714 matches
-
integra în această construcție europeană, procesul de tranziție a început să fie dirijat de fond, de Uniunea Europeană, cu obiective clare de atins, termene și mecanisme practice. Un asemenea proces, benefic în opinia noastră, a dat finalității tranziției o certitudine de atins, anume aderarea și integrarea organică în această organizație. Obiectivele formulate pe diferite ramuri de negociere au reprezentat și reprezintă elemente concrete, a căror realizare creează premisele integrării economiilor țărilor respective într-un organism viabil, a cărui funcționare, prin extindere sau
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
în Europa de Sud-Est, Editura ASE, București, 2007; Emilian Dobrescu, Integrarea economică, Editura All, Beck, București, 2001. footnote> Considerăm că un aspect important al procesului de tranziție este cel militar. Acolo unde NATO a formulat clar obiective și termene de atins, țările respective au declanșat procese compatibile cu alianța, în care deja s-au integrat. Pentru alte țări, diferitele forme de colaborare cu această organizație au adus elemente mai mult sau mai puțin clare pentru procesul transformărilor în acest domeniu. Tranziția
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
demult, este vizibil (chiar dacă există și alte puncte de vedere) că marile transformări care trebuie să se producă în perioada potrivită și la nivelul tuturor purtătorilor de interese trebuie să fie conduse gradual, în baza unor strategii, cu obiective de atins (intermediare și finale), cu mijloace alocate corespunzător, cu instrumente de intervenție (directă și/sau indirectă) din partea autorității, cu mecanisme de control al riscurilor în cadrul unor norme și reguli care să permită individualizarea responsabilităților, corectarea din mers a abaterilor sau devierilor
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
Uniunii, instituțiile adoptă regulamente, directive, decizii, recomandări și avize. Regulamentul are aplicabilitate generală. Acesta este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în fiecare stat membru. Directiva este obligatorie pentru fiecare stat membru destinatar cu privire la rezultatul care trebuie atins, lăsând autorităților naționale competența în ceea ce privește forma și mijloacele. Decizia este obligatorie în toate elementele sale. În cazul în care se indică destinatarii, decizia este obligatorie numai pentru aceștia. Recomandările și avizele nu sunt obligatorii." Trebuie menționat faptul că nimic nu
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
actorii implicați dezvoltă și urmărește agenda proprie, care poate intra în conflict cu agendele de lucru ale altor părți participante la managementul crizei. De aceea, este nevoie de o concepție unică în cadrul varietății de actori, în ceea ce privește securitatea, pacea, obiectivele de atins și mijloacele puse la dispoziție. Multidimensionalitatea managementului crizei reflectă, în principiu, diversitatea competențelor, dar ea poate, de asemenea, să fie sursă de inerție în măsura în care multiplicarea actorilor poate afecta coeziunea de ansamblu. Cu câteva excepții, operațiile de management al crizei sunt
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
a fraudelor trebuie să țină cont și de presiunile, oportunitățile și atitudinea managerilor de a le comite. În unele cazuri optimismul managerilor și deciziile lipsite de prudență În stabilirea unor indicatori de performanță sau a unor obiective financiare greu de atins au constituit factorii determinanți În săvârșirea fraudelor (Singleton și Singleton, 2010, p. 133ă. La nivelul firmei, o cultură antifraudă se bazează pe respectarea unor politici și proceduri prin care se asigură prevenirea fraudelor. Aceste politici trebuie să permită o definire
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
activitatea va fi mai eficientă și mai bine organizată; - fiecare membru al echipei este expert într-un domeniu bine definit; • controlează corect: - în perioada de criză trebuie să iți testezi executanții, să le determini competența reală: explică-le standardele de atins, dă-le mână liberă, controlează-i periodic, compară rezultatele cu standardele, explică-le când și unde au greșit; - personalul trebuie: încărcat la maximum, să le fie fixate obiective, să le dăm mână liberă, să le dăm sarcini precise, să le
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
devin vectori fundamentali ai existeței umane, implicit prin domeniul profesional. O valoare poate fi considerată ca o normă, ca o credință stabilă într-un tip de comportament sau un stil de viață, ca o finalitate a existenței (un obiectiv de atins pentru a satisface o trebuință). Interesele sunt, în acest caz, activitățile și obiectele specifice care permit atingerea valorilor. Cu alte cuvinte, valorile se manifestă prin interese; motivațiile de bază ale persoanei constituie sursa comună a acestor două concepte 41. Sistemul
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
