5,138 matches
-
o să jucăm șeptic sau popa prostu. Răsete. Haideți la masă! x x x Sala de conferințe de la Centrul de Cercetări Spațiale, arhiplină. în sală intră Profesorul și Evelin, amăndoi îmbrăcați 82 în costum de cosmonaut. Evelin poartă și casca costumului. Auditoriul se scoală în picioare șocat și uimit de ceea ce vede. Profesoru Bună ziua doamnelor și domnilor! Vă rog să luați loc. Vă mulțumesc pentru participarea numeroasă. Onorată asistență, ciclul de conferințe, cu participare internațională, va fi susținut în special de către expertul
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
cu muritorii învață căte ceva, ce doar roboții? Aurora: Noi, oamenii muritori, trăim și din multe speranțe. și tu poți trăi din una: cale liberă pentru întoarcerea acasă! Evelin: Speranța înseamnă sentimente. De unde să le iau? Aurora: De la noi, de la auditoriu care te-a aplaudat și trăiește cu speranța că o să se mai întălnească cu tine. Evelin: Este prezent și profesorul. Să lămurim ce-i cu frăția și jurămăntul lui Robo și Cosmos. Despre această enigmă am să 125 fac o
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
generală. Aurora: Evelin, ultima ta conferință. S-a terminat pauza. Evelin: De acord. Să mergem. Aurora: Sampanie mai avem, așa că poate să înceapă concertul, după conferință. Onoarea de a-l deschide este a lui Evelin. Profesorul: Deci ultima întălnire cu auditoriul tău. Cererea generală: cum se vede Apocalipsa din spațiu? Evelin: Apocalipsa? Cerule, ce-au mai inventat unii prezicători ca să nu spun excroci, cum le spuneți voi!? Profesorul: Astăzi, la ultima întălnire cu auditoriul merg și eu în costumul de cosmonaut
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
lui Evelin. Profesorul: Deci ultima întălnire cu auditoriul tău. Cererea generală: cum se vede Apocalipsa din spațiu? Evelin: Apocalipsa? Cerule, ce-au mai inventat unii prezicători ca să nu spun excroci, cum le spuneți voi!? Profesorul: Astăzi, la ultima întălnire cu auditoriul merg și eu în costumul de cosmonaut. Sala de conferințe arhiplină. Profesorul: Bună ziua! A venit și ultima întălnire cu dl. Evelin. Vremea a ținut cu dv. Auditoriul se ridică în picioare și aplaudă. Evelin: Vă mulțumesc, dar ce să vă
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
nu spun excroci, cum le spuneți voi!? Profesorul: Astăzi, la ultima întălnire cu auditoriul merg și eu în costumul de cosmonaut. Sala de conferințe arhiplină. Profesorul: Bună ziua! A venit și ultima întălnire cu dl. Evelin. Vremea a ținut cu dv. Auditoriul se ridică în picioare și aplaudă. Evelin: Vă mulțumesc, dar ce să vă mai spun despre Apocalipsă? Profesorul: Deci cum se vede Apocalipsa din spațiu și cănd vine, că de pe Pămănt am plictisit auditoriul? Răsete, animație generală. Dar înainte de a
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
Evelin. Vremea a ținut cu dv. Auditoriul se ridică în picioare și aplaudă. Evelin: Vă mulțumesc, dar ce să vă mai spun despre Apocalipsă? Profesorul: Deci cum se vede Apocalipsa din spațiu și cănd vine, că de pe Pămănt am plictisit auditoriul? Răsete, animație generală. Dar înainte de a da cuvăntul dlui Evelin să vorbim puțin despre prorocirile mayașilor. Celebrul calendar mayaș este un sistem de măsurarea timpului; „...lumea a început prin anul 23613 î.Hr. și se sfărșește pe 21 decembrie 2012. Din
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
N-am nevoie de zorzoane și stimulente, mi-a zis gâtuit. îmi ajungi așa cum ești. — Și în oglindă sunt tot eu, am protestat. Doar că am cicatricea la ochiul celălalt. E cicatricea mea de înmărmurire, a cărei origine variază în funcție de auditoriu, ba chiar și în convingerea mea are mai multe surse reale. — Ești tot tu, da, doar că acolo sunt și eu, și asta mă tulbură. — Dar când suntem în partea asta, fără oglindă, nu ești și tu cu mine? — Nu
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
multe neajunsuri. În principiu, el este orientat către evidențierea calității, cantității și eficienței. Orice lucrare este cu atât mai bine punctată cu cât a fost comunicată într-o conferință cu o participare mai largă (de universitari sau cercetători, pentru că alt auditoriu nu prea contează, chiar și atunci când este vorba de parlamentari, inclusiv europeni) sau într-o publicație mai bine cotată. Însă nu întotdeauna acest lucru este relevant ori nu denotă impactul social al unei lucrări. Istoria ne arată numeroase cazuri de
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
sine); deasupra acestora sunt cărțile de creație. În mod formal aș spune că în vârful ierarhiei se află cărțile de geniu. Unde să punem însă cărțile nescrise? Cărțile al căror conținut a fost împărtășit treptat prietenilor sau altui gen de auditoriu, ideile dezvoltate rătăcind acum stinghere prin ceea ce numim cultură, împingând de la spate idei pe care alții se grăbesc mândri să le publice. ٭ Îmbâcsite! Acesta este termenul cu care tind să-mi caracterizez gândurile. Să nu mă întrebați de ce! (Aș fi
