982 matches
-
deficit ideologic. În aceste circumstanțe, se impune o a doua întrebare, aceea din titlul acestui capitol: "s-ar putea și altfel?" Desigur, depășirea partidocrației și deficitului ideologic din România postcomunistă s-ar putea realiza printr-o autentică și complexă tranziție atitudinală așezată pe baze instructiv-educaționale solide. Pentru un filosof al politicului, o transformare atitudinală de asemenea profunzime și anvergură declanșează o serie de alte întrebări: ce opțiuni politice și epistemologice, ce remodelări conceptuale și restructurări mentale presupune o tranziție atitudinală? Mai
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
titlul acestui capitol: "s-ar putea și altfel?" Desigur, depășirea partidocrației și deficitului ideologic din România postcomunistă s-ar putea realiza printr-o autentică și complexă tranziție atitudinală așezată pe baze instructiv-educaționale solide. Pentru un filosof al politicului, o transformare atitudinală de asemenea profunzime și anvergură declanșează o serie de alte întrebări: ce opțiuni politice și epistemologice, ce remodelări conceptuale și restructurări mentale presupune o tranziție atitudinală? Mai poate fi analizat deficitul ideologic din practica politică actuală, plecând (numai) de la conceptul
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
tranziție atitudinală așezată pe baze instructiv-educaționale solide. Pentru un filosof al politicului, o transformare atitudinală de asemenea profunzime și anvergură declanșează o serie de alte întrebări: ce opțiuni politice și epistemologice, ce remodelări conceptuale și restructurări mentale presupune o tranziție atitudinală? Mai poate fi analizat deficitul ideologic din practica politică actuală, plecând (numai) de la conceptul modern de ideologie? Mai pot partidele politice din România postcomunistă asimila și utiliza teze, idei și precepte ale ideologiilor moderne apărute acum 150-200 de ani? Cu
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
utiliza teze, idei și precepte ale ideologiilor moderne apărute acum 150-200 de ani? Cu alte cuvinte, cum am putea cerceta eficient și remedia, în măsura posibilului, partidocrația și deficitul ideologic? Ce instrumente conceptuale și modalități analitice ar putea ajuta tranziției atitudinale? Și mai ales o ultimă întrebare, cea mai importantă, cuprinzându-le pe toate: cum am putea depăși astăzi, în modernitatea târzie, maniera preponderent descriptiv-constatativ-repetitivă de a vorbi despre politică, partide și ideologii, în favoarea unei gândiri-acțiuni eco-sistemice,comprehensive și terapeutice? Este
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
în epoca provocărilor postmoderne, un model reflexiv adecvat, caracterizat printr-un stil de gândire nuanțat, atent la consecințele și derapajele hiper-raționalismului, determinismului sau istoricismului. Plecând de aici, avansez următoarele două ipoteze: 1) într-o necesară și posibilă Românie a tranziției atitudinale, regândirea paradigmelor, remodelarea conceptelor, restructurarea mentalităților în spiritul unei gândiri-acțiuni eco-sistemice, comprehensive și terapeutice ar putea contracara, într-o anumită măsură, partidocrația și deficitul ideologic; 2) în acest context, propun paradigma părților și a întregului, conceptul ideologicului "bine temperat"și
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
terapeutică; de la explicarea fundaționalistă la interpretările întemeietoare; de la logica clasică a disjuncției la analiza sistemelor complexe; de la dihotomia subiect-obiect la înțelegerea realității și gândirii ca un întreg coerent iată numai câteva dintre tendințele cunoașterii și acțiunii valorificabile în programul tranziției atitudinale ce vizează consolidarea democrației prin "democrația la bază", democrația comunitară. Criticii modernității clasice au accentuat mereu că modelul reprezentaționalist și determinist importat în științele socio-umane din științele naturii, preeminența pozitivismului, orgoliul raționalismului și pretenția acestuia de a emite numai judecăți
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
nesistematizată, cât și în cea sistematizată, ideologicul decurge din situații social-politice date și răspunde, într-o manieră partizană, acestor situații, sugerând, recomandând, inducând sau impunând, de la caz la caz, în funcție de tipul partidului și a regimului politic, o anumită opțiune, schemă atitudinală, model de acțiune. Ideologicul motivează ideatic interese și poziții, susține și promovează priorități ale devenirii, încearcă să legitimeze forțe și acțiuni sociale, combate și distruge poziții și argumente ale adversarilor politici. Motivând pozițiile și interesele unei parțialități sociale, proiectând o
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
propune Janda este "instituționalizarea externă", prin care un partid devine un actor la care toți ceilalți actori politici și sociali se raportează în activitățile lor. Levitsky (1998) propune conceptul de "infuzie de valori", iar Randall și Svasand vorbesc despre dimensiunea atitudinală a instituționalizării, ambele exprimând ideea că un partid devine instituționalizat, cu un electorat stabil și loial, în măsura în care valorile promovate de partid sunt constante și coerente din punct de vedere ideologic, astfel încât partidul să devină predictibil. Observăm așadar că definițiile și
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
