394 matches
-
dacă există conștientizarea acesteia la nivelul percepțiilor colective și dacă este depozitată, gândită și comunicată prin limbaj. Constructivismul statuează că sistemul internațional, ca parte a realității sociale, construiește actorii, contribuie la constituirea lor și la modul în care ei se autodefinesc. În egală măsură, sistemul internațional este construit, constituit și reconstituit prin fiecare interacțiune dintre actorii sistemului.113 Spre exemplu, legitimitatea statului suveran se bazează pe valori, altele decât principiul suveranității în sine. Christian Reus Smith a utilizat conceptul de scop
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
națională. Identitatea este studiată în relație cu organizarea comunităților politice sau în relație cu principiul suveranității. Se asumă că sistemul internațional, ca parte a realității sociale, construiește actorii sau contribuie la constituirea lor și la modul în care ei se autodefinesc. Dar, în egală măsură, sistemul internațional este construit, constituit și reconstituit prin interacțiunile dintre actorii sistemului.334 O întrebare pe care constructiviștii o ridică are legătură cu relația dintre stat și identitatea națională, și anume ce identitate poate avea un
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
de altele prin prezența anumitor caracteristici. În studiul politicii globale se recunoaște că menținerea comunităților politice se datorează pretențiilor de exclusivitate și că majoritatea acestora și-au format identitățile prin accentuarea diferențelor față de 'străini'. Grupurile au tendința de a se autodefini nu referindu-se la propriile lor caracteristici, ci prin excludere, adică prin comparației cu "Alții". Pentru unele comunități, "străin" și "inamic" a însemnat același lucru. Cu toate că nu toate identitățile reclamă o delimitare negativă, acestea sunt invariabil relaționale, depinzând de existența
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
freudiene asupra motivelor și cercetărilor despre învățare realizate de Thorndike. Influența acestor trei școli de gândire se regăsește și astăzi în studiul motivației, domeniul fiind circumscris științelor comportamentale și sociale. P. Latham unul dintre cei mai cunoscuți "cercetători-practicieni" așa cum se autodefinește publică în anul 2007 lucrarea Work Motivation. History, Theory, Research and Practice. Volumul cuprinde o analiză a evoluției domeniului motivației în muncă, fiind evidențiate direcțiile actuale de dezvoltare a cercetării și a pragmaticii motivării. Pornind de la cronologia propusă de Latham
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
necesitatea de a consolida respectul de sine al elevului, de a-i fi asigurat trebuința de afiliere prin dragostea și încrederea părinților. CONFLICTUL SOCIOCOGNITIV, SURS DE PROGRES INDIVIDUAL La Geneva în anul 1970, a luat naștere o noușcoală, care se autodefinește drept școalde psihologie socialgenetică. Reprezentanții acestei școli susțin faptul cinteracțiunile sociale reprezintcadrul privilegiat al achizițiilor cognitive ale copilului. între interacțiunea social și dezvoltarea cognitivindividualexisto legătur cauzală. în anumite momente cheie ale dezvoltării, achizițiile cognitive își au originea în confruntarea acțiunilor
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
seama de imagini au fost transpuse în operele unui Igino Ugo Tarchetti, care în Sinucidere în stil englezesc a descris orașul Pompei și panțele Vezuviului așa cum o făcuse Leopardi în Ginestra sau floarea deșertului.45 Cu toate ca poeții crepusculari s-au autodefinit uneori în opoziție cu opera și personalitatea recanatezului, ei au văzut în el un antemergător, tocmai datorită viziunii sale despre durerea omului, în care identificau un model al propriei suferințe.46 Totuși, fiind afectați de morbul generațiilor postpozitiviste, acesti scriitori
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
multe ori, americanii de culoare sfidează ei înșiși political correctness, numindu-se între ei niggers (What's up, nigger, o adresare prietenoasă către un confrate hip hopper, de exemplu). O importantă formație de hip-hop, activă la sfârșitul anilor optzeci, se autodefinea cu mândrie N.W.A. (Niggaz Wit Attitudes). La fel ca și gangsta rapperii de la N.W.A., profesorul negru (negro) Clarence Walker (vezi bibliografia) își susține clar preferința pentru termeni precum black sau negro, respingând eticheta de African American
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
șaptezeci, și-a legat imaginea de ținuta sobră, haine negre, pe care a purtat-o în tot restul carierei, în contrast cu vestimentații mult mai extravagante frecvent adoptate în varietățile muzicii country. "The Man in Black" a ajuns sintagma cu care se autodefinea, fiind titlul autobiografiei publicată în 1975. Peste încă un deceniu publica The Man in White, un roman despre un anumit om, posibil la fel de păcătos ca și el, care inițial se numea Saul și era evreu. Ulterior avea să fie cunoscut
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
