270 matches
-
mai mari densități spirituale"153) devine o figură paradigmatică, grație căreia autorul poate amenda nu prin ceea ce spune, ci prin ceea ce lasă să se înțeleagă. Gândită, din perspectivă semiotică, drept semn distinctiv în discursul polemic, litota traduce, în fond, o autocenzură scriptică a semnificantului, în favoarea libertății de mișcare a semnificatului, ceea ce face din lectorul avizat o instanță activă, co-participantă la dialogul polemic. În Scrisoare deschisă domnului A.C. Cuza, intenția polemică evidentă nu este disimulată, ci acompaniată permanent de instrumentația pamfletului ironic
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
pot fi identificate forme mai subtile: ponderarea discursului critic prin legislație penală excesivă în domeniul libertății de expresie, impunerea în spațiul public a unor teme sau a unor tipuri de abordări prin alianțe monopoliste neoficiale ale marilor trusturi de presă, autocenzura jurnaliștilor, intimidarea opoziției politice și a populației prin manifestări violente dirijate ale unor grupuri sociale (de exemplu mineriadele), publicitatea de stat. Manipularea constă în parazitarea temporară a unui tip de discurs, și nu în acapararea totală. Așadar, în aceste două
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
și amenințarea cu întreruperea acestui tratament preferențial se pot constitui în factori de presiune asupra lor, fapt ce poate modifica atitudinea acestora față de guvernanți. V.3.2. Manipularea și jurnaliștii La nivelul jurnaliștilor, formele de manipulare sunt camuflarea rolului și autocenzura. V.3.2.1. Camuflarea rolului jurnalistului Jurnaliștii au un rol central în construcția textului, prin urmare și în manipularea specifică. Aceștia pot selecta și orienta informația, pot introduce o imagine sau alta. În acest subcapitol nu analizăm tehnicile de
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
unele care intră în incompatibilitate cu profesia de jurnalist. Amestecând statusuri incompatibile, se produc derogări de la deontologia profesională care afectează discursul jurnalistic prin preluarea unui rol necorespunzător (oferirea de sfaturi politice, acționarea din perspectivă economică etc.). V.3.2.2. Autocenzura Angajații unui trust de presă sunt la curent cu simpatiile și antipatiile patronului media. Chiar și atunci când patronul nu își manifestă explicit cerințele cu privire la o anumită abordare, ziariștii pot fi ei înșiși influențați de ceea ce știu și vor încerca să
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
care se bazează pe posibilitatea aplicării de sancțiuni, unele mergând până la desfacerea contractului de muncă. În lipsa curajului de a părăsi redacția, jurnalistul nu mai este influențat doar de telefonul direct pe care i l-ar putea da patronul, ci se autocenzurează. Nu vorbim aici de o anume autocenzură pozitivă, aceea de a nu publica orice, fără argumente, într-un limbaj neadecvat, ci de o autocenzură care poate merge până la mistificarea unei stări de lucruri prin omisiune, selecție și orientare. Jurnaliștii pot
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
sancțiuni, unele mergând până la desfacerea contractului de muncă. În lipsa curajului de a părăsi redacția, jurnalistul nu mai este influențat doar de telefonul direct pe care i l-ar putea da patronul, ci se autocenzurează. Nu vorbim aici de o anume autocenzură pozitivă, aceea de a nu publica orice, fără argumente, într-un limbaj neadecvat, ci de o autocenzură care poate merge până la mistificarea unei stări de lucruri prin omisiune, selecție și orientare. Jurnaliștii pot selecta din spațiul public acele evenimente care
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
este influențat doar de telefonul direct pe care i l-ar putea da patronul, ci se autocenzurează. Nu vorbim aici de o anume autocenzură pozitivă, aceea de a nu publica orice, fără argumente, într-un limbaj neadecvat, ci de o autocenzură care poate merge până la mistificarea unei stări de lucruri prin omisiune, selecție și orientare. Jurnaliștii pot selecta din spațiul public acele evenimente care valorizează pe sprijinitor și pot ignora sau măcar trece în plan secundar acele evenimente care nu îl
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
era cadrul legal restrictiv, prin menținerea insultei și calomniei ca delicte penale. În România de până în 2006, Codul Penal incriminează insulta și calomnia, fapt care se poate transforma într-o amenințare reală asupra ziariștilor care ajung, de cele mai multe ori, la autocenzură. Însă, chiar și după integrarea europeană a României, apar provocări la adresa libertății presei. Astfel, abrogarea articolelor privind incriminarea calomniei si insultei din Codul Penal este declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională prin Decizia 62 din 18 ianuarie 2007, fapt care ne
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
