73,757 matches
-
luptei împotriva corupției și să ofere măsuri disciplinare adecvate și eficiente; să promoveze specificări mai precise privind comportamentul adecvat al funcționarilor publici, prin metode potrivite, cum ar fi coduri de conduită; 11) Să se asigure de aplicarea procedurilor adecvate de audit în activitățile administrației publice și în sectorul public; 12) Să susțină faptul că procedurile de audit pot avea un rol în împiedicarea și detectarea corupției în afara administrației publice; 13) Să se asigure ca sistemul de responsabilitate publică să ia în
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
privind comportamentul adecvat al funcționarilor publici, prin metode potrivite, cum ar fi coduri de conduită; 11) Să se asigure de aplicarea procedurilor adecvate de audit în activitățile administrației publice și în sectorul public; 12) Să susțină faptul că procedurile de audit pot avea un rol în împiedicarea și detectarea corupției în afara administrației publice; 13) Să se asigure ca sistemul de responsabilitate publică să ia în considerare consecințele conduitei corupte a funcționarilor publici; 14) Să adopte proceduri adecvate și transparente pentru achizițiile
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
crearea unui sector privat competitiv; c) reforma legislativă. A doua politică publică privind lupta împotriva corupției a fost adoptată pentru perioada 2005-2007<footnote Adoptată în ședința guvernului din data de 30 martie 2005. footnote>. Aceasta are ca punct de plecare Auditul independent al Strategiei Naționale Anticorupție 2001-2004, realizat în perioada ianuariemartie 2005 de Freedom House Washington Inc., care arăta că „în perioada 2000 2004 România a creat un impresionant arsenal de instrumente legale pentru transparență, responsabilitate și anticorupție, dintre care unele
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
o resursă limitată; scade posibilitatea de supraveghere a agențiilor independente centrale. Ultimul punct nu e deloc unul trivial: o analiză pe un program de granturi pentru comunități locale destinate construirii de drumuri, alocate de guvernul indonezian autorităților locale, arată că auditul instituțiilor centrale - sau chiar numai posibilitatea anunțată în prealabil a unui audit integral - descurajează sustragerea de fonduri mai mult decât o pot face mecanismele de implicare a comunității locale în supravegherea utilizării fondurilor, care este un concept central al democrației
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
punct nu e deloc unul trivial: o analiză pe un program de granturi pentru comunități locale destinate construirii de drumuri, alocate de guvernul indonezian autorităților locale, arată că auditul instituțiilor centrale - sau chiar numai posibilitatea anunțată în prealabil a unui audit integral - descurajează sustragerea de fonduri mai mult decât o pot face mecanismele de implicare a comunității locale în supravegherea utilizării fondurilor, care este un concept central al democrației participative încurajată adesea de instituțiile internaționale de asistență<footnote Olken, B.A
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
penal, Editura Științifică și Enciclopedică, București Dobrinoiu, V. (1995), Corupția în dreptul penal român, Editura Atlas Lex, București Doig, A., Theobald, R. (2000), Corruption and Democratisation, Frank Cass, London Dye, K., Stapenhurst, R. (1998), “Pillars of Integrity: The Importance of Supreme Audit Institutions in Curbing Corruption”, Institutul Băncii Mondiale, Working Paper, Washington DC Easterly, W., Levine, R. (1997), “Africa’s Growth Tradegy [Tragedy?]: Policies and Ethnic Divisions”, Quarterly Journal of Economics, 112(4) Eskeland, G., Thiele, H. (1999), “Corruption under moral hazard
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
controlul financiar preventiv la nivelul ministerului și avizează organizarea acestuia la nivelul instituțiilor subordonate, potrivit legii; 65. monitorizează execuția bugetară și ia măsuri operative pentru asigurarea plății tuturor drepturilor de protecție socială, În limita fondurilor aprobate; 66. Îndeplinește activități de audit public intern, potrivit legii; 67. recunoaște și desemnează organismele de evaluare a conformității sau de inspecție și laboratoarele de Încercări pentru: mașini industriale, echipamente individuale de protecție, echipamente și sisteme protectoare destinate utilizării În atmosfere potențial explozive și explozivi de
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
7. Direcțiile pentru dialog, familie și solidaritate socială județene și a municipiului București Sunt instituții publice cu personalitate juridică, cu finanțare de la bugetul de stat și funcționează În subordinea Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale. Direcțiile județene au atribuții privind auditul intern, organizarea și coordonarea activităților de asistență socială de ocrotire a minorilor și familiei, a bătrânilor pensionari și nepensionari, precum și a altor categorii de persoane vulnerabile. De asemenea, sprijină agenții economici și unitățile bugetare În vederea aplicării corecte și concrete a
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
realitatea înconjurătoare (nu numai despre sistem), care pot fi utile doar într-o anumită conjunctură, cât și zvonuri. O astfel de rețea poate avea și rolul de a răspândi o informație în mentalul colectiv, dacă dispersia acesteia aduce beneficii sistemului. > Audit În cazul auditului, avem două forme care sunt impor-tante pentru consilierul PR: cel de opinie și cel de comunicare. În cazul auditului de opinie, acesta se poate focaliza pe mai multe domenii, cum ar fi: economic, politic sau social. De