Gangsters, fondat în 1993 în Suedia, la mesajele albumului Original Gangster din 1991, a fost deja confirmată. HISPANIC Termenul, la fel ca și altele, precum Chicano, Latino, Afro-American, African American, Native American, Black pentru a defini, sau pentru a se autodefini, a cunoscut diferite conotații și sensuri de-a lungul anilor. Actualmente (începând cu recensământul american din anul 2000), termenul oficial de hispanic este sinonim cu latino, deși colocațiile celor două cuvinte pot fi diferite (astfel, de exemplu, se vorbește de
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
acest termen, ca și ceilalți menționați mai jos, ignoră diversitatea culturală remarcabilă a celor definiți prin asemenea etichete identitare. Membrii unor grupuri latino se disting între ei și după locul de origine în SUA. Astfel, latinos provenind din Texas se autodefinesc ca fiind Tejanos, cei din statul New Mexico sunt Hispanos, californienii sunt Californios. Cei născuți în Arizona și Colorado folosesc termenii Hispanic sau Chicano. Portoricanii născuți la New York se deosebesc de portoricanii veniți direct din Porto Rico: ei se autodefinesc
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
autodefinesc ca fiind Tejanos, cei din statul New Mexico sunt Hispanos, californienii sunt Californios. Cei născuți în Arizona și Colorado folosesc termenii Hispanic sau Chicano. Portoricanii născuți la New York se deosebesc de portoricanii veniți direct din Porto Rico: ei se autodefinesc ca Nujorican (Pagan în Kupiec Cayton și Williams: 386-387). Hibriditatea și fluiditatea identității unor membri ai unor grupuri de acest fel se poate vedea în cazuri individuale importante, precum cel al scriitoarei Sandra Cisneros (n.1954). Ea s-a născut
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
îl cheamă sub arme. Tânărul Lowell refuză, îi trimite o scrisoare deschisă lui F.D. Roosevelt. Este judecat, condamnat, ajunge, pentru o scurtă vreme, la West Street, care nu e doar nume de stradă, ci și de închisoare. Devine, așa cum se autodefinește mai târziu în poezia "Memories of West Street and Lepke" din Life Studies, "a fire- breathing Catholic C.O". (vezi CONSCIENTIOUS OBJECTOR și DRAFT DODGER). Primele volume de poezie, Land of Unlikeness (1944), Lord Weary's Castle (1946), The Mills
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
este o formă de naționalism, șovinism, reacție la multiculturalism și influx de imigranți, atât din partea WASP cât și din partea nativilor, indienilor americani. În contextul de față, faptul că indienii americani din SUA acceptă termenul de native American pentru a se autodefini, este mai mult decât suficient pentru a merge mai departe. Renașterea nativilor americani (sau a indienilor americani) se referă la activitatea literară deosebit de intensă, stimulată în bună măsură de publicarea și receptarea romanului House Made of Dawn, al lui N.
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
credința religioasă și merge cel puțin o dată pe lună la biserică, în timp ce Credinciosul nepracticant crede însă nu frecventează biserica. Ateul nedeclarat este cel care nu crede în Dumnezeu și nu participă la serviciile religioase însă așa cum arătat anterior nu se autodefinește ca ateu, ci își exprimă apartenența la o denominație religioasă. Tipul inconsistent declară că frecventează biserica însă nu crede în Dumnezeu și cumulează doar 6 cazuri din totalul persoanelor investigate în cadrul cercetării WVS 2005. Tabelul 6.1 Tipuri religioase în
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
unde între anii 1920 și 1930 au existat mai multe motive pentru această schimbare a gusturilor referitor la muzică lui Verdi. Mai întâi a apărut o reacție de adversitate față de Wagner, atât din partea publicului cât și din partea compozitorilor care se autodefineau drept “moderni”. La fel de importantă a fost și accentuarea crizei operei: noi opere întârziau să apară astfel că s-a născut un curent “retro” care a readus în actualitate vechile creații de gen, de cele mai multe ori în montări contradictorii, chiar agresive
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
suită de scene, înfățișează o lume stranie, reprezentată prin personaje care par a nu mai avea nimic uman, un fel de marionete, simboluri, ipostaze caricaturale ale alienării și degradării omenescului. Eroii se conturează prin prisma observației lui Anselmus, care se autodefinește ca „un ciudat spion al destinului”, „hermeneut pedestru al fragmentelor, al segmentelor de destine individuale”. Locatari ai aceluiași bloc de garsoniere, administratorul Mangolewski, ciungul Sabaca, orbul Gomila, piticul Eugen Monks, colonelul în retragere Coco Epaminonda, „scriitorul” Adriano Zapis, colecționarul de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287307_a_288636]
-
prozele scurte își găsește rezonanța la nivelul construcțiilor romanești. De fapt, romanele nu sunt decât amplificări ale trăirii tragice în conștiință examinate în nuvele. Sub aceleași pretexte situaționale (moartea iubitei / soției, chinurile dragostei), același eu masculin hiperdimensionat încearcă să se autodefinească, venind prin liber consimțământ în întâmpinarea unor evenimente limită: delectarea în fața priveliștii morții, obsesia „adevărului absolut” asupra sentimentelor iubitei. Chinuri, Preludiu sentimental, Odette, Conversații cu o moartă, Icoane la mormântul Irinei fac să circule aceeași problematică și același tip de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287444_a_288773]