Pentru că nu sîntem niciodată în odihnă, pentru că sîntem mereu în proiect, sîntem mereu în alt loc decât în cel în care ne aflăm. Sîntem ființa indefinită care se definește liber în raza neașezării sale. Sîntem mereu în fața următorului hotar de atins, mereu în fața noastră, sîntem fără încetare preluați în proiect. Orice hotărâre, orice instituire de hotare este o preluare în proiect. Proiectul este expresia plasticității hotarului care ne definește succesiv înlăuntrul destinului nostru de ființe conștiente finite. Esența preluării în proiect
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
nu se poate transforma în limită de depășit. Abia când, în economia avansării către un scop, limita interioară se dovedește a fi impediment, punct mort, prilej de tărăgănare etc., pe scurt moment negativ, ea devine limită de depășit. * Limita de atins este locul de închidere - resimțit ca împlinire - al spațiului deschis de limita de depășit. Expresii ca "armonie superioară", "atingerea unui scop suprem", "ducerea până la capăt", "realizarea destinului" etc. au în vedere limita într-un înțeles pozitiv, limita ca împlinire. Întrucât
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
capăt", "realizarea destinului" etc. au în vedere limita într-un înțeles pozitiv, limita ca împlinire. Întrucât limita ca împlinire este dezideratul suprem al oricărui efort dirijat către o reușită de proporții, ea devine, în scenariul dinamic al peratologiei, limită de atins. * "Limita de atins" este un concept ambiguu. Ea este absolută în măsura în care orice scop este finit, atingerea lui însemnînd o împlinire fără echivoc; ea este relativă în măsura în care perfecțiunea este incompatibilă cu caracterul finit al vieții și în care orice limită, odată
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
etc. au în vedere limita într-un înțeles pozitiv, limita ca împlinire. Întrucât limita ca împlinire este dezideratul suprem al oricărui efort dirijat către o reușită de proporții, ea devine, în scenariul dinamic al peratologiei, limită de atins. * "Limita de atins" este un concept ambiguu. Ea este absolută în măsura în care orice scop este finit, atingerea lui însemnînd o împlinire fără echivoc; ea este relativă în măsura în care perfecțiunea este incompatibilă cu caracterul finit al vieții și în care orice limită, odată atinsă, repune în
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
fondul recurent al unei vieți, ea se reafirmă cu fiecare nou proiect, devine limită de depășit și redeschide astfel scenariul "de depășit-de atins". * Așa cum expresia "limita interioară" este expresia peratologică pentru natura din noi, "limita de depășit" și "limita de atins" reprezintă expresia peratologică a libertății, deci a intervenției spiritului asupra naturii din noi. Existența secvenței "de depășit-de atins" explică de ce omul este singurul "animal nedeterminat", singura ființă care se definește fără încetare prin succesiunea limitelor de depășit și de atins
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
astfel scenariul "de depășit-de atins". * Așa cum expresia "limita interioară" este expresia peratologică pentru natura din noi, "limita de depășit" și "limita de atins" reprezintă expresia peratologică a libertății, deci a intervenției spiritului asupra naturii din noi. Existența secvenței "de depășit-de atins" explică de ce omul este singurul "animal nedeterminat", singura ființă care se definește fără încetare prin succesiunea limitelor de depășit și de atins care alcătuiesc parcursul unei vieți. Tocmai pentru că identitatea ființei umane (de-finiția ei) nu poate fi obținută prin
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
eșecului. Tot ce nu este destin sau maladie de destin cade în afara esenței umanului, adică în sfera pre-problematică a absenței dialogului dintre finitudine și libertate. Sub destin și sub maladiile de destin, adică sub tensiunea limitelor de depășit și de atins, se trăiește; sub liniștea pacientă a limitelor interioare, se viețuiește. Omul este ființa indefinită care se definește liber sub forma destinului sau a maladiilor de destin. * Progresul libertății în istoria omenirii nu este, de aceea, un progres înregistrat doar în
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
libertatea e nemăsurabilă și este, în chiar esența ei, ne-măsură, o "știință" a umanului nu poate fi mai mult (și nici mai puțin) decât logica fugii libere și necuantificabile în teritoriul fără sfârșit al limitelor de depășit și de atins. * Deoarece destinul este, în sensul relativ, al finitudinii vieții, împlinirea ei - parcurgerea integrală a spațiului care desparte limitele de depășit de cele de atins -, expresia "destin împlinit" este tautologică. Ea se justifică numai în opoziție cu aceea de "destin frînt
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