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
numai despre sistem), care pot fi utile doar într-o anumită conjunctură, cât și zvonuri. O astfel de rețea poate avea și rolul de a răspândi o informație în mentalul colectiv, dacă dispersia acesteia aduce beneficii sistemului. > Audit În cazul auditului, avem două forme care sunt impor-tante pentru consilierul PR: cel de opinie și cel de comunicare. În cazul auditului de opinie, acesta se poate focaliza pe mai multe domenii, cum ar fi: economic, politic sau social. De obicei, informațiile într-
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
poate avea și rolul de a răspândi o informație în mentalul colectiv, dacă dispersia acesteia aduce beneficii sistemului. > Audit În cazul auditului, avem două forme care sunt impor-tante pentru consilierul PR: cel de opinie și cel de comunicare. În cazul auditului de opinie, acesta se poate focaliza pe mai multe domenii, cum ar fi: economic, politic sau social. De obicei, informațiile într-un audit provin din folosirea metodei observației, a anchetelor sau a autopovestirilor, care pot explica (descrie) o anumită situație
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
două forme care sunt impor-tante pentru consilierul PR: cel de opinie și cel de comunicare. În cazul auditului de opinie, acesta se poate focaliza pe mai multe domenii, cum ar fi: economic, politic sau social. De obicei, informațiile într-un audit provin din folosirea metodei observației, a anchetelor sau a autopovestirilor, care pot explica (descrie) o anumită situație (ce se întâmplă de fapt), dar nu pot explica și cauzele care au determinat respectiva situație-pro-blemă (de ce se întâmplă situația-problemă). În ceea ce privește auditurile de
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
explica și cauzele care au determinat respectiva situație-pro-blemă (de ce se întâmplă situația-problemă). În ceea ce privește auditurile de comunicare, acestea încearcă să surprindă feedbackul sau reacțiile grupurilor-țintă în raport cu eforturile de comunicare ale sistemului confruntat cu o situație-problemă. În opinia lui Jim Haynes: "Un audit al comunicării dintr-o organizație presupune căutarea diferențelor de opinie despre organizație ale diferitelor publicuri, pentru a le aduce la un punct comun, astfel încât publicurile să aibă aceleași idei despre ceea ce este organizația, ce face ea și ce ar trebui
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
întotdeauna în astfel de situații datele nu au fost date publicității, existând posibilitatea ca statele care au suferit de pe urma acestei explozii, cu efect în timp, să nu pretindă despăgubiri arbitrate de tribunalele internaționale, așa că s-a făcut apel la un audit al felurilor minciunii, la toate statele membre ale ,,Tratatului de la Varșovia”. Ploua la Moscova și toată lumea roșie a continentului Europa folosea umbrela”. Sugestiv în acest sens multe publicații chiar în interiorul spațiului exsovietic, care aveau umbrelă veche, ponosită, astfel ziaristul rus
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) ing. NBC Nicu ȘAPCĂ () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93203]
-
și Asigurărilor Sociale, Ministerul Pământului și Resurselor, Ministerul Protecției Mediului, Ministerul Locuinței și Construcției Urbane-Rurale, Ministerul Transporturilor, Ministerul Resurselor de Apă, Ministerul Agriculturii, Ministerul Comerțului, Ministerul Culturii, Comisia Națională pentru Sănătate și Planificare Familială, Banca Poporului din China, Oficiul Național de Audit. c) Organul special direct subordonat Consiliului de Stat este Comisia pentru Supravegherea și Administrarea Proprietăților de Stat. d) Organele direct subordonate Consiliului de Stat sunt: Direcția Generală a Vămilor, Administrația de Stat a Taxelor, Administrația de Stat pentru Industrie și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
asemenea, nu înțelegem de ce legiuitorul a considerat necesar să reglementeze procedura de stabilire a salariilor în unitățile de învățământ particulare. (7 Inspectoratele școlare județene și Inspectoratul Școlar al Municipiului București realizează auditarea periodică a resursei umane din învățământul preuniversitar. Rezultatele auditului se aduc la cunoștința celor în cauză, consiliului de administrație al unității de învățământ și Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. Art. 93. Hotărârile privind angajarea, motivarea, evaluarea, recompensarea, răspunderea disciplinară și disponibilizarea personalului didactic se iau la nivelul unității
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
precedent, se impune înlocuirea termenului „stabilit” cu termenul „aprobat”. (5 Directorul unității de învățământ de stat poate fi eliberat din funcție prin hotărârea consiliului de administrație, cu votul a 2/3 dintre membri. În această situație, este obligatorie realizarea unui audit de către inspectoratul școlar județean/al municipiului București. (Textul nu este foarte clar în privința momentului în care se realizează misiunea de auditare; în egală măsură, în privința cvorumului de vot, textul lasă loc la interpretări putând fi vorba de membri prezenți sau
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
