873 matches
-
de asemenea, receptori sensibili la variațiile de întindere și presiune, a căror stimulare provoacă tahicardie reflexă (reflexul Bainbridge). Efectul tahicardizant al distensiei atriale drepte se datorește inhibării nucleului dorsal al vagului și apare ca mijloc de apărare a cordului. Distensia atriului stâng provoacă diureză reflexă, prin inhibarea posibilă a secreției de hormon antidiuretic (ADH). Traumele chimice și fizice exercitate asupra ventriculului stâng produc reacții reflexe hipotensoare cu punct de plecare coronar. Injectarea de substanțe iritante în circulația coronară, ca și obstruarea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
obstruarea ei cu sfere de sticlă sau plastic, este urmată de prăbușirea presiunii sanguine. Fenomenul, cunoscut sub denumirea de reflex Bezold-Jarisch, pare a fi de o deosebită importanță în producerea hipotensiunii din infarctul miocardic. În afara receptorilor din zonele specifice ale atriilor, venelor mari, ventriculilor, aortei și arterelor coronare, există o suprafață receptoare difuz răspândită în întregul miocard, sensibilă la variațiile de distensie a cordului. La nivelul capilarelor juxtaalveolare sunt, de asemenea, receptori sensibili la fenomenele de congestie și microembolism pulmonar. Excitarea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
peribronșic se face spre vena azigos în partea dreaptă și în hemiazigos și intercostală superioară pentru partea stângă. Plexul submucos efectuează drenajul în cea mai mare parte în venele pulmonare, explicând infiltrația cu sânge venos a sângelui care ajunge în atriul stâng. Cantitatea de sânge venos care pătrunde în atriul stâng este de numai 1-2% din debitul cardiac, datorită faptului că debitul sanguin pulmonar este mult mai mare față de cel bronșic. În unele circumstanțe patologice, când circulația pulmonară este obstruată sau
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și în hemiazigos și intercostală superioară pentru partea stângă. Plexul submucos efectuează drenajul în cea mai mare parte în venele pulmonare, explicând infiltrația cu sânge venos a sângelui care ajunge în atriul stâng. Cantitatea de sânge venos care pătrunde în atriul stâng este de numai 1-2% din debitul cardiac, datorită faptului că debitul sanguin pulmonar este mult mai mare față de cel bronșic. În unele circumstanțe patologice, când circulația pulmonară este obstruată sau distrusă, între cele două sisteme circulatorii se dezvoltă numeroase
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
unei complianțe crescute și ale unei rezistențe periferice mici. Porțiunea descendentă, diastolică, depinde de elasticitatea pereților arteriali și de rezistența periferică la curgerea sângelui. Presiunea din venele pulmonare este de aproximativ 4-5 mmHg, apropiată ca valoare cu cea înregistrată în atriul stâng. Venele pulmonare sunt inextensibile și pot fi foarte ușor colabate; rolul lor fiziologic constă în reglarea presiunii sângelui care se deplasează din patul capilar pulmonar spre atriul stâng. Volumul sanguin pulmonar. Se determină cu ajutorul diluției unor indicatori vasculari injectați
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
este de aproximativ 4-5 mmHg, apropiată ca valoare cu cea înregistrată în atriul stâng. Venele pulmonare sunt inextensibile și pot fi foarte ușor colabate; rolul lor fiziologic constă în reglarea presiunii sângelui care se deplasează din patul capilar pulmonar spre atriul stâng. Volumul sanguin pulmonar. Se determină cu ajutorul diluției unor indicatori vasculari injectați alternativ în trunchiul arterei pulmonare și la nivelul urechiușei stângi, urmată de cuantificarea indicatorilor în una din arterele sistemice. Volumul sanguin arterial pulmonar este de 120-150 ml la
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
atît de strîmbă, cum de nu se prăbușește cu zgomot în afara sistemului solar? Ne place să ne indignăm pe tema nedreptăților internaționale, intercontinentale sau intergalactice. Fierbem, ne enervăm, ne redescoperim gena justiției, inima ne devine o balanță perfect echilibrată cu atriile pe post de talgere și cu sîngele pe post de greutate de plumb. Pe tulpina acestei planete inechitabile crește lichenul numit România. Simbioza e perfectă, fiindcă iedera noastră națională preia seva copacului măreț și o metabolizează după bunu-i plac. Faptele
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
