352 matches
-
în fază lichidă și precipitare a complexului (Tg, TPO, T3, T4); prin măsurarea efectelor biologice: se adresează în special dozării autoanticorpilor dirijați contra receptorilor TSH. Se realizează prin mai multe metode: inhibiția fixării TSH radioiodat pe receptorul său (competiție cu autoanticorpi), prin stimularea tiroidei (măsurarea stimulării unei activități enzimatice sau metabolice: activitatea adenil-ciclazică, acumularea AMP ciclic, expresia TPO, încorporarea timidinei tritiate, diviziunea celulară), prin inhibiția tiroidei (măsurarea inhibiției prin autoanticorpi a unuia din efectele descrise anterior). Anticorpii antireceptor TSH (TSH-R) se
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
multe metode: inhibiția fixării TSH radioiodat pe receptorul său (competiție cu autoanticorpi), prin stimularea tiroidei (măsurarea stimulării unei activități enzimatice sau metabolice: activitatea adenil-ciclazică, acumularea AMP ciclic, expresia TPO, încorporarea timidinei tritiate, diviziunea celulară), prin inhibiția tiroidei (măsurarea inhibiției prin autoanticorpi a unuia din efectele descrise anterior). Anticorpii antireceptor TSH (TSH-R) se notează în special în boala Graves-Basedow (frecvent), dar și în tiroidita Hashimoto (rar). Anticorpii antitireoglobulină (Tg) și antiperoxidază (TPO) se găsesc în tiroidita Hashimoto (în special), dar și în
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
toxice, nodulii netoxici benigni (puncție însoțită de injectare de etanol pentru sclerozare sau necroză). Examenul microscopic extemporaneu sau pe piesa inclusă în parafină va permite diagnosticul final. Imunohistochimia pe secțiuni congelate sau incluse în parafină este utilă diagnosticului carcinoamelor. Utilizarea autoanticorpilor specifici permite identificarea diverșilor metaboliți ai celulelor tiroidiene și precizarea diferențierii lor. Au fost studiați numeroși markeri tumorali pentru ameliorarea diagnosticului de varietate tumorală și aprecierea prognosticului: tiroglobulina (Tg), calcitonina, CGRP (calcitonin gene-related peptide) etc. Iodul este un microelement a
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
deferente sunt tratabile prin anastomoză termino-terminală sau prin crearea unui spermatocel, o pungă situată în amonte de obstrucție în care se acumulează spermatozoizii, care pot fi ulterior recoltați prin puncționare și utilizați pentru inseminare. În unele infertilități determinate de prezența autoanticorpilor antispermozoizi, terapia cu prednison poate fi tentantă, dar succesul tratamentului nu este probat pe loturi semnificative. Infertilitatea feminină Infertilitatea feminină este determinată de anovulație, faza luteală inadecvată, leziuni tubare obstructive, leziuni uterine (sinechii), mucus cervical inadecvat sau ostil prin prezența
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
Valorile insulinemice mari sunt sugestive pentru hiperinsulinismul endogen. Mai pot fi însă întâlnite în unele cazuri rare, de neoplasme nepancreatice însoțite de hipoglicemie. Pentru a fi siguri de valoarea determinată trebuie exclusă administrarea secretă de insulină, precum și prezența anticorpilor sau autoanticorpilor insulinei (2, 6, 24, 33, 35, 36, 56. 58). O insulinemie à jeun crescută (de exemplu, 30 sau 40 μU/ml) nu justifică diagnosticul de hiperinsulinism dacă glicemia concomitentă este și ea crescută. Această situație poate fi întâlnită în obezitate
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cornelia Pencea, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92245_a_92740]
-
raportul fructoză/albumină ale cărui limite normale sunt cuprinse între 54-86 μmol/g (2). 1.15. Anticorpii anti-insulinici Determinarea anticorpilor anti-insulinici este importantă pentru diagnosticul hipoglicemiilor, din două puncte de vedere: -prezența anticorpilor anti-insulinici (produși împotriva insulinei exogene) sau a autoanticorpilor anti-insulinici (produși împotriva propriei insuline, devenită imunogenă din motive necunoscute) poate explica unele hipoglicemii, prin mecanismele care sunt descrise pe larg în alte capitole; -un titru de anticorpi insulinici crescuți, la pacienții cu hipoglicemie, care neagă administrarea exogenă de insulină
