2,663 matches
-
din grădina noastră, de la țară. Povestea lor începe încă dinainte de al II-lea Război Mondial, atunci când bunica mea s-a căsătorit, împotriva voinței părinților ei, cu bunicul meu, orfan din Primul Război. Crescut că și copil de trupă în armată austro-ungară, bunicul a fost dat la scoala. A fost funcționar, la Poștă Gării din Timișoara Nu era “un țăran”. Fusese un barbat frumos și harnic, elegant, cu un salariu frumușel, dar bea foarte mult, după orele de serviciu. Tânără lui soție
CORINA LUCIA COSTEA by http://confluente.ro/articole/corina_lucia_costea/canal [Corola-blog/BlogPost/379995_a_381324]
-
din grădina noastră, de la tara.Povestea lor începe încă dinainte de al II-lea Război Mondial, atunci când bunica mea s-a căsătorit, împotriva voinței părinților ei, cu bunicul meu, orfan din Primul Război. Crescut că și copil de trupă în armată austro-ungară, bunicul a fost dat la scoala. A fost funcționar, la Poștă Gării din Timișoara Nu era “un țăran”. Fusese un barbat frumos și harnic, elegant, cu un salariu frumușel, dar bea foarte mult, după orele de serviciu. Tânără lui soție
CORINA LUCIA COSTEA by http://confluente.ro/articole/corina_lucia_costea/canal [Corola-blog/BlogPost/379995_a_381324]
-
aflate vremelnic sub ocupație străină (din Bucovina, Basarabia, Transilvania și ținutul Herței). A afirmat-o răspicat, definind-o, fără a eluda adevărul istoric, printr-o sintagmă care astăzi este la îndemâna oricăruia: politica imperială sovietică de rusificare ca și cea absolutistă, austro-ungară și mai târziu hortystă, de maghiarizare a fost exhaustiv și sistematic destinată politicilor de deznaționalizare - și ca atare, întârzierea dezvoltării național-statale a românilor din aceste provincii românești. *** Eroarea de calcul a studentului Trușcă a fost însă alta: a „matematizat” tema
FRONDA ŞI CĂTE CEVA DESPRE LAŞITĂŢI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 by http://confluente.ro/Fronda_si_cate_ceva_despre_lasitati_.html [Corola-blog/BlogPost/367096_a_368425]
-
istorice de nobili eroi-masoni din Principatele Valahe al Daciei Nord-Dunărene (Vasile Alecsandri, Nicolae Bălcescu, Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogălniceanu ș. a.) „principate“ aflate între roțile dințate ale celor trei imperii evmezice și burgheze, Imperiul Otoman / Turc, Imperiul Habsburgic (redenumit, din 1867, Austro-Ungar) și Imperiul Țarist / Rus -, în temeiul unei acribioase documentări, reconstituie anotimpurile „unei vremi excepționale“ pentru Valahimea de pe segmentul temporal marcat de anul 1849 (luna mai), al al exilului fruntașilor revoluționari-pașoptiști din Iași, al „desțărării“ a treisprezece lideri valahi ai «mișcării
UN ROMAN ISTORIC ÎN CALIGRAFIA UNUI HAIJIN VALAH de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_1404412541.html [Corola-blog/BlogPost/374369_a_375698]
-
domeniile imaginabile, văzându-l specialist în fizică, medicină, sociologie... Ziua de 15 ianuarie a devenit prin lege Ziua culturii române, unde se spun cuvântări fără acoperire.. În capitolul „Complotul” profesorul Lucian Boia combate ultima teorie a complotului urzit de spionajul austro-ungar asupra poetului. În nici un caz Eminescu nu a fost omorât de așa zișii spioni, ci a murit de o boală care bântuia în acele timpuri. Diagnosticul lui nu a fost sifilisul ci o prăbușire psihică de tip maniaco-depresiv, tratat prost
LUCIAN BOIA-MIHAI EMINESCU, ROMÂNUL ABSOLUT- RECENZIE DE CARTE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1449924560.html [Corola-blog/BlogPost/370309_a_371638]
-