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
fundament pe baza căruia să fie clarificate beneficiile sale de natură emoțională, funcțională, strategică și financiară. Spuneam în introducere că employer brandingul a apărut în anul 1990, când părintele său Simon Barrow l-a folosit pentru prima dată în fața unui auditoriu. Notorietatea sa era încă mică în 2003, pentru ca începând cu 2006 să devină din ce în ce mai cunoscut, mai ales prin faptul că multe companii mari au început să-l integreze în strategiile lor de business. Am evocat deja câteva studii care dau
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
de trecut într-o bibliografie, imposibil de recomandat studenților: părea o versiune școlărească, de lucru, căreia i se dăduse drumul din greșeală la tipar. Am folosit-o de mai multe ori doar ca sursă de exemple comice, trezind chiar neîncrederea auditoriului în fața unor stîngăcii prea mari. Anul trecut (în 2006), cartea a fost republicată la Editura Polirom (de același traducător): din fericire, cu o rescriere drastică a pasajelor, cu eliminarea a sute de greșeli evidente. Compararea celor două ediții are în
"Teza este asemenea porcului..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9775_a_11100]
-
interior orice valoare de adevăr. Unul din principalele sale defecte e că ignoră (probabil deliberat - dar nu putem ști niciodată care este raportul exact dintre ignoranță și rea-credință) practicile și convențiile domeniului în care se plasează. Nu se adresează unui auditoriu specializat (cu care ar împărtăși aceleași repere cognitive și practici discursive), dar mimează obiectivitatea și atitudinea științifică, putînd convinge în destul de mare măsură pe cititorul mai puțin instruit sau mai puțin atent. Evident, jocul de cuvinte și pretinsa etimologie cu
Pseudo-argumentare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9817_a_11142]
-
ale dictatorului, care nu înțelege sensul unei opoziții, asemeni unui copil, dorește întreaga atenție focalizată asupra sa. Însă, infantilismul său este înșelător, întrucît este dublat de o artă a manipulării extrem de eficientă, asemeni lui Garrigan cu femeile, Idi își seduce auditoriul, îl îmbrățișează tandru, așa cum o face cu Garrigan, știe să glumească și, chiar dacă detestă kiltul scoțian, cum i-o spune franc medicului, îl îmbracă pentru a obține efectul diplomatic dorit. Kevin MacDonald a reușit să proiecteze asupra acestui personaj scos
Un copil al secolului by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9856_a_11181]
-
în schimb foarte substanțială, pune la îndemâna cititorului din țară patru dintre conferințele pe care Andrei Pleșu a fost invitat să le susțină în medii academice sau artistice din Germania și Austria. Impresia superlativă pe care ele au produs-o asupra auditoriului a fost buna vestire care a premers apariția ei, constituind fără îndoială una dintre explicațiile succesului de la "Gaudeamus". Un succes ale cărui premise se află în acel fel propriu și de acum notoriu de așezare în lume al dlui Andrei
Grația socială by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/9909_a_11234]
-
nu e vorba de niște studii aprofundate, "ci de expuneri destinate unui public larg, nu întotdeauna omogen și nu întotdeauna bine informat cu privire la realitățile Europei de Est." De aici necesitatea unor "pasaje explicative", pentru noi amuzante, deși inutile, dar pentru auditoriul respectiv absolut necesare. Să precizăm însă de îndată că auditoriul acela occidental, care frecventează astfel de reuniuni și prizează teme grave este totuși un receptor cultivat, care posedă o minimală cultură a dezbaterii de idei și ale cărui cunoștințe despre
Grația socială by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/9909_a_11234]
-
destinate unui public larg, nu întotdeauna omogen și nu întotdeauna bine informat cu privire la realitățile Europei de Est." De aici necesitatea unor "pasaje explicative", pentru noi amuzante, deși inutile, dar pentru auditoriul respectiv absolut necesare. Să precizăm însă de îndată că auditoriul acela occidental, care frecventează astfel de reuniuni și prizează teme grave este totuși un receptor cultivat, care posedă o minimală cultură a dezbaterii de idei și ale cărui cunoștințe despre România depășesc nivelul Nadia, Hagi și Dracula. O altă precizare
Grația socială by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/9909_a_11234]
-
