321 matches
-
impresionabilitate și, implicit, sugestibilitate crescute: timiditate / neîncredere în sine; greutate în a stabili contacte psiho-sociale; trăirea îndelungată a propriilor impresii sau amintiri defavorabile cu privire la sine etc. Sunt, de exemplu, destul persoane care se introspectează exagerat și repetat. Acest exces de autoanaliză ele îl realizează fie în timpul executării unei acțiuni ( situație în care aceste persoane își cenzurează fiecare gest sau cuvânt pe care-l spun), fie după încheierea acțiunii, când ele își „rumegă” eventualele imperfecțiuni sau eșecuri înregistrate. Pericolul acestei exagerate preocupări
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
își „rumegă” eventualele imperfecțiuni sau eșecuri înregistrate. Pericolul acestei exagerate preocupări față de sine constă în acea că îndepărtează persoana în cauză de ceilalți semeni, o face să se rupă de realitatea exterioară, închizându-se într-un proces de introspectare (de autoanaliză), ca într-un „turn de fildeș”. Este adevărat însă că „inteligența analitică” de care dau dovadă, de obicei, aceste persoane introvertite joacă, în general, un rol important în adaptare, deoarece este știut că, de exemplu, analiza lucidă a unei tendințe
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
repetată conștientizare în finalul ??188 unui șir de alte nereușite în situații asemănătoare; efectele timidității (diferitele reacții neadecvate) se pot transforma, așadar, în cauza care determină, la rândul lor, alte efecte, opuse celor normal (celor așteptate). Acest excesiv spirit de autoanaliză este întâlnit frecvent numai la timizi, dar și la adolescenți: nevoia acestora de a se cunoaște și autodefini cât mai bine stimulează introversiunea, exprimată printr-o atitudine de rezervă față de cei din jur, de întreținere a unor lungi și intime
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
eficient problemele zilnice cu care se confruntă oamenii. În procesul de învățare interculturală sunt implicate activități complexe precum: cunoașterea aspectelor teoretice legate de comunicarea interculturală, observarea atentă a asemănărilor și deosebirilor dintre propria cultură și cultura-țintă, înțelegerea și explicarea diferențelor, autoanaliza și reflecția, viața în medii culturale diverse. Clyne (1994, p. 195, apud FitzGerald, 2003, p. 172) notează: Aceia care sunt buni comunicatori interculturali știu să se exprime într-un stil cultural neutru și știu ce întrebări să pună pentru a
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
datele rezultate din interviurile în profunzime. A făcut observație directă și discuții informale, analiza de continut a documentelor sociale (compuneri libere ale subiecților și lucrări beletristiceă. A apelat deopotrivă la metode cantitative și calitative, la explicație și la înțelegerea prin autoanaliza. A rezultat o carte brianta, premiată de Secția de sociologie a emoțiilor din cadrul Asociației Americane de Sociologie: Misery and Company: Sympathy în Everyday Life (1997Ă, elogios prezentată în revistele de specialitate. Profesorul John M. Johnson (2001, 47Ă - unul dintre recenzenții
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
de personalitate în perspectivă cognitiv-comportamentală (4 ore). Studiu individual supervizat (bibliografia obligatorie: 150 ore; echivalare 1 oră=15 pagini). (b) autocunoaștere și dezvoltare personală (62 de ore) Organizată în grup, prin supervizare directă (12 ore). Autoanaliză pe baza Fișei de Autoanaliză (50 de ore). De la primul modul până la al doilea, cursanților li se cere ca săptămânal să analizeze două situații problematice cu care s-au confruntat, prin prisma Fișei de Autoanaliză. Aceste analize adunate într-un portofoliu sunt prelucrate de membrii
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
prin supervizare directă (12 ore). Autoanaliză pe baza Fișei de Autoanaliză (50 de ore). De la primul modul până la al doilea, cursanților li se cere ca săptămânal să analizeze două situații problematice cu care s-au confruntat, prin prisma Fișei de Autoanaliză. Aceste analize adunate într-un portofoliu sunt prelucrate de membrii ai Comisiei Profesionale, iar rezultatele prelucrărilor sunt comunicate cursantului în cadrul activității de supervizare directă, organizată în grup la nivelul Modulului 2. Rezultate pentru participanți: Cunoștințe specifice avansate referitoare la consilierea
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
psihologică/psihoterapie cognitivă și comportamentală (3 ore) Analize de caz (video) (15 ore echivalente) Studiu individual supervizat (bibliografia obligatorie: 200 de ore; echivalare: 1 oră = 15 pagini). (b) autocunoaștere și dezvoltare personală (80 de ore) Autoanaliză pe baza Fișei de Autoanaliză (50 de ore) De la al doilea modul până la al treilea, cursanților li se cere ca săptămânal să analizeze două situații problematice cu care s-au confruntat, prin prisma Fișei de Autoanaliză. Aceste analize adunate într-un portofoliu sunt prelucrate, iar
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
