239 matches
-
în fatța abuzurilor. Potrivit unui comunicat trimis DC News, scopurile principale ale FCDL sunt: înlesnirea organizării oamenilor în fața încălcării drepturilor lor locative; aducerea pe agenda publică a mass-mediei și a autorităților a acestei probleme. Principalele activități sunt sprijinul reciproc și autoorganizarea, iar ceea ce-și doresc este "dreptul la trai demn al tuturor". "FCDL a luat naștere în urma multelor întâlniri ale comunității în curs de evacuare din cartierul Rahova-Uranus cu grupuri de sprijin și cu persoane evacuate din alte zone ale
Front comun pentru apărarea în fața evacuărilor abuzive by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/42563_a_43888]
-
septembrie), al ciclicității morale îi dau speranțe. "Nimic nu ne garantează că mișcarea ciclică va reveni pe curba ascendentă. Singurul temei al speranței noastre sunt extraordinarele capacități înnăscute ale omului de a reface ordinea socială." Toate sursele ordinii sociale - natura, autoorganizarea, religia și politica - sunt obligate astăzi să inițieze soluții, așa cum au izbutit să o facă și în trecut. Din acest punct de vedere, Europa poate fi un exemplu. Europa a cunoscut de-a-lungul istoriei sale destule rupturi, la vremea lor crunte
Misterioasă și ademenitoare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14478_a_15803]
-
umanistică, discursurile cauzalității, legii, ordinii sau obiectivității, deopotrivă pe plan ontologic-cognitiv și pe plan artistic-literar (spre exemplu, estetica informațională sau practicile artei combinatorii). De la paradigmele moderne ale mecanicii, pozitivismului, determinismului, reducționismului până la raportul dintre ordine și turbulență, rețea și feedback, autoorganizare și programare, toate acestea sunt integrate atât tematic, cât și formal în scrierile prozatorului. Astfel, autorul vorbește, de pildă, de "arta nepreciziei în cinetică", de un "experiment" cu o pisică (a lui Schroendinger?) sau de relaționarea dintre creșterea informației și
Strategii literare by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Journalistic/9703_a_11028]
-
automată, prelucrarea limbajului natural și modelare conceptuală și cognitivă, agenți inteligenți și altele asemenea; ... b) societății cunoașterii - managementul cunoștințelor, modelarea infrastructurilor și a proceselor societății, bazată pe cunoștințe și scenarii cognitive; ... c) noilor arhitecturi de rețele de calculatoare - sisteme cu autoorganizare. ... Articolul 3 (1) Structura organizatorică a Institutului de Cercetări pentru Inteligență Artificială este prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. ... (2) Numărul maxim de posturi este de 17 în anul 2002 și de 30 de posturi începând
EUR-Lex () [Corola-website/Law/143307_a_144636]
-
astfel de analize ar putea fi concludente pentru o eventuală încercare de revitalizare a unor astfel de forme de management al resurselor în România, deși în prealabil ar fi necesară o cercetare care să stabilească în ce măsură astfel de forme de autoorganizare în cadrul comunităților rurale au reușit să supraviețuiască perioadei comuniste. Pentru a putea extrage concluzii pertinente cu privire la guvernarea în comun a bunurilor comune în cazul românesc, voi încerca să chestionez legătura directă dintre apariția capitalismului și a proprietății private și degradarea
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
recunoscută personalitatea juridică, obștea era citată în instanță printr-un act care conținea numele tuturor sătenilor. În lumina acestor noi elemente, faptul că obștile aveau o serie de sarcini administrative poate fi interpretat nu ca o recunoaștere a independenței de autoorganizare, ci ca o încercare de compensare a neajunsurilor administrației de stat. Conform opiniei lui Stahl (1998, vol. II, p. 30), obștile din satele libere se caracterizau prin faptul că populația avea drepturi egale și nu existau diferențe de clasă socială
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
vol. I, pp. 195-196). Sfatul cel mare al Vrancei era o structură de organizare care venea să completeze nivelul constituțional, era una dintre „constituții”. Vrancea însă avea un statut unic între regiunile românești de atunci, cu o independență mare în autoorganizare. În lipsa presiunilor oficiale, structurile de organizare s-au format diferit de celelalte zone, având drept caracteristici specializarea decizională și ierarhizarea autorității. Dată fiind asemănarea acestor structuri cu formele incipiente ale unui stat și având în vedere asemănarea cu condițiile teoretice
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
dreptului localnicilor de a se autoorganiza nu este chestionată de autoritățile externe comunității.” Într-o primă etapă, acest principiu este valabil și în satele devălmașe, după care statul începe să intervină din ce în ce mai mult. Se trece printr o perioadă în care autoorganizarea era posibilă mai degrabă datorită unui vid legislativ și se ajunge apoi la o neconcordanță destul de semnificativă între comunitate și stat. Așadar, se poate afirma că principiul nu este respectat, întrucât, atunci când vorbim de libertatea deplină a localnicilor de a
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
