204 matches
-
abdominale; informații doar despre aortă și arterele iliace (nu despre arterele membrelor inferioare); leziunile mici (ulcerate sau nu) sunt slab vizualizate); chiar în condițiile ideale de realizare dă numai informații aproximative despre diametrul arterelor; nu e fiabilă pentru plăcile de aterom aortice voluminoase sau stenozele iliace stânse; imaginile nu sunt de bună calitate “fantoma arterelor”; trebuiesc folosite doze mari de substanțe de contrast (toxice). Calea translombară (1929, Raynaldo Dos Santos) - metodă istorică. Puncția aortică translombară stângă suprarenală (din Monnier JP, Chermet
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
ulterioare o hartă cât mai precisă a zonelor de atac (în contextul dezvoltării angiologiei intervenționale), treptat cuantificarea a început să fie aplicată leziunilor aterosclerotice precoce pentru urmărirea progresiunii lor dar mai ales a stabilizării sau chiar a regresiei plăcii de aterom sub terapie (ex. studiul Probucol Quantitative Regresion Swedish Trial - PQRST ). UNDE SA MASURAM ATEROSCLEROZA? Aceleași obiective, de cuantificare a aterosclerozei precoce, le-a urmărit și evaluarea ultrasonografică a grosimii intimă-medie la nivelul arterelor carotide (ex. Kuopio Atherosclerosis Prevention Study în
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
puțin fiziologice despre vase și care nu este indicată pentru urmărirea de durată a pacienților, o serie de studii au studiat ateroscleroza precoce la nivelul arterelor membrelor inferioare utilizând această metodă. Studiul PQRST (1988) a urmărit modificările volumului plăcii de aterom prin calcule de densitometrie cantitativă la nivelul arterelor femurale. Smedby și colab. (Universitatea Uppsala) au utilizat angiografia computerizată pentru a analiza extinderea leziunilor aterosclerotice. Toate tehnicile de măsurare a aterosclerozei trebuie să țină cont de două caracteristici ale bolii: ateroscleroza
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
proces difuz și sunt dificil de identificat segmentele cu adevărat normale (de “referință”); existența fenomenului Glagov (1987) al “remodelării vasculare” indică faptul că până la o stenoză de până la 40% din lumen, peretele vascular se deplasează către exterior înglobând placa de aterom și mărind diametrul luminal. Cea mai simplă analiză calitativă este afirmarea prezenței/ absenței leziunii. De exemplu, pentru leziunile aorto-iliace clasificarea Henry bazată pe explorarea CT evidențiază 45: leziuni izolate ale aortei abdominale fără interesarea bifurcației; leziuni localizate la bifurcația aortei
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
borduri arteriale. Analiza cantitativă a leziunilor diametrul de referință; % diametrului stenozei; lungimea stenozei; simetria stenozei (indice de excentricitate, indice de simetrie); unghi de influx; unghi de eflux; diametrul luminal minim; diametrul luminal mediu (+/DS); diametrul luminal maxim; aria plăcii de aterom; volumul plăcii de aterom; aria luminală minimă; lungimea segmentului analizat; aria segmentului analizat Factorul de risc geometric 155 diametrul de referință (mm). Identificarea sa constituie una dintre problemele importante ale angiografiei cantitative (vezi Limite). De aceea a fost creată noțiunea
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
a leziunilor diametrul de referință; % diametrului stenozei; lungimea stenozei; simetria stenozei (indice de excentricitate, indice de simetrie); unghi de influx; unghi de eflux; diametrul luminal minim; diametrul luminal mediu (+/DS); diametrul luminal maxim; aria plăcii de aterom; volumul plăcii de aterom; aria luminală minimă; lungimea segmentului analizat; aria segmentului analizat Factorul de risc geometric 155 diametrul de referință (mm). Identificarea sa constituie una dintre problemele importante ale angiografiei cantitative (vezi Limite). De aceea a fost creată noțiunea de “diametru de referință
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
