215 matches
-
criteriul demersului cunoașterii: - metode algoritmice bazate pe segmente instrucționale stabile, construite anterior; - metode euristice, bazate pe demersuri proprii de cunoaștere și de rezolvare de probleme. Prin experiența dobândită prin acțiune practică, transformatoare a realității, metodele, ca modele de instruire și autoinstruire, pot fi clasificate în: a) metode de transmitere și însușire a cunoștințelor: - metode de comunicare orală: expositive (povestire, descriere, eplicația), interogative/ conversative (conversația, problematizarea); - metode de comunicare orală: lucrul cu manualul, lectura explicativă, lectura independentă; b) metode de explorare și
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
învățării cunosc o diversificare tot mai mare. Metoda în sine este utilizabilă pe toate treptele învățământului, în toate tipurile de lecții, indiferent de particularitățile de vârstă și intelectuale ale elevilor, mai ales pentru că prin lucrul cu manualul se pun bazele autoinstruirii și educației permanente; elevii sunt familiarizați cu tehnica folosirii permanente a textului scris, forma fundamentală de lucrul cu manualul sau cu alte cărți presupune în primul rând lectura. Prin lectură poate fi asimilată o mare cantitate de cunoștințe, oferite într-
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
Este o metodă cu caracter activ-participativ, formativ și euristic, dinamizând antrenarea și dezvoltarea capacităților intelectuale creatoare și prin aceasta sporind calitatea și eficiența predării învățării, acestea fiind impulsionate de folosirea operațiunilor logice și a formelor cunoașterii. Algoritmizarea Actul de instruire/autoinstruire se desfășoară în condiții și situații ce cuprind elemente inedite, dar și note comune, repetitive. În urma fixării și generalizării elementelor constante, repetitive, s-au cristalizat în metodologia didactică anumite reguli menite să conducă la realizarea unei sarcini de predare-învățare. Este
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
exprime cât mai nuanțat. Ea trebuie făcută cu meșteșug, astfel încât să transmită emoția gravă a textului povestit și să fie redată prin efecte stilistice interesante. Utilizarea manualului și a altor cărți are ca scop informația în primul rând și apoi, autoinstruirea. În lecțiile de compunere se folosește cu precădere manualul de Limba română, deoarece literatura de specialitate oferă foarte puține modele pentru acest tip de lecții. Exercițiul contribuie și el la fixarea și consolidarea cunoștințelor. La lecțiile de compunere, se utilizează
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
prin: ... a) însușirea cunoștințelor științifice, a valorilor culturii naționale și universale; ... b) formarea capacităților intelectuale, a disponibilităților afective și a abilităților practice prin asimilarea de cunoștințe umaniste, științifice, tehnice și estetice; ... c) asimilarea tehnicilor de muncă intelectuală, necesare instruirii și autoinstruirii pe durata întregii vieți; ... d) educarea în spiritul respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, al demnității și al toleranței, al schimbului liber de opinii; ... e) cultivarea sensibilității față de problematica umană, față de valorile moral-civice, a respectului pentru natură și mediul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200667_a_201996]
-
decât folosirea exclusivă a modelelor filmate sau a metodei participative. Tehnica practicii întărite își are și ea rădăcinile în teoria comportamentală, mai exact în condiționarea operantă și managementul situațional. Cercetările au arătat că practica întărită pozitiv și practica însoțită de autoinstruire sunt mai eficiente decât utilizarea exclusivă a autoinstruirii sau a metodei modelării în asociere cu practica întărită (pentru o analiză în acest sens, vezi Ollendick & King, 1998). Aceeași autori (Ollendick & King, 1998) au identificat și tehnici care se încadrează în
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
