293 matches
-
să atenueze imaginea autoritară asociată statutului supraordonat, inegalitățile tind să fie minimalizate, nu există o ierarhie stabilită "definitiv", iar respectul sporit este îndreptat către individualitate. La nivel politic, în culturile cu DFP crescută, guvernarea e de așteptat să fie militară, autocratică și oligarhică, după cum se poate identifica o luptă pentru putere "între cei mari" și o comunicare intracomunitară redusă, iar agresivitatea socială devine un loc comun. în opoziție, în societățile cu DFP redusă, guvernarea se bazează pe participarea sau reprezentarea echitabilă
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și vestul Europei (Anglia, Germania, Spania, Danemarca..) celor din sud și est (Franța, Italia, Spania, Ungaria). Această opoziție privește mai multe dimensiuni. Țările din sud și din vest acordă un loc mai puțin important participării și au o orientare mai autocratică. La momentul când schimburile internaționale se dezvoltă, necesitatea de a lua în calcul caracteristicile naționale capătă și mai multă forță. A fost o vreme când întreprinderile se considerau capabile să impună o cultură comună. Or, "cu cât se aprofundează experimentul
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
vieții noastre, la întărirea fundațiilor sistemului nostru, și nu la slăbirea lor (Zinner: 1956, 232. subl. m.). Așa cum argumentează Ray Taras, nu se poate verifica autenticitatea reformismului manifestat de către prim-secretarul PMUP. "Acesta era un comunist veteran nu mai puțin autocratic decât staliniștii în compania cărora își petrecuse atât de mulți ani". Pe cale de consecință, o permisivitate prea mare în direcția pluralismului și a democratizării puteau conduce la punerea în discuție a rolului principal al partidului în conducerea Poloniei și, implicit
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
sus, de interesele, cererile și aspirațiile oamenilor, nu de sus În jos, adică de interesele dictate de o clică aflată la putere. În doi ani, Imperiul Sovietic nu mai putea să ascundă pe nimeni și nu mai putea impune regimuri autocratice În Asia, În Extremul Orient sau În America Latină. Dacă nu erai o democrație sau o societate În curs de democratizare, dacă mențineai În continuare economii foarte reglementate sau planificate la nivel central, te aflai de partea greșită a istoriei. Pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
Îngroparea comunismului, deoarece chiar instrumentele care erau folosite pentru a Îmbunătăți productivitatea din Occident (PC-uri, copiatoare, modemuri), chiar dacă nu se găseau În aceeași măsură și În Est, au Îmbunătățit radical comunicarea orizontală de la persoană la persoană, În detrimentul sistemelor comuniste autocratice. Deși nu ne-am dat seama atunci, exista o notă discordantă În cadrul acestei noi ere captivante. Nu numai americanii și europenii au fost cei care s-au alăturat celor din Imperiul Sovietic la sărbătorirea căderii zidului - și nu numai ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
spre o misiune comună și trebuie să stabilească valorile corporatiste. Ei ar trebui să recunoască faptul că sarcina lor primordială constă în servirea clienților și a angajaților pentru crearea unui spirit de colaborare în rândul organizației. Consider că un lider autocratic și dictatorial sau care se arată a fi prea preocupat de statutul personal, atunci nu pot face treabă bună în calitate de conducători”. Conform celor afirmate de către George Kohlrieser, profesor la școala de afaceri IMD din Elveția și expert în leadership, “trăim
10 pa?i Pentru a dep??i criza! PLAN DE IE?IRE DIN CRIZ? by PRIS?CARU, VASILE RADU () [Corola-publishinghouse/Science/83485_a_84810]
-
instalate elemente ale scutului). Tretin consideră că salvarea relației ruso-americane s-ar putea realiza prin crearea unui sistem comun de apărare antirachetă, dar acest lucru ar necesita, în prealabil, restabilirea încrederii. Politica externă a Rusiei, de conservare a sistemului rus, autocratic și arhaic, cu rădăcini în secolul al XIX-lea, a impus potrivit unei alte reprezentante a Centrului, Lilia Sevțova pentru fostele republici sovietice Ucraina, Georgia, Estonia, Belarus, măsuri de retorsiune comercială, subsumate intenției de creare a unor state-vasal la periferie
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Ducat al Finlandei", cu noi structuri administrative și constituționale. Din 1812, capitala ducatului a devenit Helsinki, mai aproape de interesele țariste, în locul orașului Turku, ce fusese până atunci cel mai important centru urban. La cumpăna veacurilor XIX-XX, politica Rusiei devine una autocratică, iar finlandezii se văd în fața pericolului de a fi anexați la Rusia și rusificați. Drumul de la "națiunea cea mai loială" (țarului) la nesupunere civică este rapid. Mișcarea naționalistă își trăiește acum perioada cea mai importantă, prin personalități precum Arwidsson, cel