la opera sa capitală (și a literaturii universale!?) „Faust”. Fără comentarii! Lucian Blaga a debutat în volum la 24 de ani cu „Poemele Lumii”. Volum nedepășit ulterior în cuprinsul unei opere uriașe... Liviu Rebreanu, de reținut, ofițer școlit în armata austro-ungară, nu a „dezertat”, ci a răspuns, aproape plătind cu libertatea/viața unei porunci irezistibile a destinului implacabil/Moira. Sau poate și mai de neocolit, Hybrisul? La 35 de ani, în 1920, după opt ani de la debut în scris, „Frămîntări 1912
NOTE DE LECTURĂ de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496513687.html [Corola-blog/BlogPost/384839_a_386168]
-
de popor unguresc, împotriva poporului român ni le aducem aminte cu oroare. Nu mai departe de evul mediu, când populația de origine română, dominantă în spațiul intra și extra carpatic, nici măcar nu era recunoscută ca popor, ci sclav al imperiului austro-ungar. Mai târziu, fără ca a aceste crime să dispară (...) „Anul 1940 poate fi denumit ca fiind anul cel mai tragic din istoria românilor. De la sfârșitul lunii iunie și până la începutul lunii septembrie, România a suferit rapturi teritoriale care au însumat circa
ROMÂNIA ÎN CUMPĂNA VREMII de ARON SANDRU în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 by http://confluente.ro/aron_sandru_1486901772.html [Corola-blog/BlogPost/376318_a_377647]
-
Născut la 6 iunie 1914, Ion Șugar(iu) este primul dintre cei șase copii ai familiei minerului aurar Ion Șugar și Floarea Șugar (n. Griga), de confesiune greco-catolică, din satul Băița, comitatul Maramureș (Máramoros), administrat de maghiari, sub dubla monarhie austro-ungară. Ca urmare a politicii de maghiarizare, în certificatul de botez, eliberat de autorități, este înregistrat sub numele de Sugár János, pe care-l va schimba, la 24 iunie 1936, printr-o decizie a Ministerului de Justiție din România, în Ion
70 DE ANI DE LA MOARTEA POETULUI EROU ION ŞIUGARIU de ION DUMITRU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_dumitru_1422769149.html [Corola-blog/BlogPost/376116_a_377445]
-
abia după abdicarea lui Cuza, din anul 1866, când a fost redactată prima constituție. În tot acest timp, în care două dintre principatele române au reușit să se unească, Transilvania se afla sub stăpânire austriacă, iar din 1867, sub dominație austro-ungară, până în 1918, când a avut loc Marea Unire de la Alba Iulia. Referință Bibliografică: Ziua de 24 ianuarie rămasă în istoria românilor... / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2216, Anul VII, 24 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017
ZIUA DE 24 IANUARIE RĂMASĂ ÎN ISTORIA ROMÂNILOR... de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_serbanescu_1485215139.html [Corola-blog/BlogPost/343917_a_345246]
-
la dispoziția preoților de către unii credincioși, dar care nu făceau față numărului tot mai mare de creștini. Starea culturală a românilor din Valea Jiului în acele vremuri era similară cu a fraților lor din Transilvania. Școli populare nu existau, interesul statului austro-ungar era să țină tineretul român în întunericul neștiinței, ca nu cumva să se deștepte în el simțul de libertate și de demnitate omenească, așa cum sublinia în operele sale Gheorghe Barițiu. Preoții și diecii lor aveau și ei carte puțină, ceea ce
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1447453638.html [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
-