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cornelia Pencea, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92245_a_92740]
-
riscul de apariție al DG, factorii determinanți fiind vârsta și greutatea, ce cresc cu numărul sarcinilor. După o primă sarcină, apar modificări semnificative în greutate și distribuția abdominală a grăsimii, modificări ce se accentuează în sarcinile ulterioare. Gravidele purtătoare de autoanticorpi anti-GAD, anti insulinici, anti ICA, aparțin unui alt subgrup, cu risc crescut de apariție a T1DM în timpul sarcinii sau imediat după sarcină (57, 64). Spre deosebire de primele acestea sunt de obicei mai tinere, frecvent nulipare, au greutate normală înainte de sarcină și
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92233_a_92728]
-
cu risc crescut de apariție a T1DM în timpul sarcinii sau imediat după sarcină (57, 64). Spre deosebire de primele acestea sunt de obicei mai tinere, frecvent nulipare, au greutate normală înainte de sarcină și nu prezintă un câștig ponderal important pe parcursul sarcinii. Prezența autoanticorpilor în titruri scăzute a fost observată la aproximativ 10% din gravidele cu DG, acestea având risc crescut de progresie spre IGT/DZ după naștere. De fapt, mai mult de 50% din gravidele cu autoanticorpi în cursul sarcinii vor face DZ
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92233_a_92728]
-
câștig ponderal important pe parcursul sarcinii. Prezența autoanticorpilor în titruri scăzute a fost observată la aproximativ 10% din gravidele cu DG, acestea având risc crescut de progresie spre IGT/DZ după naștere. De fapt, mai mult de 50% din gravidele cu autoanticorpi în cursul sarcinii vor face DZ în primii 2 ani postpartum (11). Printre defectele monogenice întâlnite la femeile cu DG menționăm mutații la nivelul HNF-4α, glucokinazei, HNF-1α, IPF-1, ADN mitocondrial, variante anormale ale insulinei, inabilitate de a converti proinsulina la
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92233_a_92728]
-
într-un spectru continuu, iar divizarea în mai multe sindroame cu corespondentul lor clinic este oarecum artificială. 3.2. Tulburări primare dobândite ale acțiunii insulinei 3.2.1. Sindromul insulinorezistenței de tip B Se caracterizează fundamental prin prezența IgG ca autoanticorpi policlonali împotriva receptorilor de insulină. Severitatea este proporțională cu titrul anticorpilor. Pacienții (80% femei) prezintă contant manifestări autoimune sau malignitate limfoidă. Acanthosis nigricans apare frecvent. Diagnosticul bolii se face serologic. 3.2.2. Diabetul zaharat de tip 1 sau tip
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cristian Guja, Ovidiu Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/92243_a_92738]
-
80. Principalele argumente care „au propulsat-o” în această poziție sunt rolul cheie al insulinei în mecanismul de apariție a diabetului zaharat, faptul că până în prezent insulina este singurul antigen cunoscut ca fiind absolut specific celulei ?-pancreatice și faptul că autoanticorpii antiinsulinici (IAA) sunt primii autoanticorpi anti-?-celulari care apar la copiii ce vor dezvolta DZ tip 1 (Bonifacio et al., 1999). Cu toate acestea, primele studii efectuate au dat rezultate oarecum contradictorii (Owerbach și Nerup, 1982; Bell et al., 1984; Hitman
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91983_a_92478]
-
propulsat-o” în această poziție sunt rolul cheie al insulinei în mecanismul de apariție a diabetului zaharat, faptul că până în prezent insulina este singurul antigen cunoscut ca fiind absolut specific celulei ?-pancreatice și faptul că autoanticorpii antiinsulinici (IAA) sunt primii autoanticorpi anti-?-celulari care apar la copiii ce vor dezvolta DZ tip 1 (Bonifacio et al., 1999). Cu toate acestea, primele studii efectuate au dat rezultate oarecum contradictorii (Owerbach și Nerup, 1982; Bell et al., 1984; Hitman et al., 1985; Thomson et
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91983_a_92478]