oarecare distincție față de omologul său de pe gradenele Regatului. El respiră mai occidental și, pe cale de consecință, înjură mai occidental. Nu resimte angoasa trădării, așa că iubește, de cele mai multe ori, necondiționat, preaplinul inimii sale de bătaie euroîngăduitoare lasă generos să intre în atrii și ventricule mediocritatea favoriților. Ar fi timpul ca această formă de iubire civilizată să înceteze. Pentru că adresantul ei nu există, și atunci simpatia se scurge aiurea, iar admirația se adresează vidului absolut. Publicul Timișoarei știe să iubească, dar n-are
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
comportament doar în condițiile reducerii activității pacemaker-ului dominant, constituie pacemaker-ii subsidiari [34]. Nodul sinusal Reprezintă în condiții normale sediul pacemaker-ului dominant, având cea mai mare frecvență de descărcare a impulsurilor. Anatomic, el este situat în porțiunea superioară a atriului drept, în apropierea locului de vărsare a venei cave superioare, având un aspect alungit în direcție cranio-caudală (10-20 mm lungime, 2-3 mm grosime). Histologic, este format din celule P (palide) care reprezintă sediul activității pacemaker și celule T (tranziționale) care
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
reprezentând timpul corectat de recuperare al nodului sinsual (fig. 5.8). Prelungirea acestuia indică o tulburarea funcției cronotrope a nodului sinusal, caracteristică pentru boala de nod sinusal [36-39]. Principiul de determinare a timpului de recuperare a nodului sinusal. Se stimulează atriul la o frecvență superioară frecvenței proprii a nodului sinusal. Intervalul de timp de la ultimul stimul și până la prima bătaie sinusală spontană reprezintă timpul total de recuperare al nodului sinusal (TRST). Dacă din acesta se scade durata ciclului sinusal de bază
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
6 subunități aranjate hexagonal. Există mai multe tipuri de conexine, clasificate după greutatea lor moleculară exprimată în kDa; cea mai importantă conexină în cordul mamiferelor este conexina 43 (Cx43) care se găsește mai ales în ventriculi și mai rar în atrii. Cx40 se găsește mai ales în sistemul His-Purkinje, conductanța sporită a joncțiunilor strânse conținând această conexină constituind baza transmiterii rapide a excitației la acest nivel, iar Cx45 se găsește mai ales în țesuturile embrionare [40-42]. Densitatea, distribuția și starea funcțională
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
patologice (ischemie, acidoză, diselectrolitemii). Modificăriile arhitecturii conexonilor însoțesc remodelarea miocardică în cazul hipertrofiei, dilatației sau leziunilor fibrotice, alterarea cuplării electrice intercelulare putând precipita aritmii [43-45]. Conducerea intraatrială Activitatea electrică a inimii inițiată la nivelul nodului sinusal, se propagă prin musculatura atriilor urmând configurația anatomică a acestora. Mai multe fronturi de depolarizare progresează simultan în mai multe direcții, determinând un aspect radiar al activării. Atriul drept se activează de sus în jos în timp ce atriul stâng primește excitația de la atriul drept, activându-se
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
aritmii [43-45]. Conducerea intraatrială Activitatea electrică a inimii inițiată la nivelul nodului sinusal, se propagă prin musculatura atriilor urmând configurația anatomică a acestora. Mai multe fronturi de depolarizare progresează simultan în mai multe direcții, determinând un aspect radiar al activării. Atriul drept se activează de sus în jos în timp ce atriul stâng primește excitația de la atriul drept, activându-se în cea mai mare parte după acesta. Ultima porțiune activată este regiunea auriculară stângă și regiunea postero-inferioară a atriului stâng, în jurul venelor pulmonare
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
la nivelul nodului sinusal, se propagă prin musculatura atriilor urmând configurația anatomică a acestora. Mai multe fronturi de depolarizare progresează simultan în mai multe direcții, determinând un aspect radiar al activării. Atriul drept se activează de sus în jos în timp ce atriul stâng primește excitația de la atriul drept, activându-se în cea mai mare parte după acesta. Ultima porțiune activată este regiunea auriculară stângă și regiunea postero-inferioară a atriului stâng, în jurul venelor pulmonare. Durata totală a activării atriale este de 90-100 ms.
