le situa În raport cu ideile În general. Ce sunt ideile? În discuția sa cu Gorgias, Socrate distinge două aspecte (Platon, Gorgiasă bine individualizate: opiniile (doxaă și ideile (eidos, ideină. Înțeleptul atenian face distincția afirmând că opinia este o părere personală despre ceva, pe când ideea este o cunoaștere exactă despre ceva, general admis și care vine din rațiune. Din acest motiv ele nu numai că nu trebuie confundate, ci, dimpotrivă, separate În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
este greu de realizat. Este necesar tactul. 2) Cenzura morală Actele Eului personal sunt normate de conștiința morală. Ea acționează ca un factor cenzurant care însoțește actele Eului. O putem asimila cu acel daimon socratic care-l oprea pe filosoful atenian de la comiterea unor acte. Conștiința morală din mine este vocea interioară care apare când trebuie, sau când vreau să fac ceva. Ea mă oprește sau mă îndeamnă. Este cenzura morală. Dar nu numai atât. Conștiința morală este concomitent oglinda Eului
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în Grecia antictc "2.3. Curricula în Grecia antic\" În vremea sa, Aristofan vorbea deja, cu nostalgie, despre o archaia paideia (h( arcaía paideía = „vechea educație”)12, numind astfel ceea ce un istoric din zilele noastre a considerat a fi educația ateniană presocratică, din prima jumătate a secolului alV-leaî.Hr. Este perioada în care au apărut școlile publice din Atena. Vechea educație militară, păstrată de spartani, s-a modificat radical, transformându-se în educație sportivă. Cândva, în vremuri homerice, antrenamentul de luptă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
definită prin valorile artistice și morale. Așa a apărut kytharistes (kuqaristhj), profesorul de muzică și școala sa de muzică. Tinerii au început să frecventeze întruniri - școala de educație intelectuală și morală, precum andreion-ul cretan (andreion = „club de bărbați”) și hetairia ateniană (e(taireia = aprox. „frăția”). Metodele de organizare și desfășurare sunt lésche (levsch = „conversația”) și symposion-ul (sumposion = „banchet”). Acestea au pregătit nașterea numeroaselor școli de filosofie din polisurile democratice grecești în frunte cu Atena și înființarea primelor „universități” - Akademia platonică, Lykeon-ul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și a vegetației. Era supranumită Euchloe („Cea plină de verdeață”), Harpophoras („Cea fertilă”) și Thesmophoros („Legiuitoarea”). Ultimul epitet sugera legenda conform căreia Demetra îi dăruise regelui eleusic Triptolem primele semințe de grâu și îl învățase să le cultive. Înaintea hegemoniei ateniene, la Eleusis, Demetra era zeiță a pământului roditor și zeiță htoniană, care primea morții la sânul ei protector. Așadar, era și patroană a defuncților, divinitate psihopompă. De aceea Plutarh îi numea pe defuncți demetrioi; în plus, din împreunarea lui Zeus
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
D.D. Roșca, Editura Academiei, București, 1963, vol. I, p. 376. 3. Despre acest eveniment crucial din viața lui Socrate și istoria Atenei s-a scris și s-a comentat enorm. Evenimentul a avut loc în anul 399 î.Hr., când tribunalul atenian l-a condamnat la moarte pe marele înțelept, cu o majoritate de 60 de voturi. Lui Socrate i s-au adus trei acuzații: ateism, introducerea unor zei noi în cetate și coruperea tineretului. Acuzatorii erau: Anytos, un important politician și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fost tradus de M. Ciucă (pp. 160-298). În continuare, trimiterile la dialogul Theaitetos se fac la această ediție. 6. Idealul educațional al „omului frumos și bun” (kalo" kai agato"), al „omului desăvârșit” este specific întregii filosofii platonice, dar și civilizației ateniene din „secolul de aur al lui Pericle”. 7. Pretextul este clarificat de Diogene Laerțiu (op. cit., II, 106-108 - pp. 187-188). Eukleides din Megara este un personaj real, vestitul întemeietor al geometriei, apreciat chiar ca întemeietorul școlii filosofice a megarienilor. I-ar
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
prietenie, adesea erotică, între ei înșiși și între ei și maestru. De fapt era o thiasos (qíaso" = „asociație religioasă”), o confesiune consacrată cultului Muzelor 7. Akademia era un lăcaș sacru pentru că era situată pe „locul lui Akademos”8, vechiul erou atenian. Acest loc sfânt se afla la marginea cetății, pe drumul nordic spre Dipylon, presărat pe ambele părți cu morminte și monumente comemorative. Akademia era într-o dumbravă de smochini, caiși și lauri. Era un ansamblu arhitectonic maiestuos, armonizat cu rafinament
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
lui Platon s-au năruit prin câteva eșecuri răsunătoare și, desigur, dureroase. Mai întâi, din cauza aristocrației din care făcea parte. Vărul său Kritios și unchiul său Charmides s-au dezonorat colaborând cu „Cei 30 de tirani” care au înlăturat democrația ateniană, în anii 403-404 î.Hr., printr-o lovitură de stat prilejuită de dezastrul războiului peloponesiac. Odată renăscută, democrația trece la represalii, asumându-și chiar responsabilitatea morții lui Socrate (399 î.Hr.), prieten al mai multor tineri „colaboraționiști” din timpul tiraniei „Celor 30
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
să-l coste viața. În fine, rămâne odios sfatul dat lui Hipparinos și altor prieteni ai lui Dion de a răzbuna asasinarea acestuia. Aceste aventuri dezamăgitoare par să-l fi determinat pe Platon să-și caute liniștea în Akademia sa ateniană. 3. Plutarh (Scrieri morale: Adversus Colotes, 1126) a dat o listă impresionantă de oameni de stat și politicieni formați sau influențați de Platon: Dion din Syracusa, Python și Herakleides (eliberatori ai Traciei), Chabrias și Phokion (strategi atenieni), Aristonymos (legislator al
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în Akademia sa ateniană. 3. Plutarh (Scrieri morale: Adversus Colotes, 1126) a dat o listă impresionantă de oameni de stat și politicieni formați sau influențați de Platon: Dion din Syracusa, Python și Herakleides (eliberatori ai Traciei), Chabrias și Phokion (strategi atenieni), Aristonymos (legislator al cetății Megalopolis din Arcadia), Phornion din Eleea, Eudoxos din Knidos, Aristotel din Stagira, Xenokrates (prim sfetnic al lui Alexandru Macedon) ș.a. 4. În Legile lui Platon (I, 628e-630e) se pot găsi argumentele marelui filosof în favoarea abandonării idealului
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
apar în secolul I. Rhetor-ul diferă și este superior lui magister ludi. Rhetor-ul beneficia de o schola, precum acea schola din Forul lui Traian, exedrele din Forul lui Augustus (la Roma) sau exedrele capitoline din Constantinopol; arhitectura era similară gymnasion-ului atenian. Despre arhitectura acestor săli de conferință care sunt exedrele găsim detalii interesante în H.-I. Marrou, „La Vie intellectuelle au forum de Trajan et au forum d’Auguste”, Mélanges d’archéologie et d’histoire, XLIX/1932, pp. 93-110, și F.
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]