-
menționăm că la om, datele care să susțină asocierea între alelele locusului INS-VNTR și răspunsul autoimun îndreptat împotriva insulinei sunt încă controversate. Există studii care au arătat că numărul de alele de clasa I INS-VNTR este direct proporțional cu prevalența autoanticorpilor antiinsulinici (IAA) la debutul DZ tip 1 (Graham et al., 2002). Un alt studiu a indicat același efect, indiferent de prezența genelor de susceptibilitate HLA (Walter et al., 2003). Există însă și date care ar indica contrariul. Astfel, un studiu
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91983_a_92478]
-
ar indica contrariul. Astfel, un studiu efectuat pe 53 de subiecți cu DZ tip 1 nou descoperit a arătat că nu există diferențe semnificative între purtătorii alelelor de clasa I și, respectiv, de clasa a III-a INS-VNTR în ceea ce privește prezența autoanticorpilor antiinsulinici (IAA) și a răspunsurilor imune T celulare antiinsulinice (Sarugeri et al., 1998). O altă genă a cărei expresie este sub controlul alelelor INS-VNTR și care ar putea interveni în modularea riscului pentru DZ tip 1 este reprezentată de gena
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91983_a_92478]
-
la întreruperea tratamentului) sau ineficiența tratamentului [89]. Aproximativ 10% dintre pacienți ajung la transplant hepatic pentru ciroză și insuficiență hepatică. Candidații la transplant sunt de obicei pacienții la care nu se poate obține remisiunea după 4 ani de tratament susținut. Autoanticorpii persistă după transplant la majoritatea pacienților, dar la titruri mai mici. Rezultatele post transplant sunt în general bune. Recidiva bolii este posibilă la aproximativ 10-40% dintre pacienți [88,89]. În această etapă se aplică și strategia de supraveghere/screening pentru
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Gelu Osian () [Corola-publishinghouse/Science/92147_a_92642]
-
la lotul de control) (22). Apar mai ales la diabeticii cu microangiopatie severă și cu un control metabolic deficitar. (10) Vitiligo este mult mai frecvent întâlnit la diabetici decât la nediabetici. Se presupune a fi o afecțiune de cauză autoimună (autoanticorpi antimelanocitari). Aproximativ 2% din diabeticii de tip 1 și 5% din diabeticii de tip 2 prezintă vitiligo (14, 22). B. Neuropatia și angiopatia produc leziuni cutanate în special la pacienții cu diabet vechi și cu un control metabolic precar (14
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92234_a_92729]
-
etiologie autoimună, T1DM, hipogonadism primar, miastenia gravis, boală celiacă. Majoritatea afecțiunilor sunt asociate cu haplotipurile HLA: A1, B8, DR3 (DQA1*0501, DQB1*0201) și DR4 (DQA1*0301, DQB1*0302). Deoarece majoritatea componentelor sindromului prezintă o lungă fază prodromală în care autoanticorpii sunt prezenți anterior dezvoltării afecțiunii, eforturile actuale sunt concertate în vederea stabilirii dacă medicația imunosupresivă sau imunomodulatoare poate preveni sau stopa procesele distructive (22). Diabetul zaharat este asociat afecțiunilor endocrine și în cadrul altor sindroame poliglandulare autoimune, întâlnite cu o frecvență mult
Tratat de diabet Paulescu by Rucsandra Dănciulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92223_a_92718]
-
1. Efectul a fost similar și în cazul administrării de ulei de pește, cu un conținut mare de vitamina D (Stene et al., 2003). Mai recent, în cadrul studiului DAISY (Diabetes Autoimmunity Study in the Young) s-a raportat că prezența autoanticorpilor anti-?-celulari este invers corelată cu aportul de vitamina D al mamei în timpul sarcinii (Fronczack et al., 2003). Efectul administrării orale de vitamina D la om poate fi similar cu cel observat la șoarecii NOD, demonstrându-se recent că și la
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91984_a_92479]
-