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
propagă prin musculatura atriilor urmând configurația anatomică a acestora. Mai multe fronturi de depolarizare progresează simultan în mai multe direcții, determinând un aspect radiar al activării. Atriul drept se activează de sus în jos în timp ce atriul stâng primește excitația de la atriul drept, activându-se în cea mai mare parte după acesta. Ultima porțiune activată este regiunea auriculară stângă și regiunea postero-inferioară a atriului stâng, în jurul venelor pulmonare. Durata totală a activării atriale este de 90-100 ms. Este descrisă la nivel atrial
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
aspect radiar al activării. Atriul drept se activează de sus în jos în timp ce atriul stâng primește excitația de la atriul drept, activându-se în cea mai mare parte după acesta. Ultima porțiune activată este regiunea auriculară stângă și regiunea postero-inferioară a atriului stâng, în jurul venelor pulmonare. Durata totală a activării atriale este de 90-100 ms. Este descrisă la nivel atrial existența unor fascicule specializate realizând o conducere preferențială a impulsului într-o anumită direcție. Există însă numeroase controverse privitor la rolul acestor
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
să țină mai degrabă de aranjamentului arhitectonic al fibrelor, grosimea mai mare și dispoziția acestora cap la cap favorizând conducerea într-o anumită direcție [35]. Conducerea nodală Nodul atrioventricular Reprezintă singura cale fiziologică prin care impulsul electric poate trece de la atrii la ventriculi. Anatomic, nodul atrioventricular este localizat în porțiunea inferioară a atriului drept, în grosimea septului interatrial, prezentându-se ca o formațiune compactă, alungită (5-7 mm lungime, 2-5 mm grosime), care ia naștere din mai multe fibre dispuse în evantai
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
și dispoziția acestora cap la cap favorizând conducerea într-o anumită direcție [35]. Conducerea nodală Nodul atrioventricular Reprezintă singura cale fiziologică prin care impulsul electric poate trece de la atrii la ventriculi. Anatomic, nodul atrioventricular este localizat în porțiunea inferioară a atriului drept, în grosimea septului interatrial, prezentându-se ca o formațiune compactă, alungită (5-7 mm lungime, 2-5 mm grosime), care ia naștere din mai multe fibre dispuse în evantai și se continuă în jos cu fasciculul His care pătrunde în porțiunea
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
nodului atrioventricular este asigurată atât de fibre simpatice provenind din ganglionii simpatici cervicali, cât și de fibre parasimpatice care ajung la acest nivel pe calea nervului vag. Electrofiziologic, nodul atrioventricular cuprinde trei tipuri de celule: - celulele atrio-nodale fac legătura cu atriile, au un potențial de repaus variabil, potențial de acțiune amplu și viteză de depolarizare relativ rapidă, - celulele nodale se găsesc în zona medio-nodală a nodului atrioventricular, fiind din punct de vedere electrofiziologic celule tipice cu răspuns lent, relativ slab polarizate
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
TP. Intervalele definesc durata de timp între două repere de pe traseu, cuprinzând între ele în mod obligatoriu o undă. Pe parcursul unui ciclu electric cardiac se analizează intervalul P-Q, intervalul Q-T și intervalul R-R [50]. Unda P reprezintă depolarizarea atriilor, inițiată în AD, la nivelul nodului sinusal și propagată apoi în atrii de sus în jos și de la dreapta spre stânga (fig. 5.17). Are o amplitudine redusă datorită grosimii reduse a miocardului atrial și o formă rotunjită cu durată
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
între ele în mod obligatoriu o undă. Pe parcursul unui ciclu electric cardiac se analizează intervalul P-Q, intervalul Q-T și intervalul R-R [50]. Unda P reprezintă depolarizarea atriilor, inițiată în AD, la nivelul nodului sinusal și propagată apoi în atrii de sus în jos și de la dreapta spre stânga (fig. 5.17). Are o amplitudine redusă datorită grosimii reduse a miocardului atrial și o formă rotunjită cu durată de 80-100 ms datorită propagării relativ lente a excitației în miocardul atrial
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
la ECG ca și traseu de referință (fig. 5.36). Sistola atrială Debutează concomitent cu vârful undei P de pe ECG, întârziere datorată cuplului electro-contractil la nivel atrial. Corespunzător secvenței de depolarizare, sistola atrială progresează de sus în jos în pereții atriilor, determinând prin contracția acestora o creștere a presiunii atriale până la 4-6 mmHg pentru AD și 7-8 mmHg pentru AS. Pe parcursul sistolei atriale, valvele atrioventriculare sunt deschise, astfel încât curba presiunii atriale se suprapune peste cea a presiunii ventriculare, cu existența însă
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
sistolei atriale, valvele atrioventriculare sunt deschise, astfel încât curba presiunii atriale se suprapune peste cea a presiunii ventriculare, cu existența însă în permanență a unui gradient de presiune atrioventricular care asigură sensul de curgere al sângelui. Deși la unirea venelor cu atriile nu există un sistem valvular, în timpul sistolei atriale sângele nu refluează în vene datorită caracterului peristaltic al contracției atriale, care progresează de sus în jos. Rolul sistolei atriale este cel de a desăvârși umplerea ventriculară având în mod normal o
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
și durând din momentul închiderii valvelor atrioventriculare până în momentul deschiderii valvelor sigmoide. Datorită dispoziției anatomice specifice a sistemului excito-conductor la nivel ventricular, contracția invadează ventriculii din spre vârf spre bază. Imediat după debutul contracției presiunea din ventriculi depășește presiunea din atrii, producând închiderea valvelor atrioventriculare. Din acest moment, volumul ventricular rămâne constant, pentru că atât valvele semilunare, cât și cele atrioventriculare sunt închise, sângele fiind un lichid necomprimabil. Din punct de vedere al mecanicii cardiace nu se poate vorbi însă de o
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
contracție izovolumetrică. Presiunea intraventriculară crește foarte rapid până în momentul când egalează presiunea diastolică din arterele mari, de 80 mmHg pentru aortă și 9 mmHg pentru artera pulmonară, moment în care valvele sigmoide se deschid, începând ejecția. Pe parcursul contracției izovolumetrice ventriculare, atriile se află în diastolă, presiunea la acest nivel crescând însă ușor datorită împingerii în sus a planșeului atrioventricular prin propagarea contracției ventriculare din spre vârfuri în spre baze. Faza de ejecție Perioada de ejecție durează din momentul deschiderii și până la
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]