tip radio Imitarea suportului tip televiziune Imitarea suportului tip internet 3. Actorii discursului jurnalistic Presiunile proprietarilor asupra echipei editoriale Acordarea condiționată de publicitate din fonduri private Condiționarea acordării publicității de stat Toleranța fiscală ca mijloc de presiune Camuflarea rolului jurnalistului Autocenzura Cenzura Definirea largă a secretului de stat și a dreptului la propria imagine Reglementări legale opresive: insulta și calomnia Întârzierea sau blocarea difuzării, întârzierea distribuției și a plaților, contracte de distribuție încheiate cu gir politic, distribuția defectuoasă 4. Contractul de
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
dați frâu liber imaginației; * metafora este binevenită; * aici și acum începe schimbarea; * bun venit gândului pozitiv; * eșecul este o provocare la creativitate și schimbare; * preluați idei/e altora și le dezvoltați; * emiteți un număr cât mai mare de idei; * opriți autocenzura gândurilor și ideilor. Normele cer și induc: * acceptarea ideilor și opiniilor altora; * ascultare activă; * toleranță la ambiguitate; * dezvoltarea transformarea ideilor; * îndepărtarea autocenzurii, criticii; * activizarea imaginației; * preluarea perspectivei celuilalt; * gândire metaforică; * comunicare creativă, empatică, non-agresivă. Specificul normelor grupului creativ de formare
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
a fost elaborată de Alex Osborn și cunoaște mai multe variante. Termenul de brainstorming se poate traduce ca furtună în creier, asalt de idei, atac cerebral, marele Da. El se bazează pe următoarele reguli: nu criticați ideile altora; nu vă autocenzurați propriile idei; emiteți un număr cât mai mare de idei; preluați ideile altora și le îmbunătățiți; dați frâu liber imaginației. Genialitatea lui Alex Osborn constă în realizarea evaluării amânate, adică separarea ideației de evaluarea critică, precum și în căutarea unui număr
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
apărut în România literară, în iunie 1989, cu titlul Viața în conexiuni și acest răstimp mi-a dat posibilitatea să dezvolt, să gândesc evoluția personajelor în condiții, desigur, de libertate reală a creației. Deci, n-am mai fost marcat de autocenzură, de, mă rog, obsesiile care mă puneau în situația să-mi scriu piesa ținând cont de niște „rigori”, de niște mentalități de cenzură, care uneori frizau absurdul. Cele două piese fac, după câte am dedus, trecerea de la etapa în care
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
apărut în România literară, în iunie 1989, cu titlul Viața în conexiuni și acest răstimp mi-a dat posibilitatea să dezvolt, să gândesc evoluția personajelor în condiții, desigur, de libertate reală a creației. Deci, n-am mai fost marcat de autocenzură, de, mă rog, obsesiile care mă puneau în situația să-mi scriu piesa ținând cont de niște „rigori”, de niște mentalități de cenzură, care uneori frizau absurdul. Cele două piese fac, după câte am dedus, trecerea de la etapa în care
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
ființei umane care se manifestă prin refuzul unor forme de impietare asupra propriei naturi sau prin acceptarea voită a unor reguli și principii ce corespund structurii interioare. Din când în când, libertatea interioară poate fi supusă unui proces firesc de autocenzură, un proces de analiză și reflecție a conștiinței ce implică resorturile intime de manifestare a posibilităților. Autocenzura funcționează la nivelul conștiinței și pentru a elimina unele automatisme mentale ce pot deveni nocive în momentul opțiunii pentru ceva peremptoriu. Libertatea nu
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
voită a unor reguli și principii ce corespund structurii interioare. Din când în când, libertatea interioară poate fi supusă unui proces firesc de autocenzură, un proces de analiză și reflecție a conștiinței ce implică resorturile intime de manifestare a posibilităților. Autocenzura funcționează la nivelul conștiinței și pentru a elimina unele automatisme mentale ce pot deveni nocive în momentul opțiunii pentru ceva peremptoriu. Libertatea nu suferă limitări în procesul de autocenzură, ci apare ca o exprimare proprie a spiritului. Problema libertății 1
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
reflecție a conștiinței ce implică resorturile intime de manifestare a posibilităților. Autocenzura funcționează la nivelul conștiinței și pentru a elimina unele automatisme mentale ce pot deveni nocive în momentul opțiunii pentru ceva peremptoriu. Libertatea nu suferă limitări în procesul de autocenzură, ci apare ca o exprimare proprie a spiritului. Problema libertății 1 se pune în domeniul posibilului, și nu în domeniul actului, unde nu există decât necesitate. Există mai multe căi de urmat în această privință: fie cea a posibilității în
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
dar și rezistența culturală "la sertar", se impunea la un moment dat, și pe bună dreptate. Inițiativa a constituit, tocmai de aceea, pe de o parte, și o revanșă, pseudo-instituționalizată în final, a "demonilor teoriei" în raport cu instituțiile reale sau cu autocenzura de dinainte de 1989 și, pe de altă parte, o relegitimare în sistemul local și pe piața de consum a cărții. Marile concluzii nu s-au făcut în totalitate auzite și poate tocmai de aceea dezbaterea în sine rămâne deschisă. În