ocluziei fiind definite de către primul maxim local al curbaturii în direcție proximală și distală cu respectarea poziției DLM30. Determinările de arii și volume implică evaluări densitometrice 98 calculele pornind de la presupunerea că artera este circulară și simetrică: Aria plăcii de aterom (mm2) aria între conturul actual interpolat și sediul obstrucției. Unele programe (CAAS) determină și aria lumenului minim (mm2) densitometric și circular, procentul ariei stenozei (%) densitometric și circular în funcția de aria interpolată de referință (mm2), volumul segmentului stenotic (mm3) și
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
a unei clasificări histologice de către Stary și colab. (fig. 6.1): Leziuni inițiale Tip I. Leziune inițială; Tip II a. cu potențial de progresie; Tip II b. fără potențial de progresie; Tip III. Leziune intermediară (preaterom). Leziuni avansate Tip IV. Aterom; Tip V a. Fibroaterom; Tip V b. Leziune calcară; Tip V c. Leziune fibrotică; Tip VI. Leziune cu defect de substanță +/hematom/ hemoragie +/depozit trombotic. Sunt indicii (Wensing și colab, 1998) că leziunile aterosclerotice tind să se dezvolte în spirală această
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
un proces difuz și este dificil de identificat segmente cu adevărat normale “de referință”; existența fenomenului Glagov (1987), al “remodelării vasculare”, implică faptul că, până la o stenoză de sub 40% din lumen, peretele vascular se deplasează către exterior înglobând placa de aterom și păstrând în limite aproape normale diametrul luminal. Arteriografia, “standardul de aur” al oricărei explorări vasculare, cu marele avantaj conferit de posibilitatea de a fi urmată sau de a fi prima etapă în cadrul unor proceduri de tratament intervențional, oferă informații
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
care analiza progresiei/ regresiei leziunilor aterosclerotice s-a efectuat la nivelul a 20 cm din artera femurală superficială utilizând pentru calculul ariilor de secțiune un algoritm creat de Hilal (1966) și Crawford (1970) cu determinarea modificărilor în volumul plăcii de aterom prin densitometrie cantitativă aplicată pe angiografii procesate după digitizare linie cu linie cu ajutorul unui Sigma Scanner (IMTEC, Uppsala, Suedia). Etapa cea mai importantă a fost identificarea printr-o procesare semiautomată a conturului segmentului arterial scanat. Un colectiv condus de O.
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
semiautomată a conturului segmentului arterial scanat. Un colectiv condus de O. Smedby (Uppsala, Suedia) a utilizat angiografia cantitativă în teritoriul arterelor membrelor inferioare pentru a analiza leziunile aterosclerotice precoce. Unul din studii se referă la verificarea ipotezei că plăcile de aterom, în stadiile precoce ale bolii, se dezvoltă predominant pe curbura internă a arterei (remodelarea în aceste stadii determină subestimarea caracteristicilor creșterii plăcilor). Această idee survine pe terenul observației că leziunile aterosclerotice sunt în relație strânsă cu geometria vasculară, Tjøtta arătând
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
ariei de secțiune pentru fiecare segment analizat al arterei femurale superficiale. Linia dreaptă de deasupra curbei reprezintă “rugozitatea” (rough) de referință a ariei de secțiune a arterei normale iar aria cuprinsă între această linie și curbă reprezintă volumul plăcii de aterom 9. Smedby și colab. au utilizat angiografia computerizată cu detectarea conturului și a liniei de centru a vasului, calculând din coordonatele liniei de centru curbatura k (k 184 Factorul de risc geometric = ) pe care o asociază cu un semn ce
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
edge roughness) propus prim adată de Crawford și colab. Astfel în 1995 Smebdy și colaboratorii utilizează acest parametru pentru compararea celor două contururi (extern și intern) vasculare 11 iar în 1997 cu ajutorul RC analizează direcția de creștere a plăcilor de aterom. Pentru computerizare se compară două versiuni: una fin filtrată (în care se elimină orice detaliu < 113 pixeli sau < 12.9 mm) și cealaltă discret filtrată (elimină zgomotul ignorând deviațiile conturului < 11 pixeli sau 1.3 mm). RC este definită ca