-
vedere doctrinar, în mod obișnuit. Publicul de stânga, în România, are caracteristici speciale, care îl deosebesc destul de mult de publicul de stânga din Europa occidentală. Însă, în spațiul public românesc post-'89, stânga a fost asociată mai degrabă cu partidul autodefinit drept social-democrat, chiar dacă uneori acest lucru a generat disonante importante (publicul de "stânga", adică susținătorii PSD, sunt relativ departe de caracteristicile publicului de stânga din Occident - nu sunt tineri, educați, din urban, ci mai degrabă oameni din rural, în vârstă
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
REÎNVIEREA, revistă apărută la Târgu Mureș din noiembrie 1937 până în martie 1938, cu o periodicitate neregulată, având ca director pe Gh. Târnăveanu, iar ca redactor pe G. Belea. Ultimul număr iese cu titlul „Reînvierea românească”. Publicația se autodefinește, într-un apel, drept „Tribună liberă de luptă antirevizionistă și de românizare a românilor secuizați.” Articolul-program, aparținând lui G. Belea, militează pentru „sufletul românismului”, împotriva „indiferentismului politic”, pentru „replantarea vlăstarelor românești pe ogoarele părinților noștri”. Cea mai mare parte a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289167_a_290496]
-
penumbrei, iar distanțarea și indiferența devin semnul de atenuare a exaltării. U. scrie și o lirică a participării frenetice la ritmurile universului, evocând viața elementară, fabulosul domestic și universul infantil, totul într-o tonalitate de exultanță și bucurie. Când se autodefinește, el își afirmă obârșia în autorii Mioriței, mod de a cinsti geniul popular creator. Balada Meșterului Manole devine de asemenea motiv poetic. În amplul poem Eminescu (1979) se apelează la o profuzie de imagini crescute din trunchiul liricii eminesciene; modelul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290372_a_291701]
-
etc. Există deci instrumente de obiectivare construite. În schimb, exilul e definit mai mult În mod implicit, printr-o serie de opoziții față de alte categorii concurente precum disidenta (că forma de opoziție politică), emigrația („doar economică”, „apolitica”, În vreme ce exilul se autodefinește că o elită politic conștientă), exilul interior (constituit de corespondenții sau omologii exilaților din afara). Elementele comune ale acestor categorii sunt ruptură de regimul politic din țară de origine (totalitar sau de dictatură), de la simplă fugă („votul cu picioarele”) la elaborarea
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
politic și cultural independent”. Proprietar editor era Ioan P. Lazăr, iar redactori responsabili au fost pe rând Ion Pop-Reteganul, Victor Deleu, Dionisie Stoica. În perioada 1906-1907, subtitlul devine „Organ național politic și cultural independent”. Revistă sămănătoristă, G. de d. se autodefinește printr-un articol-program, intitulat Cuvântul nostru, semnat de un grup de cărturari din regiune, în care se afirmă: „Nu se poate să trăim în nepăsarea în care am stat până acum față de trebile obștești, fie acelea de interes economic, industrial
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287188_a_288517]
-
endnote id="(vezi nota 863)"/>. Dar sunt Îngrijorătoare tocmai supraviețuirea În imaginarul colectiv a acestor clișee, rezistența lor la erodare, faptul că genul acesta de discurs mai poate atrage astăzi milioane de voturi. Acest „creștin lucid și cinstit” (cum se autodefinește C.V. Tudor) a fost votat de 32% din electoratul care s-a prezentat la vot la alegerile prezidențiale din 10 decembrie 2000. Este probabil că ponderea mare În opțiunile votanților nu a avut-o atât retorica visceral antisemită din revista
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Societății Națiunilor a avut astfel printre prevederile lui și abolirea alianțelor cu caracter ofensiv existente în momentul adoptării precum și interzicerea expresă pentru viitor a oricăror înțelegeri vizând crearea de alianțe având scopuri agresive. Prin urmare, toate alianțele timpului s-au autodefinit ca fiind defensive, dar eufemismele la care s-a recurs nu puteau estompa în câteva cazuri, scopurile diametral opuse celor oficial declarate. Alianțele și coalițiile perioadei interbelice pot fi grupate în două mari categorii. Din prima categorie fac parte acele
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
distincte, aflate pe trepte diferite ale ierarhiei eugenice. În ciuda acestor tensiuni Însă, eugeniștii persistau În această direcție a analizei, pentru că În joc era Întreaga recartografiere a structurii și relațiilor sociale - și, În particular, Însăși autoritatea pe care eugeniștii, ce se autodefineau membri ai intelighenției, o puteau pretinde În noua ierarhie. Încă din 1920, au apărut eseuri publicate de medici interesați de eugenie care vorbeau despre „o criză intelectuală” În România. Într-un eseu intitulat Laboratoriile și intelectualii, Gheorghe Marinescu, viitorul director
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]