1,004 matches
-
favorabilă riscului crește o dată cu nivelul de educație și cu venitul. Anova arată de asemenea și diferențe semnificative între urban și rural, în sensul că cei din rural sunt mult mai refractari la risc. Spiritul de economie indică de asemenea concentrare atitudinală a populației din rural spre tradiționalism, ea rămânând o valoare importantă a oamenilor, probabil cu originea în regimul comunist unde era intens valorizată, oamenii arătând în diverse moduri faptul că o apreciază. Importanța acestei valori scade în timp, spiritul de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
consideră că creșterea respectului pentru autoritate este o schimbare bună, 4,4% că e o schimbare negativă și 8,6% optează pentru "Nu-mi pasă". Din această ultimă întrebare reiese mult mai bine propensiunea românilor pentru obediență, ceea ce indică tradiționalismul atitudinal al populației rurale (vezi graficele 3.1 și 3.2) Tendința spre planificare este surprinsă printr-un singur item în baza EVS 1999 (cel referitor la modul de cheltuire a banilor). Atât ruralul românesc, cât și urbanul sunt înclinate majoritar
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
observa că oamenii apreciază în mare măsură credința, familia, educația, munca, respectul pentru bătrâni, hărnicia, economisirea și mai puțin succesul, viața interesantă, averea, distracția, cu alte cuvinte apreciază valorile tradiționaliste și mai puțin pe cele moderne. Grafic 3.5: Modernitate atitudinală și comportamentală în Tălmăcel și Ludoș (medii) Sursa datelor: cercetare proprie (vezi Anexa 3, punctul 3, cu itemii utilizați în realizarea acestui grafic) Pentru a înțelege într-o manieră sintetică în ce măsură se poate vorbi de tradiționalism, modernitate și postmodernitate în
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
în sat? Avem două xerox-uri și buticurile în care sunt de toate..." (F.I., Ludoș); "Să fie asfaltat, să aibe liceu, școală profesională, o fabrică.." (A.M., Tălmăcel). 4. CONCLUZII Prelucrarea datelor prin analiză secundară arată că, din punct de vedere atitudinal, populația rurală a țării este preponderent înclinată spre tradiționalism, iar modernitatea este vizibilă mai ales în ce privește exterioritatea vieții cotidiene, adică dotarea gospodăriei, vestimentație, etc. Orientările postmoderne sunt, la nivelul anului 1999, vizibile mai ales la nivelul populației urbane. În rural
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Urmărind itemii relevanți pentru cele trei, tradiționalism, modernitate și postmodernitate, se poate concluziona faptul că tradiționalismului este mult mai bine reprezentat, decât celelalte două. Modernitatea își face simțită prezența mai ales la nivelul dotării gospodăriei și mai puțin la nivel atitudinal. Iar mentalitățile, atitudinile, valorile, comportamentele și strategiile de viață caracteristice postmodernității sunt slab sau deloc reprezentate în cele două comunități. Capitolul 4 SEMNIFICAȚII SOCIALE ALE COMUNITĂȚII ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII 1. ASPECTE PRELIMINARE Capitolul de față merge mai departe în analiza
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
identității sociale și culturale oferită de comunitatea ca întreg. În Ludoș însă mărcile identitare fie au dispărut, fie se reduc la aspecte negative, în condițiile în care preluarea elementelor culturale din afară este incompletă și devalorizată. Adică în plan declarativ, atitudinal, oamenii optează pentru păstrarea tradiției, a valorilor specifice satului, în timp ce în plan comportamental, real, tradițiile lipsesc iar valorile sunt împrumutate. Aici se manifestă un vid valoric și identitar, care de altfel este parțial responsabil de nemulțumirea și dezorientarea oamenilor. 6
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cel al lui Dumitru Sandu care distinge 4 tipuri de gospodării agricole, pornind de la premisa că antreprenorul din agricultura românească de tranziție nu este o realitate, ci un tip ideal, el regăsindu-se în realitatea socială în configurații comportamentale și atitudinale diferite. Cele patru tipuri sunt empirice, adică rezultate din analiza unor date de sondaj (Sandu, 1999): * Gospodării agricole de subzistență integrală corespunde agriculturii tradiționale * Gospodării agricole de subzistență parțială corespunde agriculturii tradiționale Ambele tipuri apar în cadrul gospodăriilor cu suprafață redusă
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
arătat că la fel de important ca schimbările manifeste, obiective din plan social, demografic, economic sau politic, este modul în care oamenii percep și evaluează această schimbare. Și asta, pentru că aceste aspecte, deși aparent subiective, fac parte din mentalul colectiv, din bagajul atitudinal, care ordonează, ghidează și dictează comportamente și strategii de acțiune. Nu ne putem aștepta ca actorii sociali să sprijine reformele, să participe activ la procesul de tranziție dacă evaluările lor față de acestea sunt preponderent negative, dacă se tem de schimbare
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