decât logica fugii libere și necuantificabile în teritoriul fără sfârșit al limitelor de depășit și de atins. * Deoarece destinul este, în sensul relativ, al finitudinii vieții, împlinirea ei - parcurgerea integrală a spațiului care desparte limitele de depășit de cele de atins -, expresia "destin împlinit" este tautologică. Ea se justifică numai în opoziție cu aceea de "destin frînt", care lasă de înțeles că parcurgerea secvenței "de depășit-de atins" a fost întreruptă în mod accidental. De asemenea expresia "destin împlinit" nu se opune
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
împlinirea ei - parcurgerea integrală a spațiului care desparte limitele de depășit de cele de atins -, expresia "destin împlinit" este tautologică. Ea se justifică numai în opoziție cu aceea de "destin frînt", care lasă de înțeles că parcurgerea secvenței "de depășit-de atins" a fost întreruptă în mod accidental. De asemenea expresia "destin împlinit" nu se opune decât în mod aparent expresiei "destin tragic", deoarece "tragic" nu are în vedere neîmplinirea, ci o împlinire realizată prin sacrificiul suprem. * În chip simetric cu expresia
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Intensitatea caracterului dramatic al destinului depinde de lungimea secvenței "de depășit-de atins", în speță de gradul de armonie (sau dizarmonie) care există între materialul natural al unei vieți (limita interioară) și țelurile pe care și le fixează conștiința (limita de atins). Expresia "destin dramatic" presupune victoria dificilă a libertății asupra naturii din noi, deci faptul că spiritul a depășit limita interioară, resimțită ca neajuns, prin efortul unei maxime încordări sau că a atins limita vizată prin violentarea constantă a unui material
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
desemnată îndeobște prin expresia "destin fericit". Destinul fericit, care presupune victoria lesnicioasă a spiritului asupra materiei, se naște prin colaborarea optimă între datele naturale și țelurile propuse. În cazul "destinului fericit", distanța care desparte limita de depășit de limita de atins tinde să devină nesemnificativă. * Când acest lucru se petrece, când limita de atins se confundă cu limita interioară (nemaiexistînd astfel nici o limită de depășit), atunci în loc de destin trebuie să se vorbească despre menire. În menire, distincția dintre natură și libertate
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
spiritului asupra materiei, se naște prin colaborarea optimă între datele naturale și țelurile propuse. În cazul "destinului fericit", distanța care desparte limita de depășit de limita de atins tinde să devină nesemnificativă. * Când acest lucru se petrece, când limita de atins se confundă cu limita interioară (nemaiexistînd astfel nici o limită de depășit), atunci în loc de destin trebuie să se vorbească despre menire. În menire, distincția dintre natură și libertate se șterge, pentru că țelul atins își are originea într-o natură pe care
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
este restul de libertate al fiecărei vieți. Proiectat pe fundalul unei vieți, destinul apare ca linie mereu frântă a libertății și permanentă recompunere a ei. * Dacă nu orice reușită implică un merit rezultat din parcurgerea "corectă" a secvențelor "de depășit-de atins" și dacă nu orice eșec implică răspunderea și e condamnabil, înseamnă că tabloul vieții este mai vast decât cel al destinului. Din faptul că viața umană reprezintă întîlnirea necesară dintre responsabilitate (libertate) și întîmplare rezultă că propria viață poate fi
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ale dinamicii universale care se satisface în mod suprem în lumea omului. Ca agent al destinului și ca pacient al propriei sale libertăți, omul nu face decât să se supună acestui impetus dirijat. Zbuciumul care însoțește parcurgerea secvențelor "de depășit-de atins" reprezintă modul său de a se conforma dinamicii universale, deci libertății care a devenit legea naturii în noi. Dar se distribuie libertatea, așadar puterea parcurgerii secvențelor "de depășit-de atins", în mod egal în pacienții ei? Așa cum natura nu este aceeași
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
El nu a întreprins și nu poate întreprinde nimic pentru a obține acest temei și nu și-a câștigat dreptul să facă din limita lui o limită de depășit. Spațiul care se întinde între limita de depășit și limita de atins generează fie comedia pretențiilor, fie o dramă a neputinței. Dacă ratatul își supra-conștientizează o limită falsă, ajungând să creadă că ea e limita lui, bovaricul își ignoră limita adevărată, ajungând să creadă că ea nu-i aparține. Legitimă, în cazul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ar fi trebuit să o atingă, iar legitimă, în cazul bovaricului, e limita pe care el tinde să o depășească. Eroarea lor e simetrică: ratatul transformă ilegitimul limitei de depășit în legitim, în vreme ce bovaricul transformă în legitim ilegitimul limitei de atins. Ca și ratatul, bovaricul poate ajunge să se sinucidă. Ratatul are în el sămânța, care la el nu rodește, a destinelor excelente. Așa se face că în sinuciderea ratatului se experimentează un moment din ontologia posibilului: acela în care posibilul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]