capitol este de a aduce în atenția cititorilor modelul autohton de autoguvernare locală. Tendința de a subevalua tradiția locală în această privință este destul de frecventă, și totuși, cel puțin parțial, astfel de opinii sunt nefondate: există un model local de autoorganizare a oamenilor liberi (răzeși). În paginile care urmează voi descrie și analiza pe scurt caracteristicile, transformarea și adaptarea unui tip de entitate politică autoguvernată, adică una a cărei guvernare este autonomă, inter pares și bazată pe instituții democratice: obștea. Criteriul
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
de frustrație, se impune îmbinarea optimă a condițiilor de „autoritate” și de „libertate”. Dacă „libertatea” formează premisa dezvoltării sociabilității, a sentimentului colaborării și încrederii în relațiile sociale, „autoritatea” este cerută, în schimb, de acele cazuri de insuficientă capacitate de autostăpânire, autoorganizare și autodeterminare în viață, de lipsa spiritului de răspundere personală. Îmbinarea armonioasă a condițiilor de autoritate și de libertate asigură, în fond, bazele dezvoltării unei personalități echilibrate. De asemeni, angajarea elevilor în diverse forme de activitate practică, cu caracter productiv
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Lupasco, "ei își dau seama că tot mai multe concepții științifice nu corespund deloc standardului lor, sunt total neinteligibile în modul lor de raționalizare prea închis și au tendința să spună: e irațional. Nu văd cum anume ar fi irațională autoorganizarea. Prin ce este Spinoza, brusc, irațional, în raport cu deiștii, cînd spune că lumea se creează ea însăși ? Există un fel de delir raționalizator care nu știe că e, de fapt, o nesăbuință totală"51. Nu e de mirare că un poet
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
și-au dat seama că tot mai multe concepții științifice nu corespund deloc standardului lor, sunt cu totul neinteligibile în modul lor de raționalizare prea îngustă și au tendința să spună: este irațional. Nu văd cum anume ar fi irațională autoorganizarea. Prin ce este Spinoza, brusc, irațional, în raport cu deiștii, cînd spune că lumea se creează ea însăși? Există un fel de delir raționalizator care nu știe că e, de fapt, o nesăbuință totală. După părerea mea, asta e Contra-Reforma. O castă
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
comunitară; un facilitator care vine în comunitate identifică probleme și lideri, ajută la organizarea grupului de acțiune, anunță în ce constă ajutorul pe care îl poate acorda fundația sau agenția pe care o reprezintă și menționează care sunt condițiile de autoorganizare și participare pe care trebuie să le satisfacă grupul pentru a primi ajutor. Dar ea rămâne relevantă pentru problemă, din cel puțin două puncte de vedere. O dată pentru efectul pe care îl poate avea decalajul mare dintre diagnoză-facilitare și momentul
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
înțelegerea mișcărilor tectonice generate de tensiunile esențiale dintre om și natură ca un tot, dintre natura umană și natura mamă ca întreg. Sistemul are deplinătate ca metaforă epistemică dacă se referă la un întreg care are funcțiuni mai complexe decât autoorganizarea și autoreglementarea, adică de genul autoînvățării. Or, acestea țin de timpul cel mai recent și s-au manifestat ca expresii ale asumării conștiente a acestor funcțiuni, s-au configurat ca realitate diferită de altele anterioare tocmai pentru că această realitate ultimă
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
ale asumării conștiente a acestor funcțiuni, s-au configurat ca realitate diferită de altele anterioare tocmai pentru că această realitate ultimă (ca real gândit) are aceste funcțiuni complete. Prin contaminare, denumirea de sistem se atribuie și când există doar funcții de autoorganizare sau de autoreglementare, dar în aceste cazuri este vorba despre o caracteristică autoproiectată a sistemelor, aceea de a avea o structură cu aceste funcții. Piața, de exemplu, este o structură care are funcțiuni de autoreglare, cu sens de aproximare continuă
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
însă această legătură își dovedește astăzi complexitatea inclusiv în contextele hipertehnologizării, cu atât mai mult cu cât dimensiunile lumii fizice se întrepătrund cu cele ale universului numeric. Se creează astfel oportunități, dar și riscuri și pericole, pentru fuziunea, hibridizarea și autoorganizarea sistemelor uman-computaționale. Dacă o perspectivă fenomenologică este reținută însă în privința proceselor tehnologizării existenței umane, o perspectivă mecanologică este cu atât mai reductivă cu cât restrânge condiția umană la o funcționare de tip mecanism sau de tip industrie. De-abia cuplarea
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
vezi Fetzer, 1998Ă. Susținătorii inteligenței artificiale propun scenarii ale viitorului, în special atingerea nivelului de inteligență umană într-un computer neural care simulează numărul enorm de neuroni ai creierului și este capabil să-și dezvolte capacitățile cognitive prin metodele de autoorganizare specifice algoritmilor evolutivi și rețelelor neurale. Scanarea creierului este concepută drept un prim pas făcut atât pentru înțelegerea acestuia și pentru construirea unui creier artificial care să opereze aidoma, cât și pentru posibilitatea download-ării sale (perspectivă discutată și criticată în
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