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
Fiecare dispersie a curbei corespunzătoare plăcii se extinde în direcția pozitivă (aval) pe o numită lungime q în funcție de ecuația de mai sus. Pentru creșterea în amonte unde f(x) este curba filtrată. reușesc cuantificarea progresiunii în aval a plăcii de aterom, aceasta fiind o consecință așteptată a acțiunii dinamicii fluidelor (ex. separarea fluxului) care acționează în același sens cu alte mecanisme (ex. forțele gravitaționale). Problemele apar atunci când trebuie să se precizeze dacă aceasta reprezintă într-adevăr extinderea plăcii sau o nouă
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
mult mai redusă decât în cazul pacienților hipercolesterolemici cu leziuni aterosclerotice. Nailon și colab.15 compară analiza statistică cu cea fractală a texturii imaginilor obținute prin USIV și evidențiază utilitatea sporită a ultimei metode în caracterizarea morfologică a plăcilor de aterom. Aplicarea analizei fractale în cadrul extraordinarei complexități a sistemului circulator din ce în ce mai mult abordate ca atare, cu caracteristicile ei specifice (tabel I), subliniază și mai mult realitatea deplasării cercetării din in vitro și in vivoin silico. CAPITOLUL 7 ANALIZA COMPUTERIZATA A HEMODINAMICII
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
arterial reunește progresele din cercetarea hemodinamicii arteriale cu dezvoltările în domeniul calculatoarelor și a posibilităților de procesare a informației: 1959 - EC Palma emite termenul de arteriopatie hemodinamică (Angiology 1959; 10: 134-143). 1983 - MH Friedman et al asociază sediul plăcilor de aterom cu modificările hemodinamicii locale (analiză cantitativă) (Friedman MH et al. Arterial geometry affects hemodinamics: a potential risk for atherogenesis. Atherosclerosis 1983; 46: 225-231). 1985 - Rien et al studiază velocitățile într-un model de flux pulsatil de-a lungul întregii aorte
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
în arterele femurale și modificarea corespunzătoare a fluxului. Curbatura și tortuozitatea arterială se constituie de asemenea în factori de risc pentru AOMI (pentru arterele femurale superficiale în ¼ terminală valoarea stressului de forfecare este cea mai redusă iar frecvența plăcilor de aterom și a ocluziilor arteriale cea mai frecventă) după cum au demonstrat Wood et al, 2006. Pentru artera cu perete flexibil modelele disponibile sunt: isotropia elastică, anisotropia elastică (des utilizată peretele arterial real conținând elestină, colagen, mușchi neted), incompresibilitatea elastică, viscoelasticitatea (întindere
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
scăderea contractilităŃii cardiace, favorizează tromboza, produce modificări ale lipoproteinelor și dislipidemie. Aldehidele pot determina creșterea riscului cardiovascular atât prin acŃiune acută, cât și cronică. Expunerea acută la acroleină activează matrix metaloproteazele și poate avea efecte de destabilizare a plăcilor de aterom, cu precipitarea evenimentelor coronariene acute. Studiile pe animale de laborator au arătat că inhalarea de acroleină în concentraŃii similare celor implicate în fumatul pasiv poate induce disfuncŃie endotelială. S-a dovedit că acroleina și crotonaldehida pot produce ambele inflamaŃie neurogenică
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
două Ńigări la fiecare 15 minute, 6 ore pe zi, 5 zile pe săptămână, 3-8 săptămâni, a determinat efecte distructive asupra ADN-ului în peretele aortic, prin acŃiunea speciilor reactive de oxigen și azot. Rezultatul a fost dezvoltarea plăcilor de aterom similare celor apărute la om. Datele obŃinute experimental la animale de laborator și prin studii tisulare la om au arătat că afectarea oxidativă a ADN-ului mitocondrial poate fi un eveniment precoce în patogenia aterosclerozei. S-a dovedit implicarea stresului
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