legătură directă explicită nici la nivel teoretic, nici empiric între numărul de membri ai partidelor politice și performanțele democratice ale sistemului din România. Totuși, unele aspecte ar trebui luate în considerare în urma acestui studiu, în special cele legate de influențele atitudinale și comportamentale asupra cetățenilor. Pe de o parte, calitatea de membru a unui partid este un indicator al interesului și implicării cetățenești în politică. Din punct de vedere al democrației populare, implicarea mai multor cetățeni în procesul de luare a
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
auz) de termeni care se regăsesc pe locuri secundare În analiza tabelară a datelor obținute În cazul grupului 1 sau nu se regăsesc deloc. Comparația datelor cuprinse În cadranul stănga sus din analiza tabelară evidențiază o transformare a conținutului predominant atitudinal (este vorba despre o atitudine pozitivă dar pasivă: compasiune/ milă) și stigmatizant (handicap) Într-un conținut predominant informațional și mult mai nuanțat, În cazul cadrelor didactice care lucrează cu elevi cu deficiențe de auz: dificultăți de comunicare, limbaj mimico gestual
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
mult mai nuanțat, În cazul cadrelor didactice care lucrează cu elevi cu deficiențe de auz: dificultăți de comunicare, limbaj mimico gestual, cerințe educative speciale, surditate, protezare. Analizând mai departe, comparativ, cele doua tabele, observăm că locul unui conținut deasemenea, predominant atitudinal afectiv : ajutor (14; 3,36) , Înțelegere (10; 3,10), suferință (8; 2,37) este luat de un conținut mult mai "tonic", informațional acțional: dificultăți de integrare socială (12; 3,08), demutizare (8; 3,00), om obișnuit/ ființă umană (6; 1
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
de creație față de cea de intrare În ciclul școlar; * de control: posedă o capacitate ridicată concentrare și control flexibil al atenției, voinței, capacității de transfer a informației obținute din sfera artelor În sfera altor discipline sau activități școlare, realizează conexiuni; * atitudinale: manifestă atitudine pozitivă față de sarcină, stil de lucru sistematic, organizat, ritmic, blocajele psiho-aective reducându-se spectaculos, până la eliminarea lor, demonstrează motivație școlară crescută, spirit de competiție crescut semnificativ. Copiii cu deficiențe de auz au fost descriși de unii specialiști ca
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
disciplinată după rigori științifice și metodice (școala) sau după o ierarhie prestabilită (Biserica) exprimă un anti-instituționalism structural. Citit prin această cheie, gestul polemic arghezian reprezintă materializarea impulsului umoral de a se situa contra curentului. Vorbim de un reflex mental și atitudinal de a critica și respinge tot ceea ce este disonant alcătuirii sale interioare. Barbu Cioculescu, un subtil interpret al corespondenței argheziene, intuiește "propensiunea pentru conflict a unui temperament autoritar" încă de timpuriu. Scrisorile adresate Aretiei Panaitescu alcătuiesc un episod biografic ce
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
despre certitudinile lor indiscutabile entuziaști. [...] E cu atât mai actual Caragiale cu cât influența lui depășind mahalaua, urbea, fruntariile și geografia, începe să caragializeze planeta. Căci alături de Caragiale al nostru și al satirei, acționează un Caragiale universal"241. Mental și atitudinal Arghezi și Caragiale fac parte din aceeași familie, a marilor talente literare care, prin intervenția în gazetărie, au reconceptualizat și resemantizat ceea ce s-a numit până nu demult "gen minor" sau "literatură periferică". Și unul, și celălalt sunt fini observatori
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
cercetarea științifică și rezultatele ei. Despre însuși subiectul ce se exprimă și întreprinde o activitate se spune că este mai mult sau mai puțin creativ. Cadrul didactic trebuie să-și asume responsabilități și în formarea la elevi a unui fond atitudinal propice creativității (încrederea în sine, independența în modul de a fi și de a gândi, asumarea unui risc rezonabil, umor etc.). Fără pasiune, perseverență, încredere în sine etc., toate calitățile intelectuale rămân în stare potențială. Cu tot aportul ei în
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Laura POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93140]
-
Cuvânt înainte Capacitatea de autoapreciere obiectivă, componentă de bază a cunoașterii de sine, consecință și condiție a autocunoașterii, este o trăsătură esențială a personalității umane, cu multiple implicații de ordin motivațional, atitudinal și comportamental. Formarea capacității de autoapreciere corectă le elevi este un proces complex și îndelungat, rod al unor preocupări permanente și susținute din partea educatorilor. Copilul poate fi deprins încă de la o fragedă vârstă să își analizeze actele, deprinzându-se încetul
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
în obiectivele procesului de predare învățare. Acest raport presupune menținerea echilibrului între: * evaluarea achizițiilor informaționale și evaluarea capacităților elevilor; * evaluarea formală și evaluarea informală; * evaluarea sumativă și evaluarea formativă; * evaluarea achizițiilor din domeniul cognitiv și evaluarea efectelor produse în plan atitudinal și psihomotor; * evaluarea realizată aleatorie și evaluarea centrată pe obiective. Perfecționarea actului evaluativ este o problemă de actualitate, în condițiile în care, în unitățile de învățământ evaluarea formativă este sufocată de evaluarea sumativă. Aceasta este practicată aproape în mod exclusiv