metodei participative. Tehnica practicii întărite își are și ea rădăcinile în teoria comportamentală, mai exact în condiționarea operantă și managementul situațional. Cercetările au arătat că practica întărită pozitiv și practica însoțită de autoinstruire sunt mai eficiente decât utilizarea exclusivă a autoinstruirii sau a metodei modelării în asociere cu practica întărită (pentru o analiză în acest sens, vezi Ollendick & King, 1998). Aceeași autori (Ollendick & King, 1998) au identificat și tehnici care se încadrează în categoria „metodelor de tratament potențial eficiente”. Printre acestea
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
Ollendick & King, 1998). Aceeași autori (Ollendick & King, 1998) au identificat și tehnici care se încadrează în categoria „metodelor de tratament potențial eficiente”. Printre acestea se numără desensibilizarea in vitro, desensibilizarea in vivo, modelarea filmată și intervențiile comportamentale cognitive bazate pe autoinstruire. Tehnica desensibilizării sistematice este folosită frecvent pentru atenuarea fricii și constă în expunerea treptată a persoanei la obiectul sau evenimentul de care îi este frică și în anularea asocierii între acesta și emoție (frică) prin înlocuirea cu o emoție incompatibilă
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
pacienții care au urmat tratamentul pînă la capăt (N=22) au înregistrat modificări clinice semnificative. Terapia cognitivă Eficacitatea intervențiilor cognitive în tratamentul TOC a fost investigată de mai mulți cercetători. Emmelkamp și colaboratorii săi (1980) au studiat contribuția terapiei prin autoinstruire la expunerea și prevenirea răspunsului. Cincisprezece pacienți au experimentat expunerea autocontrolată sau expunerea combinată cu terapia prin autoinstruire. La evaluarea efectuată după o lună, respectiv după șase luni de la încheierea tratamentului, nu s-au înregistrat diferențe între cele două grupuri
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
intervențiilor cognitive în tratamentul TOC a fost investigată de mai mulți cercetători. Emmelkamp și colaboratorii săi (1980) au studiat contribuția terapiei prin autoinstruire la expunerea și prevenirea răspunsului. Cincisprezece pacienți au experimentat expunerea autocontrolată sau expunerea combinată cu terapia prin autoinstruire. La evaluarea efectuată după o lună, respectiv după șase luni de la încheierea tratamentului, nu s-au înregistrat diferențe între cele două grupuri. Emmelkamp și colaboratorii săi (1988) au comparat expunerea și prevenirea autocontrolată a reacțiilor cu terapia rațional-emotivă (TRE) pe
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
elevi Prof. Marlena Cristiana Sorohan Liceul Teoretic „Miron Costin” Pașcani În realizarea unui învățământ formativ în care una dintre cerințe este aceea de a-i învăța pe elevi cum să învețe, se impune folosirea unor metode și mijloace adecvate de autoinstruire. În acest sens, pe lângă manual - principalul instrument de lucru al elevului - textul scris, lecția caietul și diferitele tipuri de fișe, un loc important ocupă dicționarul explicativ, în general, dicționarul de orice tip. Aceste lucrări sunt de mare importanță pentru cultivarea
Caleidoscop by Marlena Cristiana Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93492]
-
moduri de influențare a propriei deveniri). Însăși etimologia termenului sugerează aceasta (gr. autos sine însuși; lat. educo, ere a scoate la suprafață, a ridica; educo, are a îngriji, a cultiva), deși asistăm la multiplicarea și a altor sensuri derivate: autoformare, autoinstruire, autoinformare, autodezvoltare, autoevaluare (autoverificare, autoapreciere), autoafirmare, autoperfecționare sau formare/educare prin sine însuși. Dacă educația este un sistem de acțiuni orientate, concepute conștient și rațional, după criterii de eficiență și calitate, proiectate, desfășurate, evaluate, perfecționate, conduse prin management, către anumite
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