personală (80 de ore) Autoanaliză pe baza Fișei de Autoanaliză (50 de ore) De la al doilea modul până la al treilea, cursanților li se cere ca săptămânal să analizeze două situații problematice cu care s-au confruntat, prin prisma Fișei de Autoanaliză. Aceste analize adunate într-un portofoliu sunt prelucrate, iar rezultatele prelucrărilor sunt comunicate cursantului în cadrul activității de supervizare directă, organizată individual de către supervizorul alocat fiecărui cursant. Diagnostic și evaluare (30 de ore): cursanții completează o baterie de probe psihologice (14
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
stabilite cu fiecare supervizor în parte. Feedbackul va fi oferit prin întâlniri directe, individuale și în grup, și/sau mediate prin telefon/e-mail. Echivalarea orelor se face respectând normele internaționale de consiliere psihologică cognitivă și comportamentală: 2 ore/casetă cursant (autoanaliza ședinței prin prisma modelului cognitiv-comportamental); 2 ore/casetă supervizor; 1 oră/discuții cursant și supervizor. Supervizarea directă include și modul în care cursantul face evaluarea psihologică (de exemplu, utilizarea probelor psihologice) a cazurilor. (3) Autocunoaștere și dezvoltare personală (50 de
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
casetă supervizor; 1 oră/discuții cursant și supervizor. Supervizarea directă include și modul în care cursantul face evaluarea psihologică (de exemplu, utilizarea probelor psihologice) a cazurilor. (3) Autocunoaștere și dezvoltare personală (50 de ore) a. Autoanaliză pe baza Fișei de Autoanaliză (50 ore). Cursanților li se cere ca săptămânal să analizeze cea mai problematică situație cu care s-au confruntat, prin prisma Fișei de Autoanaliză. Aceste analize adunate într-un portofoliu sunt prelucrate de supervizorul desemnat cu activitatea de autocunoaștere și
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
a cazurilor. (3) Autocunoaștere și dezvoltare personală (50 de ore) a. Autoanaliză pe baza Fișei de Autoanaliză (50 ore). Cursanților li se cere ca săptămânal să analizeze cea mai problematică situație cu care s-au confruntat, prin prisma Fișei de Autoanaliză. Aceste analize adunate într-un portofoliu sunt prelucrate de supervizorul desemnat cu activitatea de autocunoaștere și dezvoltare personală; interpretările supervizorului sunt comunicate cursantului în cadrul activității de supervizare directă, individuală și în grup, organizată de către supervizorul alocat fiecărui cursant. (4) Rezultate
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
vor fi stabilite cu fiecare supervizor în parte. Feedbackul va fi oferit prin întâlniri directe, individuale și în grup și/sau prin telefon/e-mail. Echivalarea orelor se face respectând normele internaționale de psihoterapii cognitive și comportamentale: 2 ore/casetă cursant (autoanaliza ședinței prin prisma modelului cognitiv-comportamental); 2 ore/casetă supervizor; 1 oră/discuții cursant și supervizor. Supervizarea directă include și modul în care cursantul face evaluarea clinică (de exemplu, utilizarea probelor clinice) a cazurilor. (3) Autocunoaștere și dezvoltare personală (100 de
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
casetă supervizor; 1 oră/discuții cursant și supervizor. Supervizarea directă include și modul în care cursantul face evaluarea clinică (de exemplu, utilizarea probelor clinice) a cazurilor. (3) Autocunoaștere și dezvoltare personală (100 de ore) a. Autoanaliză pe baza Fișei de Autoanaliză (100 de ore). Cursanților li se cere ca săptămânal să analizeze cea mai problematică situație cu care s-au confruntat, prin prisma Fișei de Autoanaliză. Aceste analize adunate într-un portofoliu sunt prelucrate de supervizorul desemnat cu activitatea de autocunoaștere
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
cazurilor. (3) Autocunoaștere și dezvoltare personală (100 de ore) a. Autoanaliză pe baza Fișei de Autoanaliză (100 de ore). Cursanților li se cere ca săptămânal să analizeze cea mai problematică situație cu care s-au confruntat, prin prisma Fișei de Autoanaliză. Aceste analize adunate într-un portofoliu sunt prelucrate de supervizorul desemnat cu activitatea de autocunoaștere și dezvoltare personală; interpretările supervizorului sunt comunicate cursantului în cadrul activității de supervizare directă sau în grup, organizată individual de către supervizorul alocat fiecărui cursant. (4) Rezultate
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
minute * Fiecare elev notează pe o foaie o idee pentru fiecare din următoarele teme: ce am crezut despre mască ce am aflat despre mască ce aș mai vrea să știu. Reflecția didactică Aceasta ultimă oră oferă elevilor un prilej de autoanaliză în raport cu problema discutată și de conștientizare a rolului pe care masca îl are în viața individului. Ea oferă soluții de moment, nu de durată, pentru că, în cele din urmă, orice mască "cade". ANEXE I. Primul fragment ales urmărește reacția unor
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
analitică). Rezultatul minunat al acestei katabaze este personajul, care se naște treptat din confruntarea cu acțiuni/evenimente deja consumate. Altfel spus, (cum spendid teoretizează Ion Vartic în "Ibsen și teatrul invizibil"), "drama analitică rezidă în perso najele ei", în tensiunea autoanalizei și în transformarea de sine a acestor personaje. Și fiindcă în filmele noastre comuniste personajele importante mergeau fără să înainteze, Alexa Visarion (regizor iubitor de Cehov și de Dostoievski) a fost mereu atras de protagoniștii care înaintează stând pe loc