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de supraveghere. Această scrutare a societății prezintă avantajul unui cost redus și al înmulțirii surselor de informație, inclusiv a celor mai intime, care îmbogățesc aportul tehnic al ascultărilor telefonice, implantărilor de microfoane și controalelor poștale. în sfârșit, favorizează autodisciplina și autocenzura societăților, fiecare evaluând existența acestor informatori în propriul mediu - inclusiv cel mai apropiat - și temându-se ca cea mai mică remarcă să nu i se adauge la dosar. Climatul de teamă generală astfel creat este înfățișat pe deplin de filmul
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
posibile; - slabă speranță într-o soluție mai bună decât a liderului; - neîncrederea în sine a membrilor; - percepția dificultății sarcinii; - convingerea că nu există o alternativă la fel de morală. ANTECEDENT - iluzia vulnerabilității; - raționalizarea avertismentelor; - convingerea în moralitatea grupului; - stereotipii; - presiuni asupra dizidenților; - autocenzură; - iluzia unanimității; - cenzori autodesemnați ai gândirii. SIMPTOME - limitarea numărului alternativelor; - ignorarea informației care minimalizează alternativa aleasă; - ignorarea informației despre valoarea altor alternative; - refuzul consultării experților; - absența planurilor concrete de acțiune; -procesare subiectivă. CONSECINȚE V = f(CQ) Zonă de decizie
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
nume de rege înfrînt, coama de acoperiș albă strat de zăpadă luat pe roți, părțile și exteriorul lor sau conștiința deplasării, vagon în referințe anterioare ție, timp! geam ce le desfaci înainte, spațiu! poetica limitei la poetica iluziei, cenzura la autocenzură pînă la conformismul social, unicul mesaj al artei, noroc de tren, ceremonia sens urmează etape atipice, grasul s-a resemnat să ațipească, fesul pe cap, mîinile pe burtă, recules, te las pe tine să întîmpini în spațiul nonfigurativ, cîine abstract
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
compun aceste societăți își oferă mai mult timp liber, sînt mai deschiși către relații pline de convivialitate cu "celălalt", se angajează cu mai multă ușurință în relații de natură sexuală, spre deosebire de culturile restrictive, care sînt alcătuite din oameni care se autocenzurează și care știu în mai mică măsură să se bucure de tot ceea ce le oferă viața. Cealaltă dimensiune, mai puțin studiată, indică, la un pol, cum monumentalismul descrie maniera în care societățile recompensează indivizii care sînt, metaforic vorbind, tratați ca
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
erau antrenați în a detecta falsul, ținând cont de zona unde adesea activează. Cu toate că informațiile furnizate de cei doi erau atât de interesante pentru a înțege ce se întâmplă de fapt la pelerinaj, a trebuit la rândul meu să mă autocenzurez, să adresez întrebări fals-naive sau foarte „duhovnicești”, la care mi s-a recomandat să vorbesc mai degrabă „cu sfinții părinți”. Cea mai mare teamă a celor intervievați de-a lungul timpului de mine, fie că erau preoți, fie că lucrau
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
blocului”. Se bea multă cafea, se fumează, se discută cu voce tare, mult prea tare, dar cu toate acestea atmosfera generală este mult mai, cum să spun, „spiritualizată” decât cea observată de mine în 2010. Rromii din rând nu se autocenzurează pentru eveniment, vorbesc și râd tare, fericiți că sunt împreună : „Geto, fă, dacă stai aici toată noaptea, ți se mai iartă din păcatele alea de la dat cu curul. Să mor io în noaptea asta dacă tu stai până la capăt, Getooo
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
reacțiilor externe, vizita în Republica Moldova n-a fost pregătită, nu s-a luat bilet de voie de la cine trebuia: SUA, NATO, UE, Germania, Anglia, Franța și Rusia. Dacă te duci la frații tăi fără bilet de voie, trebuie să te autocenzurezi, să te gândești foarte bine la ce spui, ca sa nu superi „aliații”. Sunt aceiași care i-au aprobat lui Stalin și Uniunii Sovietice să păstreze teritoriile ocupate prin forță și dictat în urma încheierii, la 23 august 1939, a Pactului Ribbentrop-Molotov
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
coerentă (fără baraje, bâlbâieli), să aibă un comportament civilizat cu integrare armonioasă socială, familială și profesională, să aibă o memorie bună și o putere de concentrare medie sau ridicată (proba orașelor), să aibă o atenție bună, instinctualitate cu capacitate de autocenzura. Barem ÎI: Se aplică acelor persoane cu responsabilități în funcții din siguranță circulației unde solicitarea neuropsihica este mare (de exemplu mecanic de locomotivă, acar, revizor ace etc.). Starea mentală a acestor persoane trebuie să fie aproape de normalitate. În urmă evaluării
INSTRUCŢIUNI din 26 aprilie 2002 privind examinarea medicală şi psihologică a personalului din tranSporturi cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei şi a navigaţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146157_a_147486]