3. Controlul riscurilor........................................ .................................................. ............................... 256 3.6.4. Analiza și raportarea riscurilor .................................................. .................................................. .. 260 3.7. Etapele procesului de gestionare a riscurilor - studiu de caz .................................................. ............... 263 3.8. Modelul COSO-ERM .................................................. .................................................. ........................... 267 3.9. Comparație COSO 1992 - COSO 2004 .................................................. ............................................... 277 3.10. Rolul auditului intern în managementul riscurilor........................................ ................................... 288 3.11. Modelul general al managementului riscurilor .................................................. ............................. 291 3.12. Conceptul holistic ERM .................................................. .................................................. ............. 308 Bibliografie capitolul 3 .................................................. .................................................. ................................ 315 Capitolul 4 Comitetele de audit .................................................. .................................................. .................................. 317 4.1. Definire, rol și organizare .................................................. .................................................. .................... 317 4.2. Relația comitetului
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
267 3.9. Comparație COSO 1992 - COSO 2004 .................................................. ............................................... 277 3.10. Rolul auditului intern în managementul riscurilor........................................ ................................... 288 3.11. Modelul general al managementului riscurilor .................................................. ............................. 291 3.12. Conceptul holistic ERM .................................................. .................................................. ............. 308 Bibliografie capitolul 3 .................................................. .................................................. ................................ 315 Capitolul 4 Comitetele de audit .................................................. .................................................. .................................. 317 4.1. Definire, rol și organizare .................................................. .................................................. .................... 317 4.2. Relația comitetului de audit cu ceilalți „actori” din organizație .................................................. .............. 318 4.3. Carta comitetului de audit .................................................. .................................................. ................... 322 4.4. Asigurarea supravegherii organizațiilor prin intermediul comitetelor de audit ......................................... 326 4.4.1
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
în managementul riscurilor........................................ ................................... 288 3.11. Modelul general al managementului riscurilor .................................................. ............................. 291 3.12. Conceptul holistic ERM .................................................. .................................................. ............. 308 Bibliografie capitolul 3 .................................................. .................................................. ................................ 315 Capitolul 4 Comitetele de audit .................................................. .................................................. .................................. 317 4.1. Definire, rol și organizare .................................................. .................................................. .................... 317 4.2. Relația comitetului de audit cu ceilalți „actori” din organizație .................................................. .............. 318 4.3. Carta comitetului de audit .................................................. .................................................. ................... 322 4.4. Asigurarea supravegherii organizațiilor prin intermediul comitetelor de audit ......................................... 326 4.4.1. Îmbunătățirea eficienței comitetelor de audit .................................................. ............................... 326 4.4.2. Roluri și responsabilități în cadrul organizației
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
3.12. Conceptul holistic ERM .................................................. .................................................. ............. 308 Bibliografie capitolul 3 .................................................. .................................................. ................................ 315 Capitolul 4 Comitetele de audit .................................................. .................................................. .................................. 317 4.1. Definire, rol și organizare .................................................. .................................................. .................... 317 4.2. Relația comitetului de audit cu ceilalți „actori” din organizație .................................................. .............. 318 4.3. Carta comitetului de audit .................................................. .................................................. ................... 322 4.4. Asigurarea supravegherii organizațiilor prin intermediul comitetelor de audit ......................................... 326 4.4.1. Îmbunătățirea eficienței comitetelor de audit .................................................. ............................... 326 4.4.2. Roluri și responsabilități în cadrul organizației .................................................. ............................ 329 4.4.3. Supravegherea procesului de raportare financiară .................................................. ..................... 337 4.4