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Hitler, Mao, Pol Pot, Idi Amin, Saddam Hussein și alți bolnavi de putere, niște subiecți cu patologii demonstrate. Ei își forțează supușii să trăiască într-o „patrie” de coșmar, decorată cu propriile portrete și statui, alături de construcții faraonice, corespondente orgoliului autocratic și necesității de a elimina oponenții prin muncă silnică, foame și glonț. Apologia „dictatorului patriot” deraiază într-un exercițiu de imaginație sui generis: dacă reînvia Ceaușescu în anii capitalismului sălbatic instaurat de chiar slugile sale credincioase, „nimeni n-ar fi
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Hitler, Mao, Pol Pot, Idi Amin, Saddam Hussein și alți bolnavi de putere, niște subiecți cu patologii demonstrate. Ei își forțează supușii să trăiască într-o „patrie” de coșmar, decorată cu propriile portrete și statui, alături de construcții faraonice, corespondente orgoliului autocratic și necesității de a elimina oponenții prin muncă silnică, foame și glonț. Apologia „dictatorului patriot” deraiază într-un exercițiu de imaginație sui generis: dacă reînvia Ceaușescu în anii capitalismului sălbatic instaurat de chiar slugile sale credincioase, „nimeni n-ar fi
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Peștele de la cap se-mpute“, folosită de Mihail Kogălniceanu într-un articol în care vorbea despre „depărtarea boierimii de tot ce e român, de tot ce e național“, a dus la oprirea de la publicare pentru totdeauna a revistei „Dacia literară“. Autocraticul Mihail Sturdza văzu o aluzie directă la persoana sa, ceea ce nu putea fi tolerat, mai ales că răzvrătiții condeiului de la „Dacia“ mai provocaseră și alte supărări. De exemplu, cum putem afla din monografia Mariei Platon (Dacia literară - destinul unei reviste
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
În secolul al XIX-lea, unele mari evenimente cu caracter antiotoman din istoria noastră au importanță și pentru istoria Ciprului, două dintre acestea fiind determinante pe insulă: Eteria, mișcare pornită din Moldova în anul 1821 marchează pe insulă sfârșitul sistemului autocratic turcesc, iar războiul româno-ruso-turc din 1877 aducea și Ciprului transferul autorității turce de pe insulă către Marea Britanie, marcând, înainte de Congresul de la Berlin, semnarea unei convenții la Constantinopol între Anglia și Turcia, care va cuprinde, ulterior, mai multe anexe în favoarea Marii Britanii. Urmarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
acest sens, R. Lickert și J. G. Lickert (1976, p. 608) afirmau că, în realitate, climatul organizațional are efect cumulativ, rezultând din combinarea motivației, a leadership-ului, a comunicării, deciziei, scopurilor și controlului. Ei descriu patru tipuri de climat școlar: 1. Autocratic exploatator, în care deciziile se iau la nivel superior ierarhic, prin neimplicarea subordonaților deoarece aceștia nu se bucură de încrederea managerilor. Recunoaștem aici caracteristicile climatului promovat de organizațiile birocratice, raționale și închise (Taylor, Weber). 2. Autocratic binevoitor în care subordonații
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
de climat școlar: 1. Autocratic exploatator, în care deciziile se iau la nivel superior ierarhic, prin neimplicarea subordonaților deoarece aceștia nu se bucură de încrederea managerilor. Recunoaștem aici caracteristicile climatului promovat de organizațiile birocratice, raționale și închise (Taylor, Weber). 2. Autocratic binevoitor în care subordonații participă la procesul decizional într-o măsură destul de mică și numai în anumite condiții. 3. Democratic consultativ care permite comunicarea bilaterală, iar subordonații sunt responsabili de deciziile luate numai la nivelul de bază. 4. Democratic participativ
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
a comportamentului managerial, gradul de maturitate a subordonaților, tradus prin competență profesională și implicare (motivație și încredere în sine). În funcție de acest criteriu, se delimitează patru comportamente/stiluri ce descriu, implicit, patru nivele de maturitate a indivizilor: 1. Comportamentul/stilul directiv (autocratic), adoptat în cazul unor subordonați cu competențe reduse pentru rezolvarea sarcinii, dar care își doresc să se implice, sunt motivați și încrezători. În această situație, managerul va defini rolurile subordonaților, va stabili scopurile acțiunii și va supraveghea implementarea, comunicarea fiind
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
în limba computeriștilor, din care „oamenii locului” să aleagă ceea ce cred că li se potrivește mai bine, ceea ce îi poate ajuta să reintre într-un circuit regional/internațional din care au fost smulși de o dictatură ori de un regim autocratic. Cine își închipuie că poate exporta democrație așa cum exportă grâu ori carne, petrol ori cipuri electronice se află în cea mai profundă eroare și are puține lucruri comune cu valorile pe care se poate construi și consolida o structură democratică
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
toate acestea, dar, repet, funcționarea sistemului politic și social nu este una democratică. Cum se explică acest (aparent) paradox? Voi încerca să dau un răspuns, aruncând, mai întâi, o privire în trecut. Secole în șir Rusia a fost un stat autocratic, întreaga putere fiind concentrată în mâinile țarului și ale unui grup de boieri, apoi de funcționari, apropiați lui. Orice împotrivire, oricât de mică, era pedepsită cu moartea. Țarul era mult deasupra muritorilor de rând, iar Biserica rusă îl ungea, la