persoanele cu un venit mai modest, cu mai puțină educație, cu resurse mai precare în plan social; în al doilea rând, datele au arătat că teama de schimbare nu apare în mod singular, ci ea se asociază cu alte orientări atitudinale din același registru fatalism, pesimism în legătură cu viitorul, consum mediatic scăzut, evitarea riscului, lipsa de interes pentru viața politică și socială. A fi pro sau contra schimbare presupune deci a avea un cumul unitar, cu consistență internă, de atitudini, orientări valorice
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
analiza datelor de chestionar și interviu din cele două comunități ce au făcut obiectul studiului de caz rezultă patru profiluri ale subiecților din cele două sate, în ce privește modul de raportare la schimbarea socială. Capitolul trei al lucrării arată o orientare atitudinală preponderent tradiționalistă a ruralului românesc, elementele de modernitate fiind vizibile mai puțin în plan atitudinal, și mai mult în planul existenței obiective. Orientările postmoderne sunt greu decelabile în acest spațiu social, ele fiind apanajul urbanului. Același lucru se poate spune
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de caz rezultă patru profiluri ale subiecților din cele două sate, în ce privește modul de raportare la schimbarea socială. Capitolul trei al lucrării arată o orientare atitudinală preponderent tradiționalistă a ruralului românesc, elementele de modernitate fiind vizibile mai puțin în plan atitudinal, și mai mult în planul existenței obiective. Orientările postmoderne sunt greu decelabile în acest spațiu social, ele fiind apanajul urbanului. Același lucru se poate spune și despre cele două localități. În plus, datele nu arată diferențe majore între ele, ambele
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
des folosite în științele sociale pentru explicarea fenomenelor și proceselor sociale. Cu ajutorul modelelor de regresie putem explica și prezice diferențele în valorile unei variabile cantitative măsurate la nivel global (cum ar fi rata migrației, a natalității etc.) sau individual (indici atitudinali sau date factuale cum ar fi venitul). Modelele de regresie se compun dintr-o variabilă dependentă (cea a cărei variație urmărim să o explicăm) și variabilele independente sau predictorii care se află într-o relație liniară de asociere (covariație) cu
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
întrebarea adresată de interlocutor, ce lipsește Americii să se ocupe de aceste probleme, Brzezinski spune: "pierderea încrederii Americii în ea însăși"39. Pierderea încrederii este o componentă. Ea se integrează unui complex de factori în care găsim cauze structurale, umane, atitudinale etc. Evident, nu suntem în măsură să analizăm toți acești factori și circumstanțe. Ne vom concentra asupra unor orientări, cât și a unor comportamente, atitudini, reacții care s-au îndepărtat, în mod evident, de conduita tradițională a Americii. Analizând dezvoltarea
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
celui de-al doilea pattern, vom observa că în fiecare din componentele sale America suferă. America nu suferă în domeniul datelor obiective ale dezvoltării, ci, preponderent, în cel al unor politici care îi afectează potențialul dezvoltării. Al acumulărilor umane și atitudinale care alimentează și întrețin viteza de înaintare. Încât, dacă America ar fi confruntată cu o prăbușire, nimeni n-ar mai putea spune că, a doua zi, se va putea ridica: că mai este pregătită din punct de vedere uman să
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
a personalității celor cu care se lucrează. Ea este, deopotrivă, influențată și de alți factori subiectivi, unii ținând de psihologia vârstei și a individualității elevilor (de stadiul dezvoltării intelectuale și fizice, de mecanismele de achiziție constituite, de suportul motivațional și atitudinal care se reflectă În disponibilitatea, atenția și gradul de efort de care aceștia se dovedesc capabili etc.), alții, de specificul clasei (de factori sociali - climatul socio-afectiv și gradul de omogenitate a clasei, relațiile de cooperare și competițieetc.). Toți aceștia condiționează
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
fishbowl)" Această metodă urmărește mai bine decât metoda focus-grup gradul de interacțiune și de influențare reciprocă dintre membrii grupului. Utilizarea ei „...asigură un mediu dinamic și permisiv de exprimare a unui spectru larg de idei, opinii, soluții, argumente și contraargumente, atitudinale și afective” (Cazacu, 2003, p. 182). Elevii/studenții implicați sunt puși, prin alternanță, Într-o dublă ipostază: atât aceea de participanți activi la dezbatere, cât și de observatori aiinteracțiunilor care au loc. Etape și condiții de desfășurare: • după ce profesorul alege
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
cu deschiderea spre idei noi și puncte de vedere politice și sociale liberale. 4. Studii de caz. Dezbateri politice și ideologice în jurul curriculumuluitc "4. Studii de caz. Dezbateri politice și ideologice în jurul curriculumului" Mare parte din potențialul transformativ la nivel atitudinal pe care se presupune că îl poartă școala se găsește în conținuturile educației. Din acest motiv, curriculumul a fost și este în continuare obiect al încercărilor de control din partea grupurilor aflate în competiție pentru hegemonie politică sau culturală. Polemicile iscate