reușesc să acceadă la înțelegerea acestora în modurile în care reușesc creierul și simțurile umane, capabile de a percepe concretul. Chiar dacă, datorită algoritmilor genetici sau rețelelor neuronale, există programe care interacționează cu mediul, dobândind o anumită autonomie și capacitatea de autoorganizare și de autoreproducere, „inteligența” lor este considerată sterilă și mimetică, lipsită de originalitate creatoare, de conștiință de sine, de dorință sau de intenționalitate. Redusă la rangul de obiect și privată de trăsăturile subiectivității, mașina computațională este descrisă în termeni strict
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Aceste entități sunt caracterizate prin principii ale mișcării spațiale și temporale precum variația, alterarea, deformarea, transmutarea, deplasarea și prin ilustrări ale automișcării, precum automatizarea biologică (de tipul cellular automataă, autonomia, recurența, hibridizarea, algoritmizarea genetică (vezi Mitchell și Forrest, 1995Ă. Capacitatea autoorganizării constituie, pe lângă noțiunea însăși a vieții, una dintre cele mai importante noțiuni în domeniu, mixându-se cu noțiunile complexității, ordinii spontane și interacțiunii autonome cu mediul înconjurător. Numite „ființe simbolice” sau „ființe intermediare” (vezi Quéau, 1989, 1992, 1994Ă, cvasiautonome, având „cvasivieți
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
dintre evoluția natural-artificială și cea socială, prin studierea ordinii spontane din economie ori prin manipularea politică. Controlul tehnoștiințific asupra atomilor și genelor stă mărturie pentru controlul social, politic, economic, în timp ce noi trăsături și procese precum feedbackul, turbulența, dezordinea, coevoluția și autoorganizarea sunt celebrate pentru potențialul subversiv în cadrul tuturor acestor domenii. Incursiunea din ce în ce mai amplă a tehnoștiinței în lumea natural-organică cuprinde, pe lângă implicații ale dominării asupra naturii și corporealității, și chestiuni etice, justițiare, ale drepturilor și ale libertăților omului. Legătura dintre medicină, biotehnologie
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
rezultă că fiecare cultură, ca expresie unică a umanității, are dreptul la afirmare politică distinctă. Particularitatea ireductibilă, determinată istoric, cultural și etnic a fiecărui Volk reclamă autodeterminarea politică, fiecare etnie dispunând de un mandat legitimat istoric, cultural și etnic de autoorganizare a propriilor cadre politice. Spre deosebire de modelul francez, renanian, al naționalității, întemeiat pe principiul apartenenței elective la comunitatea civică națională, modelul german, de inspirație herderiană, este fundat pe principiul apartenenței fatale în organismul națiunii. Ca ultimă remarcă asupra acestei noțiuni de
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
sunt generate ca și tranziții Între diferite „scale” de interacțiune; ii) dimensiunea topologică și implicit cea fractală induc noi mecanisme de transport; iii) așa numitele anomalii, spre exemplu, creșterea conductivității În nano structuri, apare ca un fenomen natural În contextul autoorganizării materiei și se concretizează prin ruperea spontană a simetriei. În prezenta lucrare utilizând modelul SR, o abordare unitară (independentă de scală) a dinamicii deterministe sau haotice În cazul unei joncțiuni Josephson este analizată. 2. Efect de tip Josephson În modelul
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Adriana-Roxana STANA, Maricel AGOP () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93113]
-
în școală beneficiază de mai multe resurse, după cum urmează: 1. tradiția sportivă a școlii pentru motivarea profesorilor și elevilor; 2. forme de practicare cât mai adecvate claselor și elevilor respectivi; 3. condiții autonome de practicare: căpitani de echipă (liderii elevilor), autoorganizare, autoarbitrare; 4. existenta regulamentelor de joc și de competiție cu respectarea integrală a lor; 5. resurse materiale necesare: terenuri cu mărimi reduse și instalații corespunzătoare ușor de manevrat și sigure în exploatare; 6. mingi suficiente pentru numărul elevilor participanți la
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
independente a jocului de fotbal. În spațiul din lecția de educație fizică acordat jocului de fotbal ar trebui să se țină seama și de următoarele: îmbinarea activităților de conducere și organizare a profesorului cu activitatea de dezvoltare a capacităților de autoorganizare și autoarbitrare a elevilor în ceea ce privește jocul cu efectiv redus pe teren redus; folosirea unor game variate de exerciții tehnico-tactice pentru rezolvarea relațiilor 1x1, 2x2, 3x3 specifice posturilor din echipă; folosirea unor exerciții și structuri fundamentale care să vizeze adresa, precizia
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
spațiul din lecția de educație fizică acordat jocului de fotbal în învățământul gimnazial, considerăm noi că ar trebui să se țină seama și de următoarele: îmbinarea activităților de conducere și organizare a profesorului cu activitatea de dezvoltare a capacităților de autoorganizare și autoarbitrare a elevilor; folosirea unor exerciții și structuri fundamentale care să vizeze adresa, precizia, ambidextria și care să se execute pe fondul creșterii vitezei de execuție și a complexității; folosirea diverselor concursuri în scopul obișnuirii elevilor cu solicitările competiției
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]