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
pînă în zilele noastre) Traducere de Monica Timu Ediție îngrijită, note și comentarii de Doina Barcan-Sterpu INSTITUTUL EUROPEAN 1998 CUVÎNT ÎNAINTE În aparență, tratatele care pun capăt primului război mondial pecetluiesc definitiv soarta continentului european. Pe ruinele imperiilor autoritare și autocratice, democrația pare să se instaureze peste tot, fie sub forma republicii după modelul francez, fie a monarhiei constituționale după modelul englez. În realitate, războiul a introdus în Europa fermenții dezechilibrului care fac ca ruperea de universul acelei Belle Epo-que să
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
fost zdruncinate de război, în 1919, idealurile și instituțiile democrației liberale sînt cele care par să se impună, în Europa Centrală și Orientală ca și în micile state balcanice sau în cele care s-au format în urma dezmembrării marilor Imperii autocratice, regimurile autoritare au fost înlocuite cu sisteme politice create după modelul parlamentar de tip francez. La Conferința de la Versailles cele patru puteri 14 nu și-au ascuns simpatia pentru Cehoslovacia democratică și laică ("masonică" pentru polemiștii de extremă dreaptă!) pe
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
urmare să își îndeplinească rolul de bază. Primele probleme investigate de analiștii partidelor politice au fost cele privind structura, concluziile fiind în general pesimiste. S-a discutat asupra faptului că, în ciuda aparențelor, partidele au fost de obicei conduse în mod autocratic sau oligarhic, indiferent dacă sunt vizibil "democratice" sau nu. Acestea erau perspectivele lui Ostrogorski și Michels, acesta din urmă susținând că exista o "lege de fier a oligarhiei" sub care ar fi operat toate partidele (Ostrogorski, 1902; Michels, 1968). În
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
au fost de obicei în stare să își continue existența pe perioade îndelungate de timp. Structura partidelor variază semnificativ, de la cele extinse la cele mici, de la cele centralizate la cele puternic descentralizate și de la cele relativ democratice la cele puternic autocratice (așa cum afirmaseră mai mulți dintre primii teoreticieni ai partidelor). Partidele liberal-democratice tind să fie relativ extinse și oarecum descentralizate, practicând în același timp un oarecare grad de democrație internă. Aceste caracteristici sunt mult mai puțin întâlnite la alte tipuri de
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
fi, în ansamblu, organe destul de mici și de compacte. Totuși, în acest cadru, între ele există distincții majore. Ele variază din punctul de vedere al componenței, organizării interne, selectării mecanismelor, duratei și puterilor atât formale, cât și informale. Există guverne autocratice și guverne care își au originea în popor sau în reprezentanții săi. Există guverne mai egalitare și guverne mai ierarhice, guverne care par să dureze pe termen nelimitat și guverne efemere. Există guverne puternice și guverne slabe. Prin examinarea caracteristicilor
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
de a „vulgariza” un conținut ideatic abstract și, mai ales profund, radical non-conformist. Să nu uităm că În primele decenii ale mileniului unu, Israelul, deși colonie romană, era condus În sensul și În forma cea mai strictă hasidică, ca stat autocratic religios, rabinii Templului și conclavul lor suprem, sanhedrinul, preluând toate funcțiile de decizie și execuție din stat. Puterea de convingere a tinerelului „răzvrătit” trebuie să fi fost din cale afară de mare, ca să-i facă pe cei care-l ascultau și
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
de-al treilea stil a provocat numeroase insatisfacții; nu-și puteau organiza activitatea, nu constatau progrese în îndeplinirea sarcinii lor; de aici și numeroase manifestări de agresiune. K. Lewin a explicat aceste manifestări prin teoria cîmpului psihologic. Astfel, comportamentul liderului autocratic s-a exercitat sub forma unei presiuni asupra grupului care a provocat o stare de tensiune între copii, determinînd manifestările de agresivitate. Gradul de manifestare a agresivității depinde de caracteristicile situației în care se află membrii grupului și de particularitățile
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
izvor al legii. Recluziunea, o practică orientală prin care persoana conducătorului era ferită de contactul cu mediul profan, era contracarată de splendide ceremonii oficiale, în cadrul cărora puterea și gloria lui erau etalate în fața cetățenilor și a curtenilor.1 Acest monarh autocratic domnea peste un guvern birocratic numeros, ale cărui eficiență și succese au variat de-a lungul secolelor. Ca orice imperiu mare, Bizanțul era sfîșiat de permanentele rivalități dintre facțiunile politice și de problemele legate de succesiunea la tron. Pe lîngă
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]