centrării pe educație: • definește activitatea proprie în scopul autoperfecționării personalității, • depinde de nivelul de dezvoltare a conștiinței de sine, de calitățile volitive necesare pentru finalizarea acțiunii începute, de puterea de a rezista diferitelor tentații, stăpânirea abilităților de muncă intelectuală în autoinstruire, de natura și complexitatea scopurilor și sarcinilor propuse, de metodele cunoscute și folosite, • începe cu clarificarea cunoașterii de sine, pentru o bună autodefinire și cu conștientizarea necesității autoeducației în procesul devenirii proprii, • își formulează obiective variate și progresiv de realizat
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
lumii exterioare, raportarea conștientă la propria personalitate și delimitarea de trebuințele proprii. Educatul începe să fie mai metodic față de realitate și față de propria activitate, pe care le studiază mai atent, extrage învățăminte utile pentru viață, preia procedee și tehnici de autoinstruire sau de formare morală pozitivă, transformă erorile și insuccesele în motive de a obține noi performanțe, înțelege și aplică criteriile de exigență socială și profesională în autocorectare. Desigur că metodologic rolul educatorului nu dispare la preadolescență/adolescență, ci se transformă
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
confruntarea cu altă opinie și interpretare, formularea de explicații pentru înțelegere, verificare a autoaprecierii făcute sau recursul la consilierea psihopedagogică. Folosirea valențelor diferitelor exemple, portrete/postere ale unor personalități, modele umane reale sau ideale de reușită sau eșec în autoformare, autoinstruire, autocunoaștere, autostimulare, pentru Categorii Metode și procedee Metode propriu-zise pentru autoeducație autocorectare sau schimbare a metodelor de autoinfluențare a conduitei, a modului de gândire sau utilizarea exemplelor din contextul, mediul înconjurător prin efectele pe care le-au avut și le
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
pentru Deficienți de Auz Cluj-Napoca Procesul formării deprinderilor de citire este deosebit de complex. Bazele formării acestor deprinderi de pun în clasa I, dar acest proces este mult mai îndelungat, continuând și în anii următori până când cititul devine un mijloc de autoinstruire Însușirea deprinderii cititului până la nivelul la care acesta să poată constitui ”o metodă de lucru care să-i facă pe elevi în stare să-și completeze singuri instruirea elementară pe care au primit-o în școala” presupune parcurgerea mai multor
Copilul deficient de auz ?i cartea by Chira Dorina [Corola-publishinghouse/Science/83928_a_85253]
-
dezvoltarea lor se realizează nestînjenit în condițiile unei depline securități la care se ajunge printr-o conducere calmă, sigură, capabilă să păstreze echilibrul între înțelegerea trebuințelor elevilor și exigențele sociale, între conducere și libertate. Nondirectivismul împinge prea departe ideea de autoinstruire, punîndu-i pe elevi să-și organizeze singuri mediul, relațiile și munca, beneficiind numai de... "prezența" educatorului, care poate interveni doar dacă este solicitat. Elevul însă nu-și poate stabili singur scopurile școlare, nu-și poate organiza experiențele evitînd pe cele
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de a deschide calea centrării pe calitate și nu doar pe cantitate. De aceea se acordă o importanță deosebită dezvoltării capacităților intelectuale (observarea, capacitatea de a opera cu informațiile însușite, analiza, sinteza, raționamentul inductiv și deductiv) și a capacităților de autoinstruire, dar și educării atitudinilor elevilor, a conduitelor acestora. Este motivul pentru care în proiectarea probelor de evaluare trebuie avute în vedere și bine definite obiectivele de referință, competențele și conținuturile pe baza cărora vor fi formulate itemii, precum și stabilirea performanțelor
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Anca Iuliana Şipoteanu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_886]
-