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
afirmație a lui Dilthey pare a intra în contradicție cu o alta, pe care abia am citat-o: cea referitoare la faptul că teoria cunoașterii "își are fundamentul în introspecție". Aici este vorba însă despre introspecția pur subiectivă, despre o autoanaliză în care omul se privește exclusiv pe sine, doar în prezent (vezi supra nota 2 despre "iluzia prezentului care tinde să se eternizeze"), ignorând categoria mobilă a istoricității, pe când acolo era adusă în discuție introspecția obiectivată prin raportare la ceilalți
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Lear al țărănimii din Câmpia Română". Dacă tatăl contempla un destin istoric depășit, fiul, Nicolae din "Marele singuratic", visa la niște idealuri sociale la fel de imposibile, utopii ce s-au dovedit pernicioase, căzând într-o veritabilă decompensare, vindecată prin eros și autoanaliză. Treptat, Marin Preda va abandona epicul fastuos al "Moromeților" în favoarea romanului citadin și a investigației psihologice, ca de pildă în "Risipitorii", povestea vieții unor intelectuali, între care memorabil rămâne destinul tragic al medicului Ghiță Munteanu. Obsesia istoriei pare a fi
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
în altele" (N. Manolescu). Caracterizarea lui Apostol Bologa O dată cu apariția romanului Pădurea spânzuraților se modernizează romanul psihologic. Drama lui Apostol Bologa este declanșată de criza psihologică: el trăiește emoții, sentimente, incertitudini pe care mai apoi le supune unor procese de autoanaliză psihologică. Naratorul știe tot atât cât știu personajele sale (viziune "cu", dar și o "viziune stereoscopică", din mai multe unghiuri), încât "Rebreanu este un analist al stărilor de subconștiență, al învălmășelilor de gânduri, al obsesiilor tiranice" (T. Vianu). Modernitatea constă
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
care trăiește ea. După ce le-a aparținut părinților, fata simte nevoia de a aparține bărbatului vieții ei. Altfel, tot ce va încerca ea va fi lipsit de finalitate, suport, sănătate. Pe bună dreptate, femeile care au o oarecare capacitate de autoanaliză îmi spun că s-ar putea împlini cu ade vărat doar printr-un bărbat. Faceți un mic test: întrebați o femeie „A cui ești tu?“ și veți vedea că vă răspunde cu încântare: „A mamei, a mea, a prietenului meu
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
a desăvârși lucrarea am dedus nivelul de dezvoltare al intereselor, aptitudinilor speciale, al aspirațiilor profesionale, dorința de autorealizare care constituie motive însemnate ale învățării școlare. Dintre produsele activității compunerea pe o temă dată am considerat-o o cale însemnată de autoanaliză prin care elevii caută să-și conștientizeze ceea ce îi determină să învețe. Datele obținute prin această metodă ne-au servit ca mijloc de control asupra datelor furnizate de celelalte metode. III.3 Obiectivele cercetării 3.1 Analiza factorilor motivaționali care
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
schimbarea locului și rolurilor partenerilor (cel care a întrebat poate să și răspundă, cel care a răspuns poate să și întrebe); sinceritatea deplină a subiectului, evitarea răspunsurilor incomplete sau evazive; existența la subiect a unei oarecare capacități de introspecție de autoanaliză; empatia cercetătorului. Spre deosebire de metodele prezentate mai sus (observația și experimentul), prin intermediul cărora investigăm conduitele, reacțiile exterioare ale subiectului, convorbirea permite sondarea mai directă a vieții interioare a acestuia, a intențiilor ce stau la baza comportamentului, a opiniilor, atitudinilor, intereselor, convingerilor
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3129]
-
observa că prima accepțiune a teoriei autenticității ca sinceritate absolută se remarcă prin câteva caracteristici evidente. O primă caracteristică ar fi aceea a răspândirii tot mai mult în literatură a investigației autobiografice în adâncime, a scrutării ființei morale a scriitorului (autoanaliza) în zonele sale ascunse, profunde, ireductibile. O altă trăsătură ar fi apariția tot mai insistentă a conștiinței unicității. Scriitorii încep să descopere emoția și voluptatea singularității morale. În acest sens, în necrologul la moartea lui Eminescu, Hasdeu afirma că numai
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
lui Dali și ,,corpul-vid" al lui Blecher: Dubla natură a corpului-cavernă temniță a interiorității, unde eul se află înlănțuit, dar și spațiu al libertății absolute, dobândite prin intermediul experienței vizionare, e la primul, introspecția psihologică, înlocuită de un alt fel de autoanaliză, ce vizează dimensiunea anatomică, fiziologică a propriei ființe, la al doilea, cerebralitatea e de asemenea anulată, iar atenția privitorului îndreptată spre abisul visceral, realitate ultimă, unică certitudine, căci la nivelul organicului și al senzorialului ființa trăiește adevărata experiență analitică 363
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]