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
pozițiile în spațiul simbolic prin mobilizarea diferitelor grupuri marcate de norme culturale diferite - de exemplu prin polemica în jurul sensurilor și politicilor privind educația sexuală sau predarea evoluționismului în școli, teme care ajung uneori să simbolizeze grupurile și vastele lor structuri atitudinale. Rezumattc " Rezumat" • Funcționalismul este concepția care explică fenomenele, instituțiile, prin presupuse nevoi ale sistemului social. În dezvoltarea sa - de la antropologia antebelică la sociologia contemporană -, funcționalismul a cunoscut mai multe reevaluări. Acestea au fost cauzate de dificultățile sale inerente: caracter conservator
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
învățământ. În modelarea relațiilor dintre aceste variabile și încrederea în învățământul românesc trebuie să ținem cont și de posibila variabilitate în timp a calității acesteia, corelativă vârstei subiectului. Vârsta poate fi, de asemenea, corelată cu atitudinile generale față de instituții. Structurile atitudinale - ale încrederii în instituții, în cazul capitolului de față - pot să fie determinate și de nivelul de instrucție. 3. Date și metodătc "3. Date și metodă" Barometrul de Opinie Publică a inclus, în diversele sale valuri, itemi necesari pentru testarea
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Tabelul 15. Credințe despre învățământul românesc 1. NR - non-răspuns. 2. NS - „nu știu”. Sursa: Barometrul de Opinie Publică, mai 2004 Este evident că aceste atitudini derivă mai puțin dintr-o evaluare tehnică a calității învățământului românesc, cât din alte structuri atitudinale. Altfel spus, contactul cu școala românească și conținutul acesteia contează prea puțin pentru modul în care sunt apreciate instituțiile de învățământ autohtone. Ca aproape orice discurs justificator al instituțiilor, și cel al educației este, prin tradiție, funcționalist. Tot un punct
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de Opinie Publică, mai 2003 Să înțelegem oare din graficul de mai sus că încrederea acordată școlilor recompensează performanțele deosebite ale instituțiilor de profil sau că ea derivă mai degrabă dintr-o configurație a încrederii instituționale ce reflectă anumite structuri atitudinale sau o anumită raportare la structura instituțională a unei societăți? Să observăm pentru început că armata, școlile și Biserica sunt printre cele mai nedemocratice instituții. De fapt, ele sunt strict ierarhizate. S-a făcut adeseori observația că în societățile insuficient
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Biserică, președinție, guvern, parlament, justiție, armată, poliție, primărie, partide politice, sindicate, mass-media și învățământ sunt semnificative la cel de-al doilea prag de semnificație (0,01). Avem aici un indiciu clar al apartenenței încrederii în instituții la o anumită structură atitudinală. Pentru a clarifica natura acestei structuri, dar și pentru a simplifica modelarea încrederii în învățământ, am redus datele referitoare la încrederea în instituții, exceptând cazul învățământului, prin metoda componentelor principale. Rezultatele indică subsumarea încrederii în diverse instituții la două dimensiuni
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
instituțiile ierarhizate și o atitudine de contestare generalizată din partea celor cu studii superioare și cu o tendință de respingere a virtuților instituțiilor emblematice ale statului național. 6. Discuțietc "6. Discuție" Rezultatele susțin puternic ipoteza dependenței încrederii în învățământ de sisteme atitudinale generale, puțin corelate cu experiențele instituționale concrete ale persoanelor. Se poate presupune, de altfel, că încrederea în învățământ este parte a acestor structuri. Cu cât o persoană are mai multă încredere în cele două tipuri de instituții, cu atât este
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
raportarea la toate instituțiile - atât la cele ierarhizate, cu valoare simbolică pentru comunitate, cât și la cele fundamentale pentru funcționarea democratică a comunității politice, deși școlile sunt văzute mai mult în registrul în care sunt reprezentate Biserica și armata. Structura atitudinală de care vorbim este puternic influențată de nivelul de instrucție, raportarea critică la instituții, inclusiv la cele de învățământ, fiind mult mai frecventă în cazul celor cu studii superioare. În plus, deținerea unei diplome universitare polarizează atitudinea față de sistemul de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
cf. Popescu-Neveanu, P., Zlate, M., Crețu, T., 1987, p. 321). Privit astfel, caracterul este un subsistem relațional-valoric și de autoreglaj al personalității și se exprimă, în principal, printr-un ansamblu de atitudini-valori. Pentru definirea caracterului avem în vedere nu manifestările atitudinale circumstanțiale, variabile, ci atitudinile stabile și generalizate, definitorii pentru persoana în cauză, și care se întemeiază pe convingeri puternice. Atitudinea exprimă o modalitate de raportare față de anumite aspecte ale realității și implică reacții afective, comportamentale și cognitive. Nu totdeauna între
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]