face referire mai ales la mecanismele care îl condiționează și la desfășurarea însăși a fenomenului exprimat în termeni de însușire, asimilare, modificare, întărire; • ca acțiune operațională dirijată pedagogic sau independentă individuală sau colectivă, în care termenii sunt : predare, instruire , exersare, autoinstruire, etc. Cercetările moderne privind învățarea au încercat să răspundă la unele întrebări considerate esențiale pentru înțelegerea și explicarea acestei forme de activitate cum ar fi: o care sunt limitele învățării ? o care este rolul practicii în general, al exercițiului în
APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
atât pentru instruire, cât și pentru evaluare. Ei pot săacceseze resursele educaționale existente pe platformă, să discute atât cu colegii, cât și cu instructorii problemele întâmpinate, să facă sugestii sau comentarii etc. Cu alte cuvinte, Moodle înseamnă instruire (mai mult, autoinstruire), interacțiune cu colegii și tutorii, dar și posibilități de evaluare la distanță, adică mobilitate și independență pentru a putea desfășura și alte activități. 4.5.2. Utilizarea instrumentelor/tehnologiilor Web 2.0 în educația adulțilortc "4.5.2. Utilizarea instrumentelor
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
programare Web, ba dimpotrivă. Sunt foarte ușor de folosit, iar, pe măsură ce te familiarizezi cu ele, încep să devină instrumente tot mai utilizate. Avantajele pe care le generează folosirea acestora trebuie să învingă treptat orice reticență: instruire și evaluare la distanță (autoinstruire), acces oricând la resurse educaționale, de oriunde, de către oricine și aproape cu orice fel de echipamente IT, eficiență etc. Astfel, mobilitatea atât de necesară timpului prezent poate fi realizată cu ușurință, la fel ca și conectivitatea și interacțiunea cu alți
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
progresul poate fi monitorizat, nivelul implicării și cel al motivației sunt foarte ridicate, ceea ce face ca retenția materialului să se îmbunătățească (Stone, 2005). 11. Educația la distanță se bazează pe utilizarea unor pachete educaționale cu materiale organizate modular, ce permit autoinstruirea prin parcurgerea lor în ritm propriu, pas cu pas. Acest tip de educație implică, de asemenea, contacte cu alți cursanți, întâlniri cu tutorii și acces la consiliere sau consultanță. Pachetele de programe pot conține materiale tipărite, audio și video, activități
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
atât pentru instruire, cât și pentru evaluare. Ei pot săacceseze resursele educaționale existente pe platformă, să discute atât cu colegii, cât și cu instructorii problemele întâmpinate, să facă sugestii sau comentarii etc. Cu alte cuvinte, Moodle înseamnă instruire (mai mult, autoinstruire), interacțiune cu colegii și tutorii, dar și posibilități de evaluare la distanță, adică mobilitate și independență pentru a putea desfășura și alte activități. 4.5.2. Utilizarea instrumentelor/tehnologiilor Web 2.0 în educația adulțilortc "4.5.2. Utilizarea instrumentelor
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
programare Web, ba dimpotrivă. Sunt foarte ușor de folosit, iar, pe măsură ce te familiarizezi cu ele, încep să devină instrumente tot mai utilizate. Avantajele pe care le generează folosirea acestora trebuie să învingă treptat orice reticență: instruire și evaluare la distanță (autoinstruire), acces oricând la resurse educaționale, de oriunde, de către oricine și aproape cu orice fel de echipamente IT, eficiență etc. Astfel, mobilitatea atât de necesară timpului prezent poate fi realizată cu ușurință, la fel ca și conectivitatea și interacțiunea cu alți
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
progresul poate fi monitorizat, nivelul implicării și cel al motivației sunt foarte ridicate, ceea ce face ca retenția materialului să se îmbunătățească (Stone, 2005). 11. Educația la distanță se bazează pe utilizarea unor pachete educaționale cu materiale organizate modular, ce permit autoinstruirea prin parcurgerea lor în ritm propriu, pas cu pas. Acest tip de educație implică, de asemenea, contacte cu alți cursanți, întâlniri cu tutorii și acces la consiliere sau consultanță. Pachetele de programe pot conține materiale tipărite, audio și video, activități
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]