fi și tireoprivă (extirparea chirurgicală a glandei sau ablația cu iod radioactiv, anticorpi antitiroidieni). Alteori poate fi vorba de o comorbiditate - diabet zaharat, lupus eritematos sistemic, artrită reumatoidă, sindrom Sjogren, hepatită cronică. În toate aceste cazuri există anticorpi circulanți antitiroidieni, autoanticorpi care pot afecta morfofuncțional și alte glande cu secreție internă. Hipotiroidia congenitală sau manifestată în cursul perioadei de creștere se soldează cu nanism tiroidian. Această formă de nanism este caracterizată de o dezvoltare corporală dizarmonică, cu membre scurte. Dintre tulburările
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
iritație locală; nu se folosește în caz de boli inflamatorii cutanate, arterită obliterantă, microangiopatie diabetică. Având în vedere că bolile reumatice au o componentă autoimună, iar o parte din afecțiunile de etiologie autoimună sunt însoțite de artropatii, inflamațiile produse de autoanticorpi pot fi diminuate cu medicamente imunosupresive; în afara glucocorticoizilor, efecte imunomodulatoare au și unele medicamente anticanceroase: Metotrexatul și Ciclofosfamida. Metotrexatul poate fi folosit pentru tratarea poliartritei reumatoide prin administrare injectabilă (intravenos sau intramuscular), dar deși ameliorarea este remarcabilă, afecțiunea reumatismală recidivează
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
25 de ani care a urmărit subiecții afectați de acest sindrom [25]. Actual se știe că diabetul apare la circa 10-20% dintre pacienții cu CRS [54]. La aceste cazuri, pot trece mulți ani până la apariția diabetului clinic, iar prezența majorității autoanticorpilor anti beta celulari sugerează o posibilă etiologie autoimună [29]. Este de notat de asemenea posibilitatea mimetismului molecular și în cazul virusului rubeolic, existând similitudini între secvența GAD65 și respectiv proteine din capsida virală [39]. Totuși, introducerea în practică a vaccinurilor
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92231_a_92726]
-
și ioni Zn), sinteza scăzută de Cu-Zn superoxid-dismutază (Cu-Zn SOD) - enzimă cu rol important de scavanger al radicalilor liberi, implicați și în procesul de insulită - și un efect direct al zincului asupra sistemului imun. 4. Autoantigene țintă și autoanticorpi anti beta celulari Determinarea antigenelor ? celulare pancreatice responsabile de atacul autoimun mediat de limfocitele T și care duce în final la apariția T1DM a constituit unul din subiectele majore de cercetare în domeniul etiopatogeniei T1DM în ultimele decenii. ICA
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92231_a_92726]
-
celulare pancreatice responsabile de atacul autoimun mediat de limfocitele T și care duce în final la apariția T1DM a constituit unul din subiectele majore de cercetare în domeniul etiopatogeniei T1DM în ultimele decenii. ICA (Islet Cell Antibodies) au fost primii autoanticorpi descriși ca fiind asociați T1DM. Se știe că ei sunt îndreptați împotriva unor antigene citoplasmatice din celulele ? dar natura acestora nu a fost încă complet elucidată. Pot fi detectați prin imunofluorescență directă pe secțiuni de pancreas iar titrul ICA
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92231_a_92726]
-
ani, IAA pot apare în ser înaintea debutului T1DM pâna la 100% din cazuri [64]. Prezența IAA se corelează cu vârsta mai mică la debutul bolii și cu progresia mai rapidă a T1DM. De altfel, IAA sunt de regulă primii autoanticorpi care apar în ser la copiii cu risc înalt pentru T1DM, ei devansând în medie cu 1.8 luni apariția ICA [46]. GAD (Glutamic Acid Decarboxylase). Unul din cele mai importante autoantigene împotriva cărora apar anticorpi asociați cu DZ este
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92231_a_92726]
-
76% comparativ cu 36%) [3]. Anticorpii împotriva izoformei de 65 kD al GAD (GADA - GAD Auto-antibodies) sunt prezenți la 70-80% dintre pacienții cu T1DM nou descoperit (comparativ cu 2% dintre subiecții nediabetici) și apar încă din perioada prediagnsotică [80]. Frecvența autoanticorpilor anti GAD crește se pare cu vârsta și este maximă la pacienții HLA DR3 + [49]. Spre deosebire de ceilalți autoanticorpi anti beta celulari, anticorpii anti GAD persistă în serul pacienților mai mulți ani după diagnostic [2]. Proteinele din familia PTP. Mai recent
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92231_a_92726]