mai roage. Atunci, cei din Vișeul de Jos și-au construit o monumentală catedrală și drept mulțumire lui Dumnezeu au dat de pomană botizenilor biserica lor de lemn. Lăcașul aceasta are o caracteristică. Trăind botizenii pe vremea aceea în Imperiul austro-ungar, erau obligați să vorbească în limba maghiară. Numai în biserică vorbeau românește. De aceea au dorit să vadă și tricolorul pictat de jur împrejurul pereților bisericii, la interior. Biserica veche a fost zugrăvită doar cu câteva scene biblice (Cei patru Evangheliști, Sfântul
MARAMUREŞ, O ICOANĂ VIE A SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 by http://confluente.ro/Parintele_isidor_berbecar_din_stelian_gombos_1375955089.html [Corola-blog/BlogPost/364316_a_365645]
-
fi fost mai bine pentru noi, ca popor latin, să fim de confesiune romano-catolică? - Știți, pe vremuri exista un dicton latin care zicea: „Cuius regio, eius religio" (Religia este a celui care domină). În zona mea de origine, tendința Imperiului austro-ungar era să facă o trecere a românilor la confesiunea casei imperiale domnitoare. Noi, ca români, ne-am născut creștini și ortodocși și, până la momentul anului 1700, atunci când habsburgii au căutat să impună o religie a statului, întregul neam românesc, deși
EDUCAŢIA MORAL-RELIGIOASĂ AR TREBUI SĂ FIE IMPERATIVUL VREMII NOASTRE!... – DIALOG DE SUFLET CU PĂRINTELE NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ by http://confluente.ro/_educatia_moral_religioasa_ar_trebui_s_stelian_gombos_1333360312.html [Corola-blog/BlogPost/346320_a_347649]
-
a nu se îndepărta nici de lumea liberă, progresistă, occidentală, spre care avea o oarecare deschidere. Odată ajuns în Iugoslavia, Mitică Sinu a făcut trei zile pușcărie, la Panciova, cea mai veche pușcărie din țara vecină, datând de pe timpul Imperiului Austro-Ungar. Apoi, a fost mutat la Kovacica, unde a stat două săptămâni. De acolo, a fost trimis la Banovici (Bosnia-Herțegovina), unde a rămas câteva luni, timp în care a lucrat la cantina închisorii. În acest timp, i-a fost dat să
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0.html [Corola-blog/BlogPost/356552_a_357881]
-
din grădina noastră, de la țară. Povestea lor începe încă dinainte de al II-lea Război Mondial, atunci când bunica mea s-a căsătorit, împotriva voinței părinților ei, cu bunicul meu, orfan din Primul Război. Crescut că și copil de trupă în armată austro-ungară, bunicul a fost dat la scoala. A fost funcționar, la Poștă Gării din Timișoara Nu era “un țăran”. Fusese un barbat frumos și harnic, elegant, cu un salariu frumușel, dar bea foarte mult, după orele de serviciu. Tânără lui soție
POVESTEA CELOR 100 DE PRUNI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 by http://confluente.ro/corina_lucia_costea_1469347927.html [Corola-blog/BlogPost/379882_a_381211]
-
ea se împlinește în Bucovina și mâine [se va împlini] în Ardeal, așa că vom avea fericirea să avem o Românie mare” (Ion Buzdugan, secretar al Sfatului Țării). „Desfășurarea primei conflagrații mondiale a adâncit și criza de structură a regimului dualist austro-ungar și a impus rezolvarea situației provinciilor locuite de către români, și anume, Bucovina și Transilvania. Bucovina a fost teatru de război, numeroși tineri fiind înrolați în armata austro-ungară, ceea ce a agravat suferințele locuitorilor săi. Totodată, ea a constituit un subiect al
SCRIEM CA SĂ NU SE UITE-DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Scriem_ca_sa_nu_se_uite_de_mariana_cris_al_florin_tene_1350366919.html [Corola-blog/BlogPost/346416_a_347745]
-