Efectele proaterosclerotice Fumatul determină ateroscleroză prin mecanisme variate, incluzând inflamaŃia vasculară, modificarea profilului lipidic (scăderea HDL colesterol și creșterea LDL colesterolă, creșterea susceptibilităŃii lipidelor pentru peroxidare, determinând acumularea de lipide în macrofage, stenoza arterelor coronare și inducerea instabilităŃii plăcii de aterom. Niciunul dintre aceste evenimente nu apare izolat, având de multe ori efect cumulativ. Date rezultate în urma studiilor experimentale pe animale de laborator demonstrează că unele componente ale fumului de Ńigară (1,3-butadienă, 7,12-dimetilbenz[a,h]antracen și benz[a
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
efectelor acute ale fumatului pasiv, 30 de minute expunere la fumul de Ńigară sunt suficiente pentru creșterea susceptibilităŃii LDL pentru oxidare și pentru formarea produșilor finali rezultaŃi din peroxidarea lipidelor. Fumatul are și efect de creștere a instabilităŃii plăcii de aterom, cu iniŃierea mecanismelor trombozei și consecutiv a evenimentelor cardiovasculare acute. Mecanismul creșterii instabilităŃii plăcii de aterom implică matrixmetaloproteinazele și anumite enzime degradative secretate de 48 celulele endoteliale și musculare scheletice, cu rol dovedit în destabilizarea și ruperea plăcii de aterom
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
creșterea susceptibilităŃii LDL pentru oxidare și pentru formarea produșilor finali rezultaŃi din peroxidarea lipidelor. Fumatul are și efect de creștere a instabilităŃii plăcii de aterom, cu iniŃierea mecanismelor trombozei și consecutiv a evenimentelor cardiovasculare acute. Mecanismul creșterii instabilităŃii plăcii de aterom implică matrixmetaloproteinazele și anumite enzime degradative secretate de 48 celulele endoteliale și musculare scheletice, cu rol dovedit în destabilizarea și ruperea plăcii de aterom. A fost demonstrat rolul nicotinei, chiar în concentraŃii specifice fumatului pasiv, în determinarea unui proces de
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
aterom, cu iniŃierea mecanismelor trombozei și consecutiv a evenimentelor cardiovasculare acute. Mecanismul creșterii instabilităŃii plăcii de aterom implică matrixmetaloproteinazele și anumite enzime degradative secretate de 48 celulele endoteliale și musculare scheletice, cu rol dovedit în destabilizarea și ruperea plăcii de aterom. A fost demonstrat rolul nicotinei, chiar în concentraŃii specifice fumatului pasiv, în determinarea unui proces de upregulation al colagenazei tip I, cu creșterea acestei enzime de până la 4,5 ori în 18 ore. Expunerea animalelor de laborator la fum de
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
laborator la fum de Ńigară pentru câteva săptămâni, accelerează semnificativ procesul aterosclerotic. ConstituenŃii fumului de Ńigară cresc LDL colesterolul în peretele arterial. Trombocitele interacŃionează cu Ńesutul conjunctiv subendotelial, iar celulele endoteliale lezate joacă un rol important în formarea plăcii de aterom. Folosirea de modele animale a arătat formarea glicozaminoglicanilor și a glicoproteinelor, cu rol dovedit în aterogeneză (145Ă. 3.2.7. Efectul protrombotic Este cunoscut rolul trombocitelor în accelerarea procesului aterosclerotic, prin activarea acestora, aderarea la endoteliul vascular lezat și formarea
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
la nefumătorii expuși (malondialdehida, p-Tx B2Ă. Activarea plachetară nu este singurul mecanism implicat în formarea trombusului. Integritatea peretelui vascular este vitală pentru prevenirea formării trombusului. Trombocitele activate datorită expunerii la fumul de Ńigară, lezează endoteliul vascular. Ruptura unei placi de aterom determină adeziunea trombocitelor la peretele vascular și activarea acestora, culminând cu formarea trombusului și ischemia sau infarctul miocardic. 3.3. Efectele fumatului asupra metabolismului 3.3.1. Efectele fumatului asupra metabolismului lipidic Unele studii epidemiologice au arătat creșterea nivelului trigliceridelor
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]