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
elevul nu se află în dialog cu evaluatorul său și se organizează singur; ( oferă posibilitatea de sprijinire a elevilor în variante multiple, în scopul ameliorării învățăturii; ( permit elevului să-și evidențieze trăsături proprii de personalitate; * îi permit evaluări de ordin atitudinal și comportamental. Prin verificarea orală, se formulează cerințe de tipul: Enumeră! Explică! Compară! Clasifică! Dacă la clasele I-II, la întrebarea unică se primește răspuns unic, treptat, la clasele mai mari, întrebarea cere răspunsuri multiple, pe măsură ce elevul dobândește o capacitate
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
evaluării, a impus diversificarea metodelor de evaluare, prin adăugarea metodelor alternative (complementare) de evaluare la cele tradiționale. În acest mod, finalitățile evaluării devin: * cunoștințe și capacități; * atitudini (practice, sociale, științifice); * interese; * capacitatea de a face aprecieri de valoare (opinii, adaptări atitudinale și comportamentale). Metodele alternative de evaluare sunt: a) Observarea sistematică a comportamentului elevului în cursul activității didactice, prin: fișa de observații curente; fișa de evaluare (calitativă); scara de clasificare; lista de control / verificare; fișa de caracterizare psiho pedagogică (la final
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
clasificare; lista de control / verificare; fișa de caracterizare psiho pedagogică (la final de ciclu). Deseori, observarea este însoțită de aprecierea verbală asupra răspunsurilor elevilor. b) Investigația, metodă alternativă ce poate evalua achiziții ce vizează capacități superioare, precum și calități de ordin atitudinal și comportamental, la clasele III-IV, poate fi caracterizată după cum urmează: * reprezintă pentru elev o posibilitate de explorare a unor noi situații de învățare și de aplicare creatoare a cunoștințelor; * limitându-se în timp de regulă la o oră, antrenează elevii
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
2. Forme ale autoevaluării Modalitate de evaluare cu largi valențe formative, Capacitatea de autoapreciere obiectivă, componentă de bază a cunoașterii de sine, consecință și condiție a autocunoașterii, este o trăsătură esențială a personalității umane, cu multiple implicații de ordin motivațional, atitudinal și comportamental. Mijlocul principal pentru formarea capacităților autoevaluative la elevi îl constituie modul de apreciere al învățătorului. În condițiile în care aprecierea elevilor va fi făcută după criterii esențiale, obiective, constante, unice pentru toți elevii, această apreciere va deveni un
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
și orale. III. AUTOAPRECIEREA CORECTĂ A RANDAMENTULUI ȘCOLAR. DATELE UNEI CERCETĂRI Capacitatea de autoapreciere obiectivă, componentă de bază a cunoașterii de sine, consecință și condiție a autocunoașterii, este o trăsătură esențială a personalității umane, cu multiple implicații de ordin motivațional, atitudinal și comportamental. Formarea capacității de autoapreciere corectă le elevi este un proces complex și îndelungat, rod al unor preocupări permanente și susținute din partea educatorilor. Începutul școlarității, când activitatea predominantă devine învățătura, marchează un pas important în formarea capacității de autoapreciere
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
destinului și a morții, nu-și au rost semeția și bîta, ci tăria sufletească a jucătorului de cursă scurtă; mai bine-zis, „pregătirea pentru moarte”. Individul și-o asigură după propriul ambient și după propriile puteri. Este vorba de un transfer atitudinal, de la simple ocupații sezoniere la confruntarea eu-lui experimentat cu cea mai grea încercare din totalul existenței: moartea. Nu-i este dat omului alt prilej de comparație, să se ilustreze la o asemenea cotă de vitejie, încordată și eroică. Tocmai de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
pe problemele adaptării școlare și ale învățării, fără a se neglija faptul că unele structuri psihice se dezvoltă ca urmare a faptului că în copilăria timpurie și în perioada preșcolară are loc cea mai importantă achiziție privind experiența adaptativă și atitudinală. În această perioadă (școlară mică), se realizează progrese pe plan fizic și psihic datorită conștientizării ca atare a procesului de învățământ și se dezvoltă caracteristici importante. Învățarea tinde să fie prioritară în viața de zi cu zi a copilului, acționând
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
dacă acest context este caracterizat prin balizări și constrângeri, dacă este controlat din exterior de gardieni ideologici și maeștri ai organizării practicilor sociale autorizate, individul nu mai poate alege, ci este obligat de situație să asimileze și să incorporeze (cognitiv, atitudinal, comportamental) ceea ce i se oferă. Adică cunoștințe, discurs, gesturi, practici de conduită socială. El asimilează ceea ce i s-a livrat, este „impregnat” de oferta din contextul său, se identifică cu acesta și este capabil apoi de atitudini și gesturi ritualice
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]