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
Capitolul 4 Comitetele de audit .................................................. .................................................. .................................. 317 4.1. Definire, rol și organizare .................................................. .................................................. .................... 317 4.2. Relația comitetului de audit cu ceilalți „actori” din organizație .................................................. .............. 318 4.3. Carta comitetului de audit .................................................. .................................................. ................... 322 4.4. Asigurarea supravegherii organizațiilor prin intermediul comitetelor de audit ......................................... 326 4.4.1. Îmbunătățirea eficienței comitetelor de audit .................................................. ............................... 326 4.4.2. Roluri și responsabilități în cadrul organizației .................................................. ............................ 329 4.4.3. Supravegherea procesului de raportare financiară .................................................. ..................... 337 4.4.4. Supravegherea funcției de audit .................................................. .................................................. 340 4.4.5. Procesul
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
rol și organizare .................................................. .................................................. .................... 317 4.2. Relația comitetului de audit cu ceilalți „actori” din organizație .................................................. .............. 318 4.3. Carta comitetului de audit .................................................. .................................................. ................... 322 4.4. Asigurarea supravegherii organizațiilor prin intermediul comitetelor de audit ......................................... 326 4.4.1. Îmbunătățirea eficienței comitetelor de audit .................................................. ............................... 326 4.4.2. Roluri și responsabilități în cadrul organizației .................................................. ............................ 329 4.4.3. Supravegherea procesului de raportare financiară .................................................. ..................... 337 4.4.4. Supravegherea funcției de audit .................................................. .................................................. 340 4.4.5. Procesul de comunicare a comitetului de audit .................................................. ........................... 345 4.4
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
supravegherii organizațiilor prin intermediul comitetelor de audit ......................................... 326 4.4.1. Îmbunătățirea eficienței comitetelor de audit .................................................. ............................... 326 4.4.2. Roluri și responsabilități în cadrul organizației .................................................. ............................ 329 4.4.3. Supravegherea procesului de raportare financiară .................................................. ..................... 337 4.4.4. Supravegherea funcției de audit .................................................. .................................................. 340 4.4.5. Procesul de comunicare a comitetului de audit .................................................. ........................... 345 4.4.5.1. Comunicarea cu consiliul de directori......................................... ...................................... 345 4.4.5.2. Comunicarea cu managementul .................................................. .................................... 345 4.4.5.3. Comunicarea cu auditorii interni .................................................. ..................................... 346 4
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
eficienței comitetelor de audit .................................................. ............................... 326 4.4.2. Roluri și responsabilități în cadrul organizației .................................................. ............................ 329 4.4.3. Supravegherea procesului de raportare financiară .................................................. ..................... 337 4.4.4. Supravegherea funcției de audit .................................................. .................................................. 340 4.4.5. Procesul de comunicare a comitetului de audit .................................................. ........................... 345 4.4.5.1. Comunicarea cu consiliul de directori......................................... ...................................... 345 4.4.5.2. Comunicarea cu managementul .................................................. .................................... 345 4.4.5.3. Comunicarea cu auditorii interni .................................................. ..................................... 346 4.4.5.4. Comunicarea cu auditorii externi .................................................. .................................... 348 4.4.5
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]