Desfășurarea primei conflagrații mondiale a adâncit și criza de structură a regimului dualist austro-ungar și a impus rezolvarea situației provinciilor locuite de către români, și anume, Bucovina și Transilvania. Bucovina a fost teatru de război, numeroși tineri fiind înrolați în armata austro-ungară, ceea ce a agravat suferințele locuitorilor săi. Totodată, ea a constituit un subiect al planurilor Vienei în încercarea de reorganizare a Imperiului pe baze federale. Lupta națională s-a radicalizat în provincie, în condițiile înfrângerilor suferite de Puterile Centrale. Numeroși ostași
SCRIEM CA SĂ NU SE UITE-DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Scriem_ca_sa_nu_se_uite_de_mariana_cris_al_florin_tene_1350366919.html [Corola-blog/BlogPost/346416_a_347745]
-
locuitorilor săi. Totodată, ea a constituit un subiect al planurilor Vienei în încercarea de reorganizare a Imperiului pe baze federale. Lupta națională s-a radicalizat în provincie, în condițiile înfrângerilor suferite de Puterile Centrale. Numeroși ostași români din fosta armată austro-ungară, căzuți prizonieri în Rusia, s-au înrolat în detașamentele de voluntari care susțineau lupta pentru unitate natională. La 27 mai/8 iunie 1917 a sosit la Iași primul detașament de voluntari transilvăneni și bucovineni. Situația românilor din Bucovina s-a
SCRIEM CA SĂ NU SE UITE-DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Scriem_ca_sa_nu_se_uite_de_mariana_cris_al_florin_tene_1350366919.html [Corola-blog/BlogPost/346416_a_347745]
-
ceasul acesta mare a sunat! Astăzi, când după sforțări și jertfe uriașe din partea Romăniei și a puternicilor și nobililor ei aliati s-a întronat în lume principiile de drept și umanitate pentru toate neamurile și când în urma loviturilor zdrobitoare monarchia austro-ungară s-a zguduit din temeliile ei și s-a prăbușit, și toate neamurile încătușate în cuprinsul ei și-au câștigat dreptul de liberă hotărâre de sine, cel dintâiu gând al Bucovinei desrobite se îndreaptă către regatul României, de care întotdeauna
SCRIEM CA SĂ NU SE UITE-DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Scriem_ca_sa_nu_se_uite_de_mariana_cris_al_florin_tene_1350366919.html [Corola-blog/BlogPost/346416_a_347745]
-
contribuție însemnată la lupta pentru unirea Transilvaniei și Bucovinei cu România, a fost Liga pentru unitatea culturală a tuturor românilor . Societatea a luat ființă în anul 1890 la București, ca reacție la politica de oprimare națională a românilor din Imperiul Austro-Ungar, din inițiativa unui grup de studenți și profesori universitari din București. Un rol însemnat în dezvoltarea sentimentelor de solidaritate a studenților din vechea Românie cu lupta de eliberare națională a românilor transcarpatini l-au avut în afară de tinerii Gh. Secășanu și
ROLUL „LIGII CULTURALE ROMÂNE” SUB CONDUCEREA ACAD. NICOLAE IORGA, ÎN PROMOVAREA TRADIȚIILOR ISTORICE ȘI DEZVOLTAREA CULTURII NAȚIONALE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1440497677.html [Corola-blog/BlogPost/376223_a_377552]
-
legitimitatea împlinirii idealurilor de eliberare, unitate și independență națională. În mod deosebit, istoricul de talie universală, un veritabil homo universalis a fost preocupat de cauza milioanelor de români care trăiau în afara granițelor artificiale, supuși unei politici de deznaționalizare de către imperiile austro-ungar și țarist. El a prezentat exponenților vieții politice și cultural-științifice europene, ori de câte ori a avut prilejul, situația apăsătoare a românilor din Transilvania, Bucovina și Basarabia, care erau victimele unei politici opresive, naționalist-șovine a guvernelor de la Budapesta, Viena și Petersburg. 1. Contribuții