disputei: să ai dreptate cu orice preț, chiar și atunci cînd, în sinea ta, știi prea bine că adevărul e de partea celuilalt. Conținutul de adevăr al unui enunț și valabilitatea acestuia în ochii părților implicate, ca și în ochii auditoriului, sunt lucruri diferite. Dialectica se ocupă de cea din urmă. De unde vine aceasta? Din ticăloșia înnăscută a speciei umane. Dacă lucrurile n-ar sta așa, atunci am fi fundamentali sinceri și în orice dispută nu am căuta decît să aflăm
Ticăloasa fire by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8928_a_10253]
-
să stabilești locul și condițiile. Există câte un loc strategic, de exemplu, o televiziune culturală, prin care se perindă cinci-șase persoane, din categoria celor care vorbesc încet, ca să nu se-audă bine ce spun și să nu-și dea seama auditoriul cât li se-ntinde creierul. În plus vorbesc ei între ei, cu mama, tata și unchiul de la Chicago. Nu e vorba despre o gașcă mistică, ci despre un program: o mediatizare a culturii de dormitor sub un ideal familial. Iar
Programul și Bunul Dumnezeu by Doina Ruști () [Corola-journal/Journalistic/9244_a_10569]
-
lui Sorescu, de care ar fi prea didactic să-l apropiem, personajul feminin - unic, de altfel - al acestei piese caută un public. Nu un partener, nu un alt actor în tandem cu care să-și emită, incontinent, replicile, ci un auditoriu. Ea își joacă piesa amoroasă înaintea unui cuptor cu microunde, pe aceea demnă de Brodway în fața nimănui, pe aceea mută în imaginar, pentru a sfârși - poate - la capătul unei țevi de carabină. Protagonista sau spectatorul. Rămâne de urmărit. La urma
Primul risipitor al țării by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9373_a_10698]
-
Virgil Mihaiu La Bibliotecă Națională din Lisabona, nobelizatul José Saramago își asumă un rol inedit: în fața unui auditoriu aproape plin, o chestionează pe María Kodama, partenera din ultimii ani de viață a lui Jorge Luís Borges (pentru mulți, unul dintre cei mai mari nedreptățiți ai juriului de la Stockholm). Kodama e de acord cu Saramago că Borges era în
Instantaneu la Lisabona by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/8202_a_9527]
-
vernisat și două impresionante expoziții de pictură ale artistelor plastice Daniela Anghel și Ioana Zinelli - originale și prin situarea lor una la antipodul celeilalte. De altfel, dialogul artelor s-a încheiat, în cadrul ambelor manifestări, și prin două spectacole muzicale în Auditoriul Institutului Francez (ce va face parte, de acum înainte, și din dotarea ICRL): concertul grupului vocal instrumental de muzică medievală și tradițională "Truverii" și cel al solistei Maria Răducanu, cântăreață de fado-jazz, acompaniată de contrabas și chitară. De remarcat că
Un centenar și o inaugurare by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/9763_a_11088]
-
recentă, publicată de el la editura SemnE : Arhivarul clipei. Volumul adună delectabile anecdote din lumea teatrului, trăite, ori doar auzite și memorate de către cunoscutul actor. De multe ori, cum se ntîmplă cu anecdotiștii, autorii Îmbunătățesc istoria, spre delectarea suplimentară a auditoriului/lectorilor. O știu din proprie experiență, fiind - la rîndu-mi - un povestaș recunoscut...(spre exemplu, să mă laud și eu, la petreceri, colegii, studenții și familia mă somează să mai zic de alea cu Vancea). Aș fi ipocrit să zic că
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
În rândul trei, ușor ascunsă În spatele persoanei din fața mea. La un moment dat, poetul s-a ridicat În picioare și a Început să recite din creațiile proprii, aruncându-și din când În când privirile Învăluite Într-o lumină superioară către auditoriu. Nu știu de ce am avut impresia că m-a văzut, că s-a oprit o clipă asupra chipului meu. Am tresărit și inima a Început să mi bată mai repede. Recunosc! Am fost profund emoționată. Cu o lună mai devreme
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
luni a achitat cartea. Era să zic : să dăm și spectacole În rate! , dar am realizat că la teatru biletul e ieftin. Deocamdată. Montez cu studenții (mei) timișoreni din anul 3 actorie, prima parte din Trei surori (Cehov). Spectacolul tușează auditoriul, nu asta-i problema. Dar colegii veniți la examen mi-au mărturisit că le-au plăcut mai mult...interpreții rolurilor masculine! De altfel, dacă ne gîndim bine, În toate cele șase piese mari, rolurile grase sunt ale bărbaților, fără să
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
echivalează pe cel de teatru. Nu-l echivalează, pentru că el este rodul lipsei de ordine și măsură, așa cum era zeul însuși. Apoi urmează o întreagă lecție a d-lui metodist, despre zeul grec la vinului, dar și al teatrului, ca și cum auditoriul nar fi avut nici habar de Dionysos și nici altceva mai bun de făcut la ora aceea. Simt că lumea abia-abia mai îndura sporovăiala care de fapt, nu era sporovăială, a domnului Ilea. Cum se explică natura lui dublă: supranaturală
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]