ROLUL „LIGII CULTURALE ROMÂNE” SUB CONDUCEREA ACAD. NICOLAE IORGA, ÎN PROMOVAREA TRADIȚIILOR ISTORICE ȘI DEZVOLTAREA CULTURII NAȚIONALE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1440497677.html [Corola-blog/BlogPost/376223_a_377552]
-
în frunte cu Ion Neculce, a unor domnitori cu merite deosebite în cultura națională ca Dimitrie Cantemir, Stolnicul Constantin Cantacuzino, reprezentanții Școlii Ardelene ș.a. Din această lucrare se degajă viziunea României întregite prin unirea teritoriilor naționale aflate sub dominația imperiilor austro-ungar și țarist. Pentru cinstirea aniversării a 300 de ani de la primul act politic al Unirii poporului român, înfăptuit de Mihai Viteazul, N. Iorga tipărește, în anul 1901, o lucrare închinată marelui voievod. Aceasta a fost răspândită cu ajutorul învățătorimii în toate
ROLUL „LIGII CULTURALE ROMÂNE” SUB CONDUCEREA ACAD. NICOLAE IORGA, ÎN PROMOVAREA TRADIȚIILOR ISTORICE ȘI DEZVOLTAREA CULTURII NAȚIONALE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1440497677.html [Corola-blog/BlogPost/376223_a_377552]
-
denumit și “uleiul de măsline cu patru picioare”. Conform New York Times, porcii de Mangalița au fost crescuți pe domeniile fermelor din Ungaria ale arhiducelui Franz Josef, la mijlocul secolului al XIX-lea. Turmele de porci s-au diminuat odată cu prăbușirea Imperiului austro-ungar, după Primul Război Mondial, si au suferit un declin accentuat după apariția porcilor albi (care cresc mult mai repede), după a doua conflagrație mondială. Adrienn Toth, de la organizația Slow Food din Budapesta, a declarat pentru „Time” că porcii de Mangalița
Mangaliţa alimentează tendinţele naţionaliste by http://uzp.org.ro/mangalita-alimenteaza-tendintele-nationaliste/ [Corola-blog/BlogPost/93297_a_94589]
-
el era student la filozofie, iar ea, căsătorită deja de opt ani și mama a doi copii, venise pentru a-și trata o boală de piele. Fără a ține cont de piedicile morale, cei doi au început timid, în capitala austro-ungară, o relație de amor ce avea să fie condimentata, în următorii 17 ani, cu multă pasiune, intrigi, despărțiri și reîmpăcări. În perioada 1874-1877, aflându-se la Iași ca director al Bibliotecii Centrale, Eminescu era o prezență constantă la seratele literare
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/miron_ioan/canal [Corola-blog/BlogPost/381222_a_382551]
-
el era student la filozofie, iar ea, căsătorită deja de opt ani și mama a doi copii, venise pentru a-și trata o boală de piele. Fără a ține cont de piedicile morale, cei doi au început timid, în capitala austro-ungară, o relație de amor ce avea să fie condimentata, în următorii 17 ani, cu multă pasiune, intrigi, despărțiri și reîmpăcări.În perioadă 1874-1877, aflându-se la Iași ca director al Bibliotecii Centrale, Eminescu era o prezență constantă la seratele literare
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/miron_ioan/canal [Corola-blog/BlogPost/381222_a_382551]
-
construită în a doua jumătate a secolului al XlX-lea, pe unul din cele mai înalte dealuri ale orașului. La înființarea sa, în 1875 se numea „Universitatea Franz Josef" și era o instituție de învățământ superior renumită în tot Imperiul Austro-Ungar. Nicolae știa din cărți că parlamentul austriac a aprobat în 1872 înființarea Universității Maghiare din Cluj, iar la 20 martie 1875 a hotărât înființarea unei Universități Germane în capitala Bucovinei. Scopul înființării acestei instituții superioare de învățământ la Cernăuți era
DRAGOSTE DE CERNĂUȚI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1596 din 15 mai 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1431672608.html [Corola-blog/BlogPost/370394_a_371723]